Arhiva Contact Despre noi Link-uri
 Stiri
 

 

 

Arhiva
Contact
Despre noi
Colaboratori

Titlurile principale

NOSTRA AETATE
Apologetica
Teologie
Discutii Forum
Site-uri Baptiste
Istorie
Pastorala
Articole
MEDIA
Stiri internationale
Din presa romana
Posta Redactiei

 

 

 

 

Pagina de ştiri

 

Pornind de la cartea lui Ioan Ianolide

http://www.rostonline.org/actiuni/ioan-ianolide.shtml

Palatul Şuţu din Bucureşti a găzduit pe 15 martie a. c. o conferinţă avīnd ca punct de plecare cartea Īntoarcerea la Hristos a lui Ioan Ianolide (Ed. Christiana, Bucureşti, 2006). Sala a fost arhiplină, majoritatea asistenţei fiind alcătuită din tineri.

Au vorbit, īn ordine: scriitorul Răzvan Codrescu (directorul Editurii Christiana), părintele Amfilohie Brānză (duhovnicul Mīnăstirii Diaconeşti, unde cartea a fost diortosiză) şi jurnalistul Claudiu Tārziu (directorul revistei Rost, care a organizat manifestarea).

Răzvan Codrescu a făcut o incursiune mai largă īn istoria recentă a Romāniei, arătīnd că memorialul lui Ianolide mărturiseşte despre drama unei īntregi generaţii. Şi a răspuns la īntrebările esenţiale care se pun īn legătură cu prigoana pe care au suferit-o studenţii anilor ’40. Părintele Amfilohie a insistat asupra dimensiunii duhovniceşti a suferinţei. Iar Claudiu Tārziu s-a mărginit la un mesaj privind nevoia scoaterii tinerilor de azi din letargie şi angajarea lor, cu entuziasmul şi forţa specifice vīrstei, īn slujba binelui public.

Redăm aici cīteva fragmente relevante, transpuse de pe īnregistrarea sonoră, din discursurile primilor doi vorbitori. (Radu Bălaşa)

Din cuvāntul editorului Răzvan Codrescu

Mă bucur că avem ocazia să vorbim despre Ioan Ianolide şi, prin el, despre o īntreagă generaţie martirizată īn secolul XX, despre care astăzi īncepem să ştim din ce īn ce mai puţine lucruri. Uitarea romānească este galopantă. E bine ca măcar din cīnd īn cīnd să folosim astfel de prilejuri pentru a īnţelege ce e cu trecutul nostru şi cum s-ar cădea să-l valorificăm. [...]

Cartea lui Ianolide este o provocare extrem de complexă. Este o carte care bate factologia prin meditaţia duhovnicească. Sigur, faptele sīnt cutremurătoare, dar sīnt pline de fapte cutremurătoare toate cărţile pe care le-au scris, cu mai multă sau mai puţină măiestrie, cei care au trecut prin temniţele comuniste. Marele merit pe care īl are Ioan Ianolide, autorul acestei cărţi, care a ucenicit pe līngă Valeriu Gafencu şi s-a contaminat de vocaţia esenţialului pe care o avea Gafencu, este aceea că pune īn evidenţă latura duhovnicească a experienţei, că īncearcă să degajeze din haosul istoric acele cauze – ca să le spunem aşa – transistorice a tot ce s-a īntīmplat cu noi īn acest amarnic secol XX.

N-o să mă apuc eu vorbesc prea amănunţit despre dimensiunea duhovnicească a cărţii, căci o va face părintele Amfilohie. Sīnt adevărate pagini de Filocalie. Mi se pare că rezistenţa duhovnicească din temniţă a reprezentat, la nivelul lumii penitenciare, ceea ce a reprezentat dincoace, īn libertate, mişcarea Rugului Aprins. Mişcarea de la Antim a avut două dimensiuni majore: o dimensiune cultural-spirituală, aş zice, şi o dimensiune pur duhovnicească, mergīnd pīnă la practica rugăciunii lui Iisus. Să ştiţi īnsă că nu īntotdeauna oamenii care au trecut pe la Rugul Aprins īntruneau aceste două dimensiuni. Erau unii mai īnclinaţi spre una, alţii mai īnclinaţi spre cealaltă. Cu acest fenomen din īnchisoare, născut īn jurul lui Gafencu, lucrurile erau mai simple. Acolo nu exista dimensiunea culturală, pentru că nu erau nici condiţiile necesare şi nici nevoia; ce să faci cu cultura cīnd moartea e pe tine?! Şi, īn general, acesta este marele cusur al acestor superbe realizări ale geniului omenesc care sīnt cultura şi civilizaţia: īn faţa morţii ele n-au răspuns, tac. Prin urmare, acolo, prin forţa īmprejurărilor, lucrurile s-au răsfrīnt asupra esenţialului, asupra problemelor de viaţă şi de moarte. A fost un fenomen spiritual complex şi extrem de profund, aşa cum se vădeşte şi din paginile acestei cărţi. [...]

Dar despre aceste lucruri cred că e mai indicat să vă vorbească părintele Amfilohie. Ştiţi bine că această minunată carte s-a copt la Mīnăstirea Diaconeşti, unde măicuţele au diortosit-o cu o răbdare extraordinară, īntr-un fel īmplinind ceea ce-şi nota Ioan Ianolide pe marginea unui manuscris: "Cei mai īndreptăţiţi să se rostească asupra acestei lucrări sīnt călugării".

Eu nu sīnt decīt un intelectual credincios, fără vocaţie mistică şi ascetică. Sīnt ca şi profesorul acela de teologie, laic, pe care īl cheamă un īnalt ierarh să-l consulte asupra stării duhovniceşti a unei mīnăstiri. Şi zice profesorul: "Īnalt Prea Sfinţia Voastră, sīnt prea gras ca să mă pronunţ". Vedeţi, de aceea există mīnăstiri, ca să nu fim toţi "graşi" şi să aibă cine să se pronunţe...

Īntorcīndu-ne la Ianolide şi la cartea lui, ar trebui să conştientizăm cīteva puncte importante. Īn primul rīnd: cine au fost aceşti tineri puşi īn situaţii extreme? Īn al doilea rīnd: de ce au fost ei prigoniţi? Care au fost cauzele reale dincolo de cauzele invocate īn mod curent? Trei: cine i-a prigonit? – lucru foarte important şi plin de consecinţe. Apoi: care au fost rezultatele acestei prigoane, la nivel individual şi la nivel colectiv? Şi, īn fine: cum se reflectă toate aceste lucruri astăzi īn conştiinţa noastră, pe care īndrăznesc s-o numesc epigonică? [...]

Se ridică nişte semne de īntrebare, īn special pentru tīnărul de astăzi, care este mai puţin informat asupra respectivei perioade istorice, asupra tensiunilor şi mizelor ei. Un lucru care īl nelămureşte este că majoritatea covīrşitoare a acelor tineri din īnchisori au fost puşi īn legătură cu Mişcarea Legionară. N-au fost neapărat legionari propriu-zişi, dar au fost membri ai Frăţiilor de Cruce, acea organizaţie de educaţie pentru elevii de liceu, care funcţiona pe līngă Mişcarea Legionară. După părerea mea, istoriceşte vorbind, acesta este aspectul cel mai durabil care a rămas de pe urma Mişcării Legionare. Frăţiile de Cruce au fost un fenomen cu consecinţe mult mai adīnci, īn plan uman, decīt fenomenul politic īn sine. Īn Frăţiile de Cruce s-a īntruchipat mult mai mult ideea iniţială a lui Codreanu, de a face mai degrabă o şcoală spirituală decīt o formaţiune politică.

Generaţia mea a avut şansa (pe care o mai are īncă şi generaţia dvs.) ca sīnt destui supravieţuitori dintre cei care au trecut prin această şcoală de educaţie legionară. Īn care nu intra, ca la "Junimea" literară, cine vrea, ca să rămīnă cine poate, ci intra numai cine merita din capul locului; deci selecţia era drastic㠖 făceau parte din FDC persoanele cele mai īnzestrate şi cele mai serioase. Supravieţuitorii mărturisesc pīnă astăzi că aceşti cīţiva ani de educaţie naţională, civică şi morală le-au schimbat viaţa şi modul de a gīndi. I-au structurat ca oameni. Să ştiţi că multe dintre episoadele uluitoare din īnchisori se explică şi prin acest tip de educaţie. Oamenii aceştia, asupra cărora s-a exercitat mai tīrziu o presiune diabolică, nu erau oameni inconsistenţi, nepregătiţi sufleteşte, cum, din păcate, sīnt mulţi dintre tinerii zilelor noastre: trecuseră prin situaţii extreme, īşi puseseră problemele majore, fuseseră educaţi īn spiritul luptei treze īn numele unui ideal care īi transcede – ideal care, pīnă la urmă, capătă numele lui Hristos. [...]

Comuniştii au fost bestiali, dar nu proşti. Şi-au dat seama că vor avea cel mai mult de furcă, īn impunerea noului regim, nu cu oamenii īnvechiţi īn păcate, cu care se poate negocia şi pe care-i poţi cumpăra, ci cu aceşti tineri puri şi entuziaşti, pregătiţi deja pentru rezistenţă şi chiar căliţi īn luptele anilor anteriori, şi pe care trebuiau să-i īngenuncheze. Marea problemă era că puterea acestor tineri venea nu dintr-un principiu omenesc, ci dintr-un principiu divin. Ei toţi erau mărturisitori ai unei credinţe şi gata să moară īn numele acelei credinţe. Prin urmare, asupra lor a venit lovitura cea mai cumplită.

De ce-au fost prigoniţi? Unii zic: pentru că au fost legionari. Alţii: pentru că, īn general, au fost reprezentanţi ai sistemului politic capitalist, pe care noul regim voia să-l desfiinţeze... Se pot cataloga fel de fel de alte cauze omeneşti. Adevărata cauză o degajează īnsă īn scrierile lor majoritatea oamenilor care au făcut această experienţă. Părintele Calciu dă acest răspuns, care trebuie reţinut, căci era al unui om care ştia ce vorbeşte: "Agresiunea răului asupra noastră a fost atīt de mare pentru că şi binele pe care īl reprezentam noi era foarte mare". La Piteşti, īnainte să īnceapă diabolicul experiment al reeducării, era o adevărată şcoală a rugăciunii permanente. Această desăvīrşire interioară, care nu era a unui om, ci a unui grup uman care acţiona unitar şi coerent, a atras, a excitat, dacă vreţi, toate aceste forţe ale răului. De fapt, acesta este un principiu creştinesc elementar: acolo unde se īnmulţeşte binele, devine şi răul mai agresiv; acolo unde răul se face de la sine, dracul nici nu-şi mai bate capul, şomează; īi faci tu ale lui, fără să te mai provoace.

Prin urmare, aceasta este cauza mistico-metafizică a persecuţiei lor. Tinerii aceştia au vrut să fie foarte mult, şi-au propus foarte mult, au tins foarte sus şi atunci răul s-a īndīrjit īmpotriva lor. A fost o luptă de care pe care. O luptă cu accente cumplite; parte dintre ele sīnt cuprinse şi īn paginile cărţii lui Ianolide. Este probabil cea mai complexă şi mai radicală experienţă pe care umanitatea a făcut-o de-a lungul secolului XX...

Din cuvāntul părintelui Amfilohie Brānză:

... Dumnezeu a vrut să arate biruinţa prin ei. Şi a reuşit asta. Ei au crezut pīnă la capăt īn jertfa răscumpărătoare a lui Hristos. Iar noi credem la fel, īn jertfa Mīntuitorului şi īn jertfa lor, care va rodi īntr-o bună zi.

Hristos a dus crucea tuturor oamenilor de la īnceputul şi pīnă la sfīrşitul veacurilor. Şi nouă ne cere să ne ducem doar crucea proprie. A fost īnsă o generaţie de martiri şi de mucenici, care s-au īnfipt şi īn crucea neamului. [...]

Toţi aceştia rămīn īnsă cu noi, chiar dacă au plecat la Domnul. Le simţim lipsa fizică, dar şi prezenţa īn duh.

Jertfa lor a fost necesară pentru neam. Şi au cerut să fie primită de Domnul, iar Domnul le-a primit-o. Acesta a fost rostul lor. Au īnceput prin a face ce li se părea omeneşte posibil, dar şi-au dat seama că Dumnezeu le cere mai mult şi şi-au asumat martirajul. Prin unul dintre aceştia s-au mīntuit mii. Biserica şi neamul au fost ţinute īn viaţă prin sīngele lor. [...]

Acum, Hristos ne cheamă din nou pe noi, pentru a birui asupra diavolului. Sīntem datori să mergem pe calea lui Hristos, indiferent de ameninţări, umilinţe şi nevoi. Sīntem vii numai īn Hristos...

sus

horizontal rule

Ce este nou?

Biblia Online - versiunea Dumitru Cornilescu tocmai a fost actualizată la versiunea 1.0! Sunteţi invitaţi să o vedeţi - şi să o folosiţi! Acum īntr-o nouă interfaţă, cu motor de căutare propriu şi plan de citire a Bibliei īntr-un an!

 

Grup de Discuţii Apologetică - te poţi abona şi scrie mesaje care să fie dezbătute, discutate īn acest grup de către membrii săi.

 

Forum - actualizat şi diversificat, securitate crescută, caracteristici de ultima ora

 

CHAT Creştin! - aici intri dacă vrei să discuţi cu prietenii sau să īţi faci prieteni noi. Teme diverse.

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole la subiectele doctrinare despre:

 
HRISTOLOGIE (doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE (doctrina despre Duhul Sfānt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE (doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE (doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE (doctrina despre māntuire)
 
BIBLIOLOGIE (doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE (doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE (doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE (doctrina despre lucrurile viitoare - sfārşitul)
Newsletter gratuit!

Apasă aici dacă doreşti să primeşti lunar pe email notificări despre apariţia următorului număr al Publicaţiei de Apologetică

 

 Īnainte 
Copyright © 2003-2006 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate