Hartă Site Contact Despre noi FORUM
 Ştiri
 


Septembrie 2005
Arhiva editurii
Caută în site

Titlurile principale

 

NOSTRA AETATE
Apologetică
Teologie
Istorie
Pastorală
Cartea Creştină
Pagina de Umor
Mărturisiri
Proiectul Betania
Mass-Media
Ştiri
POŞTA REDACŢIEI

 

 

 

 

Pagina de ştiri baptiste

 

 

AGENŢIA DE PRESĂ A CONVENŢIEI BAPTISTE DE SUD

 

 

PRIMA PERSOANĂ: Dispariţia disciplinei în biserică, Partea 4

July 21, 2005

By Albert Mohler Jr.

 

NOTA EDITORULUI: Aceasta este ultima rubrică  dintr-o serie de patru despre disciplina bisericii.

 

LOUISVILLE, Ky. (BP) – Când ar trebui să exercite biserica disciplina bisericească? Într-un sens, o formă de disciplină bisericească de izbăvire este exercitată oricând Biblia este predată şi adevărul Cuvântului lui Dumnezeu este aplicat la vieţile credincioşilor. Puterea de convingere a Cuvântului lui Dumnezeu este prima corecţie în inimile poporului lui Hristos. Cu toate acestea, un mod mult mai personal şi de confruntare de disciplină este cerut atunci când păcatul ameninţă credincioşia, integritatea şi mărturia poporului lui Dumnezeu.

 

Biblia dezvăluie trei domenii principale de pericol care necesită disciplinare. Acestea sunt fidelitatea doctrinei, puritatea dragostei şi unitatea părtăşiei. Fiecare este de o importanţă vitală şi critică faţă de sănătatea şi integritatea bisericii.

 

Confuzia teologică şi compromisul care marchează biserica modernă sunt direct trasabile către eşecul bisericii de a se separa pe sine de eroarea doctrinară şi eretici. În această materie Biblia este clară: „Oricine o ia înainte şi nu rămâne în învăţătura lui Hristos, n-are pe Dumnezeu. Cine rămâne în învăţătura aceasta, are pe Tatăl şi pe Fiul. Dacă vine cineva la voi şi nu vă aduce învăţătura aceasta, să nu-l primiţi în casă şi să nu-i ziceţi: „Bun venit!” Căci cine-i zice: „Bun venit!” se face părtaş faptelor lui rele” [2 Ioan v. 9-11]. Apostolul Pavel a instruit pe galateni că „Dar chiar dacă noi înşine sau un înger din cer ar veni să vă propovăduiască o Evanghelie, deosebită de aceea pe care v-am propovăduit-o noi, să fie anatema! Cum am mai spus, o spun şi acum: dacă vă propovăduieşte cineva o Evanghelie, deosebită de aceea pe care aţi primit-o, să fie anatema!” [Galateni 1:8-9]

 

Scrisorile 2 Petru şi Iuda avertizează explicit de pericolele prezentate bisericii în forma unor profeţi falşi şi eretici. Iuda alertează biserica că „Căci s-au strecurat printre voi unii oameni, scrişi de mult pentru osânda aceasta, oameni neevlavioşi, care schimbă în desfrânare harul Dumnezeului nostru şi tăgăduiesc pe singurul nostru Stăpân şi Domn Isus Hristos” [Iuda v. 4]. În mod similar, Petru avertizează că „În norod s-au ridicat şi proroci mincinoşi, cum şi între voi vor fi învăţători mincinoşi, care vor strecura pe furiş erezii nimicitoare, se vor lepăda de Stăpânul, care i-a răscumpărat şi vor face să cadă asupra lor o pierzare năpraznică” [2 Petru 2:1].

 

Biserica trebuie să se separe pe sine de aceste erezii – şi de eretici. Postura prea tolerantă a bisericii din acest secol a permis ca cele mai crunte erezii să crească nestăvilit – şi ca ereticii să fie sărbătoriţi. Francis Schaeffer era printre cei mai elocvenţi profeţi moderni care a deplâns această laşitate doctrinară. Schaeffer a negat în mod accentuat că biserica ar putea fi o adevărată părtăşie creştină şi să admită doctrina falsă. El declara, „cineva nu poate explica dinamita explozivă, dunamis-ul, a bisericii timpurii aparte de faptul că ei au practicat două lucruri în mod simultan: ortodoxia doctrinei şi ortodoxia comunităţii în mijlocul bisericii vizibile, pe care lumea o poate vedea. Prin harul lui Dumnezeu, aşadar, biserica trebuie cunoscută în mod simultan pentru puritatea ei de doctrină şi realitatea comunităţii ei”.

 

Comunitatea vizibilă a bisericii adevărate trebuie să fie evidentă în puritatea sa morală. Creştinii trebuie să trăiască în ascultare faţă de Cuvântul lui Dumnezeu şi să fie exemplari în conduita lor şi nedefăimaţi în mărturia lor. O lipsă de atenţie faţă de puritatea morală este un semn sigur al rebeliunii congregaţiei înaintea Domnului.

 

Scriindu-le corintenilor, Pavel pedepsea cu severitate: „Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă înşelaţi în privinţa aceasta: nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici afemeiaţii cu ei înşişi, nici homosexualii, nici hoţii, nici cei lacomi, nici beţivii, nici defăimătorii, nici hrăpăreţii nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu. Şi aşa eraţi unii din voi! Dar aţi fost spălaţi, aţi fost sfinţiţi, aţi fost socotiţi neprihăniţi, în Numele Domnului Isus Hristos şi prin Duhul Dumnezeului nostru” [1 Corinteni 6:9-11].

 

Când creştinii păcătuiesc, păcatul lor trebuie confruntat de biserică în acord cu modelul revelat în Scriptură. Ţelul este restaurarea unei surori sau a unui frate, nu crearea unui spectacol public. Cel mai mare pericol moral faţă de biserică este tolerarea păcatului, în public şi în particular. Una dintre cele mai mari binecuvântări ale bisericii este darul biblic de disciplinare bisericească – lucrarea cheilor.

 

Integritatea bisericii este de asemenea dependentă de adevărata unitate a părtăşiei sale. Într-adevăr, una dintre cele mai repetate avertizări găsite în Noul Testament este prevenirea contra tolerării schismaticilor. Unitatea bisericii este una din cele mai vizibile distinctive ale sale – şi daruri preţioase.

 

Avertizările sunt severe: „Vă îndemn, fraţilor, să vă feriţi de cei ce fac dezbinări şi tulburare împotriva învăţăturii pe care aţi primit-o. Depărtaţi-vă de ei. Căci astfel de oameni nu slujesc lui Hristos, Domnul nostru, ci pântecelui lor; şi, prin vorbiri dulci şi amăgitoare, ei înşeală inimile celor lesne crezători” [Romani 16:17-18]. Scriind lui Tit, Pavel l-a instruit ca biserica trebuia să „se depărtează-te de cel ce aduce dezbinări, căci ştim că un astfel de om este un stricat şi păcătuieşte, de la sine fiind osândit.” [Tit 3:10-11].

 

O spărtură în unitatea bisericii este un scandal în Trupul lui Hristos. Biserica este îndemnată în mod constant să practice şi să păstreze o adevărată unitate în adevărata doctrină şi pietatea biblică. Această unitate nu este falsa unitate a Creştinismului de cea mai mică denominaţie comună, „Evanghelia slabă” predicată şi învăţată în atât de multe biserici moderne, ci în sănătatea şi maturitatea crescândă a congregaţiei care creste în harul şi cunoaşterea Cuvântului lui Dumnezeu.

 

Funcţia continuă a disciplinei bisericii este aceea de a fi o parte a examinării de sine individuală şi de reflecţie congregaţională. Importanţa menţinerii integrităţii în relaţiile personale a fost clarificată de Domnul nostru în Predica de pe Munte, în timp ce-i instruia pe ucenicii Săi că mânia împotriva unui frate este un păcat mortal. Reconcilierea este un mandat – nu un ţel ipotetic. „Aşa că, dacă îţi aduci darul la altar şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă-ţi darul acolo înaintea altarului şi du-te întâi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul” [Matei 5:23-24].

 

În mod similar, Pavel a avertizat contra participării la Cina Domnului în mijlocul diviziunilor. Cina în sine este o comemorare a trupului frânt şi a sângelui vărsat al Mântuitorului, şi nu trebuie să fie profanat prin prezenţa de diviziuni sau controverse în cadrul congregaţiei, sau de păcatul nemărturisit din para credincioşilor individuali. „Pentru că, ori de câte ori mâncaţi din pâinea aceasta şi beţi din paharul acesta, vestiţi moartea Domnului, până va veni El. De aceea, oricine mănâncă pâinea aceasta sau bea paharul Domnului în chip nevrednic, va fi vinovat de trupul şi sângele Domnului. Fiecare să se cerceteze, deci, pe sine însuşi şi aşa să mănânce din pâinea aceasta şi să bea din paharul acesta. Căci cine mănâncă şi bea, îşi mănâncă şi bea osânda lui însuşi, dacă nu deosebeşte trupul Domnului” [1 Corinteni 11:26-29].

 

„Disciplina mesei” este astfel una dintre cele mai disciplinare funcţii ale congregaţiei. Cina Domnului nu trebuie servită în mod fără discriminare, ci doar credincioşilor botezaţi care sunt sub disciplina bisericii şi în poziţie bună cu congregaţia lor.

 

În secolul al 21lea, marea sarcină a bisericii este de a se dovedi pe sine a fi în continuitatea cu biserica autentică aşa cum este revelat în Noul Testament – dovedindu-şi autenticitatea printr-o demonstrare de credinţă pură şi comunitate autentică. Trebuie să recâştigăm preocuparea Noului Testament pentru fidelitatea doctrinei, puritatea vieţii şi unitatea de părtăşie. Trebuie să recuperăm însemnul lipsă al bisericii.

 

*****

Această rubrică a fost adaptată din jurnalul de pe internet al lui Mohler de la Crosswalk.com. Mohler este preşedintele Seminarului Teologic Baptist Sudic din Louisville, Ky. Pentru mai multe articole şi resurse de Mohler, şi pentru informaţii despre „Programul Albert Mohler”, un program de radio naţional difuzat în reţeaua de radio Salem Network, vizitaţi www.albertmohler.com

horizontal rule

sus

Ce este nou?

Pagină de căutare!

Prin intermediul acestei pagini ai posibilitatea de a căuta diverse articole, subiecte de interes, precum şi pasaje din Scriptură. Apasă aici!

 

CHAT Creştin! Aici poţi să vorbeşti online pe teme de Apologetică, Teologie sau să îţi faci prieteni noi. Tot ce trebuie să faci e să intri cu un user (de preferinţă numele tău mic) apăsând aici.

 

FORUM de discuţii pe teme Teologice, Apologetice şi discuţii libere!

[apasă aici pentru detalii]

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe paginile fiecărui subiect de studiu găsiţi o serie de articole de interes.

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole noi la subiectele doctrinare despre:
 
HRISTOLOGIE
(doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE
(doctrina despre Duhul Sfânt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE
(doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE(doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE
(doctrina despre mântuire)
 
BIBLIOLOGIE
(doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE
(doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE
(doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE
(doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)
 
Apasă pe titluri pentru a accesa paginile cu aceste subiecte
Newsletter gratuit!

Apasă aici dacă doreşti să primeşti lunar pe email notificări despre apariţia următorului număr al Publicaţiei de Apologetică

 

 Înapoi Înainte 
Copyright © 2003 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate