Arhiva Contact Despre noi Link-uri
 Teologie
 

 

 

Arhiva
Contact
Despre noi
Colaboratori

Cuprins Publicaţie
NOSTRA AETATE
Apologetica
Teologie
Site-uri Baptiste
Istorie
Pastorala
Articole
Proiectul Betania
Media
Ştiri Internaţionale
Din Presa Română
Poşta Redacţiei

 

 


Pagina de Teologie

 

Întruparea Fiului lui Dumnezeu

"Şi Cuvântul S-a făcut trup"

de Iosif Ţon

 

Iosif Ton

Domnul nostru Isus Cristos, care a existat din toată veşnicia împreună cu  Dumnezeu Tatăl, a fost Agentul lui Dumnezeu în creaţie: Totul a fost creat prin El şi pentru El. El este Cel care conduce şi susţine întreaga creaţie. El este scopul pentru care a fost creat totul şi  El este ţelul pentru care există totul, spre care aspiră totul, spre care se îndreaptă totul. 

 

Ei bine, această Persoană Divină, prezentă cu Dumnezeu în toată eternitatea, Agent al lui Dumnezeu Tatăl în creaţie, susţinător şi conducător al creaţiei, prezent în istoria omenirii ca Agent al lui Dumnezeu Tatăl, la un moment dat din istorie, acum două mii de ani, a coborât aici jos la noi, S-a întrupat ca om şi a trăit o viaţă umană. 

 

Cu ce putem noi compara acest eveniment în măreţie şi în importanţă?

 

După ce primul astronaut american a coborât pe lună, Preşedintele Statelor Unite  lăudat astfel această minune a ştiinţei moderne: "Punerea piciorului unui om pe lună este cel mai mare moment din istoria omenirii."

 

La scurtă vreme după aceea, Billy Graham, predicând într-un mare stadion, a pus lucrurile la punct: "Cu tot respectul cuvenit Preşedintelui, cel mai mare moment din istoria omenirii n-a fost atunci când omul a pus piciorul pe lună, ci atunci când Dumnezeu cel infinit şi etern a pus piciorul pe pământ în persoana lui Isus Cristos." Preşedintele Americii, în euforia unui moment într-adevăr emoţionant, a lăudat  o faptă umană; Billy Graham, cunoscând istoria din punctul de vedere al eternităţii, a exprimat adevărul.

 

Întruparea lui Dumnezeu în Isus Cristos a adus viaţa dumnezeiască pe planeta pământ. Dumnezeul cel infinit şi atotputernic a intrat pe scena umană la Betleem sub forma copilului născut din fecioara Maria. Copilul culcat în ieslea aceea de vite era Dumnezeul creaţiei manifestat în neajutorarea acelui umil copilaş. El a venit în slăbiciune pentru ca noi să putem obţine puterea lui Dumnezeu. Gândiţi-vă la El în termenii unui rege care îşi lasă tronul şi se identifică cu supuşii Lui, care sunt revoltaţi împotriva Lui,  pentru a-i restaura în împărăţia Lui. "Creştinismul - a spus C. S. Lewis - este istoria regelui care a aterizat , aşa zicând, în formă deghizată."

 

Această invazie a planetei noastre este una dintre doctrinele cruciale ale credinţei creştine. Martin Luther a spus: "După articolul despre Trinitate, cel despre întruparea Fiului lui Dumnezeu este cel mai sublim."

 

Prin  „întrupare" înţelegem că Fiul etern al lui Dumnezeu Şi-a asumat o natură umană veritabilă şi a trăit o viaţă umană adevărată pe pământ, fără ca pentru un singur moment să fi încetat să fie şi Dumnezeu.

 

Întruparea Fiului lui Dumnezeu, în aşa fel încât Dumnezeu să fie prezent aici pe pământ între oameni şi să fie un om ca ei, este un mister prea mare pentru a putea fi totalmente pătruns de mintea omenească. Dar din limbajul folosit de autorii Noului Testament căpătăm o serie de informaţii clare despre acest eveniment. În primul rând trebuie să vedem ce a spus Domnul nostru Însuşi despre Sine. El s-a prezentat ca "Cel ce S-a coborât din cer" şi care, deşi era coborât din cer, spune imediat că El "este în cer" (Ioan 3:13). Cu altă ocazie, El spune despre Sine; "Eu sunt pâinea care S-a coborât din cer" (Ioan 6:41) şi "Eu sunt pâinea vie care S-a coborât din cer" (Ioan 6:51).

 

Mai mult, El este "Acela pe care L-a trimis Dumnezeu" (Ioan3:34). El spune despre Sine:"Mâncarea Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis" (Ioan 4:34). El invocă lucrările miraculoase pe care le face şi spune: "tocmai lucrările acestea mărturisesc despre Mine că Tatăl M-a trimis" (Ioan 5:36).

 

Apostolul Pavel preia de la Domnul Isus acest limbaj când se referă la Dumnezeu ca "trimiţând... pe însuşi Fiul Său într-o fire asemănătoare cu a păcatului" (Rom.8:3) şi, mai pe larg, "când a venit împlinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său, născut din femeie" (Gal.4:4).

 

Textul care ne prezintă în modul cel mai spectacular întruparea este prologul la Evanghelia după Ioan. După ce ni-L prezintă pe Fiul lui Dumnezeu prin conceptul de Cuvântul (Logosul) care era de la început cu Dumnezeu şi era Dumnezeu, şi faptul că tot universul a fost făcut prin El, Ioan scrie: „Şi Cuvântul S-a făcut trup şi a locuit printre noi, plin de har şi de adevăr. Şi noi am privit gloria Lui, o glorie întocmai cu gloria singurului născut din Tatăl" (Ioan 1:14)

 

Un alt pasaj clasic al  întrupării este Filipeni 2:6-8. Apostolul Pavel ne spune că Isus Cristos exista sub forma lui Dumnezeu şi era egal cu Dumnezeu, dar, cu toate acestea, El nu S-a agăţat egoist de statutul Lui de egalitate cu Dumnezeu. Însemnele divinităţii - gloria şi majestatea de Dumnezeu - a acceptat să le pună de o parte. Astfel El "s-a golit" pe Sine. Pavel nu spune că Logosul etern  a schimbat divinitatea Sa şi a luat în schimb asupra sa umanitatea. Dar noi nun trebuie să uităm nici o clipă că deşi El a devenit  El niciodată nu a încetat să fie Dumnezeu.

 

În sfârşit, găsim multe informaţii şi o accentuare neobişnuit de puternică a umanităţii Domnului în Epistola către Evrei. Autorul afirmă că Isus "a fost făcut pentru puţină vreme mai pe jos decât îngerii"(2:9). Mai mult, el afirmă că atât Isus cât şi cei pe care a venit El să-I salveze  „sunt dintr-unul" (2:11). El şi-a asumat „carne şi sânge" prin procesul de naştere umană (2:14)   Solidaritatea Lui cu rasa umană era necesară pentru ca să ne cureţe de păcate şi ca să slujească pentru noi ca mare preot. De aceea citim că „a trebuit să se asemenea fraţilor Săi în toate lucrurile" (2:17).

 

Se speculează mult despre „obiecte zburătoare neidentificate" care ar vizita pământul. Există acum o mare controversă dacă într-adevăr fiinţe din alte lumi au vizitate vreodată pământul.

 

Prin ochii credinţei, noi afirmăm cu tărie că pământul a fost vizitat de cineva „din afara spaţiului". Cristos cel din glorie a intrat în omenire. Acesta este cel mai mare eveniment din istoria omenirii. Malcolm Muggeridge, celebrul ziarist englez, a scris: „Prin Întrupare a venit Omul şi a intrat pe scena cosmică o nouă dimensiune spirituală. Universul oferă scena; Isus este piesa."

 

Primul mare teolog creştin, Irineu, a scris pe la anul 180 că prin întruparea Fiului lui Dumnezeu natura divină a fuzionat cu natura umană. Pentru Irineu, întruparea însăşi a fost parte integrantă a lucrării de mântuire a omenirii. De la reformă încoace, tendinţa protestantă este să se pună accentul numai pe moartea mântuitoare a Fiului lui Dumnezeu. O teologie corectă este să vezi că toată viaţa Domnului Isus Cristos, de la întrupare, la răstignire, la înviere, la înălţare şi la întronare la dreapta lui Dumnezeu este actul de mântuire a celor care Îl acceptă pe El ca Domn şi Mântuitor al lor.

 

Venirea în această lume a Fiului lui Dumnezeu, care este cel mai mare eveniment care a avut loc pe această planetă, este, în acelaşi timp, şi cel mai complex şi mai bogat eveniment din istoria omenirii. Acest eveniment nu poate fi redus sau limitat la un singur scop, la o singură acţiune, sau la o singură realizare. Scopurile venirii Lui la noi au fost multiple, acţiunile Lui au fost complexe şi realizările Lui se descopăr pe nenumărate planuri.

 

Cercetând Scripturile şi căutând să facem o anumită sistematizare, am ajuns să vedem că Fiul lui Dumnezeu a venit în omenire şi în istorie cu următoarele scopuri:

 

1.    Să se identifice cu noi şi să Se asemene cu noi în toate lucrurile (Evrei 2:10-17);

2.    Să ni-L facă cunoscut pe Tatăl (Ioan 1:18; Matei 11.27);

3.    Să ne aducă învăţătura finală de la Dumnezeu (Evrei 1:1-2; Ioan 12:48-50);

4.    Să trăiască o viaţă de om desăvârşit şi să devină astfel Modelul nostru (Ioan 8:46; Matei 11:28-29; 1 Ioan 2:6);

5.    Ca să moară în locul nostru (Matei 20:28; Marcu 10:45);

6.    Ca să poată deveni Mijlocitorul nostru în calitate de Marele nostru Preot (1 Tim.2:5; Evrei 2:17; 1 Ioan 2:1-2);

7.    Ca să Se unească cu noi şi astfel noi să trăim împreună cu El (1 Tes. 5:9-10);

 

Ca să ne dea calitatea de fii ai lui Dumnezeu (Ioan 1:11-13; 3:14), sau, după cuvintele lui Atanasie: „El a devenit ceea ce suntem noi, pentru ca noi să putem deveni ceea ce este El."

horizontal rule

Pilde şi Minuni (partea IV)

 de Dr. Benjamin Cocar

 

VIII. UN STUDIU AL PILDELOR NOULUI TESTAMENT

 

În Noul Testament cuvântul „pildă” nu apare în afara evangheliilor sinoptice, cu excepţia lui Evrei 9:9 şi 11:19, unde cuvântul este tradus prin „tip” sau „figură”.

 

Există 30 de pilde în Evanghelii în care termenul παραβoλη este explicit folosit.

 

1. Matei 9:16; Marcu 2:21; Luca 5:36

2. Matei 12:25-26; Marcu 3:23-26; Luca 11:17-18

3. Matei 13:3-9, 18-23; Marcu 4:2-9, 13-20; Luca 8:4-8, 11-15

4. Marcu 4:21-22; Luca 8:16-17

5. Marcu 4:24-25; Luca 8:18

6. Marcu 4:26-29

7. Matei 13:31-32; Marcu 4:30-32; Luca 13:18-19

8. Matei 15:10-11; Marcu 7:14-15

9. Matei 21:33-43; Marcu 12:1-11; Luca 20:9-17

10. Matei 24:32:33; Marcu 13:28-29; Luca 21:29-31

11. Matei 13:24-30, 36-43

12. Matei 13:33; Luca 13:20-21

13. Matei 13:44 inclus datorită lui Matei 13:34-35, 53

14. Matei 13:45-46

15. Matei 13:47-50

16. Matei 13:52

17. Matei 22:1-10; Luca 14:15-24

18. Matei 22:11-14

19. Matei 25:14-30; Luca 19:11-27

20. Luca 4:23

21. Luca 6:39; Matei 15:14

22. Luca 12:16-21

23. Luca 12:35-38

24. Luca 12:39; Matei 24:43-44; Luca 12:41

25. Luca 13:6-9

26. Luca 14:7-11

27. Luca 15:3-7; Matei 18:12-14

28. Luca 18:1-8

29. Luca 18:9-14

30. Luca 19:11-27

 

Există 17 povestiri care sunt în mod clar pilde, două asemănări extinse, şi aproximativ 26 de „posibile” pilde.

 

1. Matei 25:14-30; Marcu 13:34-37; Luca 19:11-27

2. Matei 18:23-35

3. Matei 20:1-16

4. Matei 21:1-16

5. Matei 21:28-31

6. Matei 24:45-51; Luca 12:42-46

7. Matei 25:1-13; Luca 12:35-38

8. Luca 7:41-43

9. Luca 10:30-35

10. Luca 11:5-8

11. Luca 13:25-30

12. Luca 14:25-24

13. Luca 15:8-10; (Luca 15:3 παραβoλη)

14. Luca 15:11-32

15. Luca 16:1-8

16. Luca 16:19-31

17. Luca 17:7-10

 

1. Matei 7:24-27; Luca 6:47-49

2. Matei 11:16-19; Luca 7:31:35

 

(Pentru cele 26 “posibile” pilde, vezi Stein, pp. 25-26)

 

Majoritatea pildelor din Noul Testament se găsesc în Matei şi Luca, ambele conţinând pildele din Marcu cu excepţia celei cu Sămânţa care creşte în secret (Marcu 4:26-29; 34). Matei a adunat opt pilde despre „Împărăţie” în capitolul 13. Majoritatea celorlalte pilde din matei apar în capitolele 18 (Pilda oii pierdute şi a Robului neiertător), 20 (Lucrătorii din Vie), 21 (Cei doi fii şi Talanţii). Luca are mai multe pilde decât oricare altă Evanghelie, şi majoritatea dintre ele sunt adunate în capitolele 10-20. În majoritatea cazurilor pildele sunt grupate conform unei teme comune. Luca 12 conţine spuse şi pilde care se referă la încredere, îngrijorare, şi socoteala finală. Capitolul 14 conţine incidente, spuse, pilde cu privire la ospeţe. Capitolul 15 e format din 3 pilde despre pierdere (Oaia, Moneda şi Fiul Pierdut). Capitolul 16 e compus din pilde şi spuse care tratează abuzul bogăţiei, şi capitolul 18 începe cu două pilde care se referă la rugăciune (Judecătorul nedrept, Fariseul şi Vameşul).

 

Numărul total de pilde este în dezbatere pentru că există un dezacord cu privire la faptul dacă anumite pasaje să fie numite pilde, însă de obicei undeva intre 60-65 este numărul dat pentru totalul pildelor înregistrate ale lui Isus.

 

Majoritatea pildelor lui Isus se relatează direct sau indirect cu Împărăţia lui Dumnezeu (sau sinonime ale sale, „Împărăţia Cerurilor”, în Matei).

 

Isus nu se referea la o entitate politică sau geografică peste care Dumnezeu era Rege, ci la Domnia lui Dumnezeu în împlinirea promisiunilor Vechiului Testament, faptul că Dumnezeu domnea în mod efectiv peste şi pentru poporul Său.

 

Imediat ce şi-a început lucrarea Sa pământească, El a anunţat „Împărăţia”. „Pocăiţi-vă căci Împărăţia este aproape” era mesajul atât al lui Ioan Botezătorul cât şi al lui Isus.

 

Matei ne oferă „Predica de pe Munte”, imediat după botezul lui Isus (cap. 3) şi ispitirea (cap. 4). Materialul predicii este programul „împărăţiei”. Anunţarea Împărăţiei era susţinută de lucrările miraculoase. Aceasta nu conţinea vreo definiţie formală a împărăţiei sau alte explicaţii. De la ascultătorii evrei se aştepta să cunoască ceea ce însemna împărăţia. De fapt, Isus nu a sugerat niciodată că a Sa concepţie despre Împărăţie să difere de cea prezentată de profeţii Vechiului Testament.

 

Regele era prezent printre oamenii din Israel, aşa că realitatea Împărăţiei era „aproape”, era aşa de aproape. La un punct, Isus a spus audienţei Sale că Împărăţia era printre ei. Stabilirea imediată a Împărăţiei pe pământ era neprevăzută ca urmare a atitudinii lui Israel faţă de Regele său Mesianic. Însă ei au respins Regele, aşa că a fost respinsă şi Împărăţia.

 

Împărăţia nu a fost niciodată stabilită în timpul vieţii pământeşti a lui Isus. Ucenicii au oferit Împărăţia pentru o vreme, însă la scurtă vreme au realizat faptul că Biserica, „εκκλησια” este poporul ales al lui Dumnezeu pe această eră.

 

În capitolul 13 din Matei, într-o serie nouă de pilde Isus expune forma misterioasă pe care o va asuma Împărăţia în timpul interregnum.

 

Cele patru pilde din Matei 13, şi cea din Marcu 4, au fost adresate în principal publicului general.

 

Aceste serii particulare de pilde nu sunt preocupate doar de „Împărăţia lui Dumnezeu” sau de „cer”, ci mai specific de „misterele” acelei Împărăţii, Matei 13:11, Marcu 4:11, Luca 8:10.

 

Cuvântul grecesc „μυστηριov” apare pentru prima dată în Noul Testament, şi singura dată în Evanghelii. Acesta se referă la ceea ce e ascuns şi secret, ce poate fi cunoscut doar de către cei care sunt iniţiaţi sau învăţaţi în special. Cuvântul nu înseamnă neapărat ceva incomprehensibil pentru mintea umană, ci mai degrabă ceea ce a fost nedescoperit până acum.

 

„Misterul” este revelat ucenicilor în explicaţia lui Isus la pilda „neghinei din ţărână”, Matei 13:36-43. Pilda vorbeşte despre semănarea unei seminţe, o perioadă de creştere şi o recoltă. Recolta este pusă în final la „sfârşitul veacului”, Matei 13:39. Perioada de semănat şi creştere trebuie să fie această eră prezentă. Această eră va fi adusă la o încheiere când Fiul omului vine să îşi stabilească Împărăţia Sa pe pământ prin intermediul unei judecate a recoltei. După interregnum, Împărăţia avea să fie stabilită în deplin acord cu profeţia Vechiului Testament.

 

sus

Ce este nou?

 

Mapamond Creştin Baptist - ştiri de interes pentru creştinătatea română.

 

Biblia Online - versiunea Dumitru Cornilescu tocmai a fost actualizată la versiunea 1.0! Sunteţi invitaţi să o vedeţi - şi să o folosiţi! Acum într-o nouă interfaţă, cu motor de căutare propriu şi plan de citire a Bibliei într-un an!

 

Grup de Discuţii Apologetică - te poţi abona şi scrie mesaje care să fie dezbătute, discutate în acest grup de către membrii săi.

 

Forum - actualizat şi diversificat, securitate crescută, caracteristici de ultima ora

 

CHAT Creştin! - aici intri dacă vrei să discuţi cu prietenii sau să îţi faci prieteni noi. Teme diverse.

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole la subiectele doctrinare despre:

 
HRISTOLOGIE (doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE (doctrina despre Duhul Sfânt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE (doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE (doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE (doctrina despre mântuire)
 
BIBLIOLOGIE (doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE (doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE (doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE (doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)
Newsletter gratuit!

Apasă aici dacă doreşti să primeşti lunar pe email notificări despre apariţia următorului număr al Publicaţiei de Apologetică

 

Cartea de Oaspeţi

Semneaza in Cartea de Oaspeti

Apasă aici pentru a semna sau vizualiza Cartea de Oaspeţi


 Înapoi Înainte
Copyright © 2003-2006 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate