PUBLICAŢIE BAPTISTĂ DE APOLOGETICĂ

            

baptist.ro

 

Pagină de Ştiri Baptiste


AGENŢIA DE PRESĂ BAPTISTĂ A CONVENŢIE DE SUD

PRIMA PERSOANĂ: Moştenirea trainică a lui Ronald Reagan.
Jun 8, 2004
By R. Albert Mohler Jr

LOUISVILLE, Ky. (BP)--"Eu şi tu avem o întâlnire cu destinul. Vom păstra aceasta pentru copiii noştri, cea din urmă şi cea mai bună speranţă a omului pe pământ, sau îi vom condamna să facă pasul spre o mie de ani de întuneric." Acele cuvinte l-au catapultat pe Ronald W. Reagan pe scena politicii naţionale. Deşi, "Marele orator" a părăsit scena, ideile lui continuă să definească peisajul politic.

Reagan a vorbit de această "întâlnire cu destinul" într-un discurs dat pentru a sprijinii campania târzie a lui Barry Goldwater în 1964. Deşi Goldwater a pierdut alegerile, Reagan a intrat în scena politică, legându-se de oameni într-un mod în care Goldwater şi alţi conservatori nu au făcut.

În toate privinţele, Ronald Reagan a fost un om neobişnuit de complicat condus de idei neobişnuit de simple. Rădăcinile sale în, Ill., i-au dat legătura imediată cu valorile oraşului mic din America. Cu toate acestea, Reagan – cunoscut atunci de prietenii săi ca "Olandezul"– îşi avea privirile aţintite spre o lume mult mai mare.

În realitate, Ronald Reagan a avut câteva cariere, toate de succes. Calităţile sale comunicative au fost exersate mai întâi ca prezentator radio, dar curând a atras atenţia Hollywood-ului, unde şi-a dezvoltat o carieră mare de cinema şi părea otrăvit de măreţie. Toate acestea au fost întrerupte de al Doilea Război Mondial, unde Reagan, a fost considerat inapt pentru luptă din cauza unei vederi slabe, fiind desemnat la o unităte de film pentru servicile armate. După ce a făcut mai mult de 400 de filme pentru cauza naţională, Reagan a plecat din război cu cariera obscură, dar curând s-a întors spre alte oportunităţi.

Apoi, s-a făcut cunoscut ca preşedinte al Asociaţiei Actorilor de Cinema, conducând uniunea pentru actori şi actriţe. Mai târziu el reflectă acea experienţă în contextul negocierilor cu laburiştii, care l-au învăţat atât răbdarea cât şi determinarea. Amândouă calităţile au fost esenţiale în experienţa sa de mai târziu ca politician.

Reagan a fost, până în anii 1950, un democrat adevărat. El recunoaşte mai târziu că a fost membru în unele organizaţii „cu inima ruptă” pentru cauze liberale. Vederea lui Reagan a început să se schimbe când a lucrat ca purtător de cuvânt pentru Corperaţia General Electric, călătorind în ţară vorbind atât muncitorilor cât şi publicului. În timpulş acestei perioade, Reagan s-a relegat de rădăcinile sale cu America şi a simţit nevoia pentru o conducere politică ce ar recupera valorile Americane, reafirmarea conducerii Americane şi a întoarce statutul de liberalism ce atunci definea politica naţională.

Pentru cei mai mulţi americani, debutul politic a lui Reagan a avut loc prin discursul făcut în numele lui Goldwater. Reagan a vorbit despre "timpul de a alege" şi a spus naţiunii despre tranziţia sa politică. "Mi-am petrecut cea mai mare parte din viaţă ca un democrat. Nu de mult m-am simţit pregătit pentru a urma un alt curs. "

Într-o ordine scurtă, acel curs care l-a dus la guvernarea Californiei. Ales împotriva valului cultural, Reagan şi-a luat oficiul şi a rezolvat câteva din problemele cele mai arzătoare ale anilor 1960, incluzând neliniştea campusului de la Universitatea din California şi un buget ieşit de sub control. Reagan a fost reales în mod copleşitor pentru al doilea mandat, şi prospectele sale pentru scaunul prezidenţail păreau luminoase. La Convenţia Naţională Republicană din 1968, delagaţii l-au ţinut pe Reagan ca şi un potenţial candidat de rezervă dacă Richard M. Nixon nu reuşea în eforturile sale să obţină nominalizarea.

Intrarea lui Reagan în politica naţională a venit în 1976, când aq concurat împotriva preşedintelui în exerciţiu pe atunci Gerald R. Ford pentru nominalizarea republicană, argumentând că America avea nevoie de o schimbarea, nu numai în conducere, dar şi în viziune. Reagan a ajuns foarte aproape de a câştiga niminalizarea, şi a devenit imediat favoritul pentru nominalizarea republicană din 1980 când Ford a pierdut în faţa lui Jimmy Carter în cursa electorală din 1976.

Alegerea lui Reagan ca preşedinte în 1980 – acoperite de o decizie răsunătoare a electoratului – a reprezentat transformarea terenului politic în America, nu numai alegerea unui nou şef executiv. ca şi candidat, el a încălcat toate regulile politicii convenţionale. A vorbit cu curaj despre ideile sale, rezistând până şi consilierilor de campanie care l-au sfătuit să reducă tonul retoric al campaniei lui pentru a se adresa alegătorilor nealiniaţi. Reagan a vazut ecuaţia foarte diferit. El nu a vrut să atingă alegătorii nealiniaţi – el a vrut să alinieze viziunea lor politică pentru a se potrivi cu oportunităţile şi provocările prezente ale Americii. Succesul lui în schimbarea termenilor dezbaterii noastre naţionale este deseori uitat în lumina succeselor sale politice de mai târziu.

Ca preşedinte, Ronald Reagan a transformat lumea prin refuzul de a crede că libertatea şi eliberarea erau prea scumpe de a fi apărate. El a înţeles diferenţa dintre libertate şi opresiune; nu a avut nimic dar a desconsiderat elitele Americii care au văzut lumea închisă într-un punct mort perpetu între libertate şi totalitarism. Reagan a refuzat să accepte lumea în aceşti termeni şi a fost determinat să confrunte Uniunea Sovietică şi ameninţarea lumii comuniste. A fost determinat să sfârşească ceea ce el numea „Imperiul Răului”, şi printr-o politică publică contradictorie şi o întărire masivă a puterii militare americane, a forţat Uniunea Sovietică la umilire publică, pentru că economia ei nu putea susţine o expeansiune militară egală. La sfărşit, Uniunea Sovietică a pierdut credibilitatea politică deoarece nu putea transmite nimic prin promisiunile sale sau prin ameninţări. Era nevoie de curajul lui Reagan de a părăsi summit-ul de la Reykjavik în 1986, lăsând-ul pe Mihail Gorbacheov să confrunte faptul că nu putea determina Statele Unite să schimbe noua sa putere militară şi politica externă.

Impactul acestei schimbări în postura internaţională a Americii este aproape imposibil de estimat. În timpul primului mandat a lui Reagan, comunismul a suferit prima înfrângere masivă şi publică în timp ce era împins înapoi în marea parte a Lumii din Treia, chiar în timp ce Uniunea Sovietică începea să se dărâme din interior. Aceasta nu era o continuare a apărării, dar o politică externă cu scopul de a elibera milioane de omeni de sub opresiune. Riscurile erau mari, dar preşedintele Reagan era condus de o încredere absolută în speranţa victoria finală a speranţei asupra disperării şi a libertăţii asupra opresiunii. În final, Uniunea Sovietică a căzut mai repede –şi mai în pace – decât ar fi putut cineva să prevadă.

Ronald Reagan este ceea ce specialişti identifică în conducerea politică ca un „politician al convingerilor”. După cum fostul consilier la Casa Albă Peter J. Wallison comenta, "Reagan avea convingeri – nu doar poziţii, dar principii în care credea şi pentru care era gata să acţioneze." După cum Wallison argumenta, aceasta l-a separat pe Reagan de predecesorii săi în oficiu, care în general au încercat să negocieze multe probleme mai mult decât să le confrunte şi să le rezolve. "Faptele extraordinare de curaj politic ale lui Reagan, au demonstrat că politica are un miez moral, şi că deciziile guvernamentale pot fi bazate pe ceva mai solid şi trainic decât nisipurile mişcătoare ale iuţelii politice. "

Pe scena lumii, Reagan a dezvoltat un parteneriat istoric cu un alt mare politician al convingerii din generaţia sa -- Margaret Thatcher. Într-un aliniament neobişnuit, bazat atât pe personalitate şi idei, Reagan şi Thatcher au redefinit Alianţa Atlanticului şi au stabilit supremaţia Anglo-Americană în lume. Thatcher a înţeles viziunea lui Reagan şi a admirat eficacitatea lui atât ca orator cât şi ca om de stat. "Când am încercat un sondaj de ansamblu a mandatului preşedintelui Reagan," a reflectat ea, "acoperind evenimente ataâr externe cât şi interne, un lucru iese în evidenţă. Este acela că el a îndeplinit cea mai dificilă sarcină politică: schimbarea atitudinilor şi a percepţilor despre ceea ce este posibil. Din fortăreaţa puternică a convingerilor sale, a pornit să extindă libertatea lumii la un moment când libertatea era în retragere – şi a reuşit. Este acela că el a îndeplinit cea mai dificilă dintre toate sarcinile politice. A schimbat atitudinile şi percepţile despre ceea ce este posibil. Din fortăreaţa puternică a convingerilor sale, el a pornit să extindă libertatea peste lume într-un moment în care aceasta era în retragere – el a reuşit. Este acea libertate ce avanseaza astăzi în timp ce colectivismul este în retragere – cât de important este. Este acea libertate, idea ce capturează minţile tuturor oamenilor în timp ce colectivismul nu poate face mai mult decât să înrobească trupurile lor. Aceea este măsura schimbării pe care a adus-o preşedintele Reagan."

Pe plan intern, Reagan şi-a folosit calităţile incredibile de orator pentru a conduce naţiunea, şi a combinat respectul pentru poporulk american cu aşteptarea în care americani ar trebui s-şi rezolve propriile probleme. Cele mai memorabile anecdote de obicei aveau de-a face cu vreo istorioară a ineficienţei guvernamentale sau mai rău. O frază deseori folosită, Reagan povestea despre cele mai înfricoşătoare cuvinte pe care le-a auzit vreodată: „Sunt de la guvern, şi sunt aici să vă ajut”. Abordarea lui Reagan de guvern, „mai puţin este mai mult”, a marcat sfârşitul unei ere a expansiunii guvernamentale libere, cu apăsarea financiară ce o acompania. Preşedintele Reagan a restructurat economia prin reducerea masivă a taxelor împreună cu încurajarea pentru antreprenoriat şi expansiune economică.

Transformările ce au marcat viaţa lui Roanld Reagan de asemenea au atins problemele morale de bază ale vieţii şi morţii. Ca guvernator al Californiei, Reagan a semnat una dintre cele mai liberale legi ale avortului ai anilor 1970. în timpul campaniei pentru preşedenţie în 1980, Reagan a ajuns să vadă avortul ca plaga morală pe conştiinţa Americii, şi aproape singur a reconsruit o mişcare conservatoare condusă de grija libertăţii individuale, libertate economică şi sanctificarea vieţii umane.

Ronald Reagan a fost o adevărată fiinţă umană, şi a arătat-o. Aceia care nu l-au auzit voprbind niciodată ca şi preşedinte, care nu i-au observat discursurile şi conferinţele de presă, sunt lipsiţi de oportunitatea de a vedea acest lider adevărat luptându-se cu cele mai cruciale chestiuni ale timpului său. A făcut aceasta atât cu umilinţă cât şi curaj, amintind că, în politică, putea să-şi permită mulţi oponenţi dar nici un duşman.

Prezentarea mea lui Ronald Reagan a avut loc când am luat parte la campania sa din 1976 pentru nominalizarea republicană. Eram un voluntar de 16 ani lucrând la distribuirea de literatură şi la secţia de telefonie pentru a atrage votanţi nativi. Am fost captivat de claritatea viziunii lui Reagan, şi am fost pătruns de filosofia lui politică conservatoare. Recunosc, am fost prins de carisma de lider a lui Ronald Reagan.

Am fost în stare să-l văd pe Ronald Reagan în acţiune şi în persoană la Fortul Lauderdale, Memorialul Războiului, în timpul cursei de nominalizare. Acompaniat de soţia lui devotată, Nancy, Reagan a călcat pe scenă şi a vorbit, aparent fără notiţe, un discurs politic care – în termenii ideilor – mai târziu va conduce la alegerea lui victorioasă din 1980. am aşteptat în linie pentru a şansă de ai strânge mâna şi atunci am văzut pentru mine însumi ceea ce biograful Edmund Morris descrie pe Ronald Reagan ca „o forţă a naturii”. Energia lui, optimismul şi înmcrederea au pătruns în cameră ca o furtună. Istoria î-l va comemora pe Ronald Reagan ca un preşedinte măreţ. Americanii şi-l vor aminti ca pe un prieten minunat. În timp, se vor construi monumente şi memoriale vor fi formalizate. Totuşi, cel mai măreţ memorial pentru Ronald Reagan, este faptul că ideile lui încă trăiesc – şi că o generaţie de tineri americani nu le vor lăsa să moară.

 

R. Albert Mohler Jr. este preşedintele Seminarului baptist Sudic din Louisville, Ky.


 

Ce este nou!

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi gasi o o serie de subiecte de studiu:

bullet
Apologetică
bullet
Biografii
bullet
Etică
bullet
Scrieri Primele Secole
bullet
Teologie Sistematică
 
Pe paginile ficărui subiect de studiu găsiţi o serie de articole de interes.
 
Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole noi la subiectul doctrinar de ANTROPOLOGIE (doctrina despre om).
 
 

Înscrie-te gratuit la newsletter:

 

 

                                                                    Vox Dei Baptist Ministries 64 E Main Str. Sidney, New York 13838
                                                                                             Vox Dei Baptist Ministries © 2003