Pagina de ştiri

Verba woland

Apostolul Andrei si Cioran
http://www.supliment.polirom.ro/article.aspx?article=1958

Sfintul Apostol Andrei este cunoscut pentru ceva esential: el este cel dintii chemat de Hristos sa ii fie ucenic, dupa ce mai intii fusese ucenic al lui Ioan Botezatorul. Acolo il si cunoaste, de altfel, Hristos pe Andrei, in preajma Botezatorului, unde charisma sa il va atrage pe primul ucenic. Cine este Andrei, stim cu totii: fratele lui Simon-Petru, cel care va fi discipolul cel mai important dintre cei 12 ai lui Hristos.

Rolul lui Andrei este, poate, si sa medieze cunostinta dintre Hristos si Simon-Petru. Dar, in seria celor 12, rolul lui Andrei nu va fi ulterior unul major, ci unul minor si umbrit. El va asista la miracole si la prestatia misionara a lui Hristos, dar nu va juca niciodata functia lui Petru sau a celorlalti doi ucenici aflati in "top" si cunoscuti sub porecla de "fiii tunetului": Iacob si Ioan.

Desi este fratele lui Petru, el nu va fi intre cei chemati sa asiste la Schimbarea la fata si nici sa il vegheze pe Hristos in gradina Ghetsemani; nici nu il va recunoaste, dupa Inviere, pe Hristos, asa cum o va face Maria Magdalena. Spre deosebire de cei 3 alesi (Petru, Iacob, Ioan), Andrei nu are o porecla. El nu se individualizeaza nici macar printr-o critica sau negatie la adresa lui Hristos: nu are nici un gest de tip Toma Necredinciosul. Numele sau este grecesc (si inseamna barbat, barbatie), drept care lui i se vor adresa niste greci care rivnesc sa il cunoasca pe rabinul Ieshua, despre care se auzisera atitea. Dintre ceilalti ucenici, doar Filip mai are nume grecesc. Care este, deci, importanta lui Andrei? El este pur si simplu primul chemat intre ucenici si atita tot. De ce primul chemat intre ucenici are o prestatie minora, de fapt? Iata o chestiune care m-a pus pe ginduri, fara sa fi putut raspunde la ea.

Cu tot rolul sau umbrit, apostolul Andrei e in mod aparte important pentru romani, dar din alte pricini: sursele istorice spun ca el ar fi circulat prin Scytia Minor si ar fi increstinat locuitorii din aceste teritorii. In acest sens, traditia bisericii ortodoxe l-a revendicat, cel putin pentru zona dobrogeana, ca fiind cel care i-a crestinat pe locuitorii din Dacia, desi mai degraba acest lucru este o legenda, decit un fapt viu. Totusi, el a fost acceptat ca atare.

Drept care, in mileniul trei, Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane a preschimbat ziua Sfintului Andrei in sarbatoare nationala, adoptindu-l pe apostol ca ocrotitor al romanilor (apropierea zilei de 30 noiembrie de cea de 1 decembrie, ziua nationala a romanilor, era un bun motiv pentru a contamina cele doua date). Nimic nou sub soare si nimic neobisnuit. Dar, daca Cioran ar mai trai, cu siguranta el s-ar intreba, ostentativ si cusurgiu, avind in minte vocatia spre ratare a romanilor, de ce in calitate de ocrotitor al romanilor a fost ales un apostol care, ce-i drept, a fost primul ucenic chemat, insa fara sa mai fi facut altceva vrednic de luat in seama?

sus