Penticostalii vor să închidă atelierele Şcolii de Arte

Deschiderea anului la Şcoala Populară de Arte "Tudor Jarda" a fost umbrită de cererea de revendicare a Cultului Penticostal.

Imobilul de pe strada Câmpeni ce adăposteşte ateliere ale Şcolii de Arte face obiectul singurei revendicări a unei proprietăţi din Cluj-Napoca adresate Comisiei Speciale de Retrocedare (CSR) a Guvernului de către Cultul Penticostal. Comisia a respins solicitarea cultului, numai că acesta a atacat decizia la Curtea de Apel, care urmează să dea sentinţa.

Odată cu începerea anului şcolar la unităţile de învăţământ subordonate Ministerului Educaţiei şi Cercetării, a avut loc şi festivitatea de începere a cursurilor la Şcoala Populară de Arte "Tudor Jarda", considerată aşezământ cultural pe lista Ministerului Culturii şi administrată de Consiliul Judeţean. Directorul şcolii, Nicolae Pop, este nemulţumit că instituţia este tot sub auspiciile retrocedărilor.

Dacă sediul principal de pe strada Cardinal Iuliu Hossu (fosta Pavlov) trebuie eliberat în patru ani, din cauza că a fost acordat fostului proprietar, imobilul de pe strada Câmpeni nr. 7 este încă dorit de Cultul Penticostal, ce deţine zeci de spaţii în Cluj şi din care fac parte şi oameni de afaceri din domeniul imobiliar.

"Totdeauna la început de an şcolar se forţează nota de către cult şi de fostul proprietar", a spus Pop. Imobilul de pe Câmpeni adăposteşte ateliere de ceramică, sticlărie şi sculptură. "Clădirea este foarte importantă pentru Şcoala de Arte. S-a investit în cuptoare de sticlă şi ceramică", a precizat directorul.

Acesta este profesor la respectiva şcoală din 1965 şi povesteşte că spre sfârşitul anilor ‘60 Cultul Penticostal a donat scheletul construcţiei către secţia de învăţământ a Ministerului Culturii. "Noi am terminat clădirea. Am pus gaz şi curent", a spus Nicolae Pop.

Directorul crede că reprezentanţii Cultului Penticostal insistă pentru terenul de aproape 1.000 mp, situat într-o zonă unde metrul pătrat se plăteşte cu cel puţin 300 de euro.

Fără succes până acum, penticostalii mai încearcă

Comunitatea Regională Cluj a Cultului Penticostal a depus solicitatea de revendicare la CSR în noiembrie 2005, iar în iulie 2007 a primit răspuns negativ. CSR a motivat decizia de respingere a cererii Cultului Penticostal prin faptul că o sentinţă civilă din 1997, rămasă definitivă şi irevocabilă, a respins o altă solicitare a penticostalilor de constatare a nulităţii actului de donaţie a imobilului de la Câmpeni nr. 7, încheiat în 1971 între cult şi statul român.

De asemenea,în decizia CSR se arată că "imobilul solicitat la retrocedare nu a fost preluat în mod abuziv de către statul român". însă conducerea Cultului Penticostal Cluj continuă demersul de a intra în posesia clădirii şi terenului la Curtea de Apel Cluj, unde a depus recent contestaţie împotriva deciziei CSR.

Magistraţii Curţii vor decide în octombrie asupra cazului, dacă nu va exista o amânare a pronunţării. "Aşteptăm sentinţa să vedem cum investim în imobil. Acoperişul necesită reparaţii. Nu pot băga bani în ceva nesigur. Tot timpul ne-a încurcat acest litigiu", a declarat directorul Şcolii "Tudor Jarda", Nicolae Pop.

în acţiunea depusă la Curtea de Apel de avocatul cultului se precizează că acesta a cumpărat terenul în 1957, că a edificat clădirea pe care ar fi folosit-o pentru rugăciune. "în condiţiile persecuţiilor grave la care a fost supus cultul penticostal la începutul comunismului, prin Decretul 51/1959 al Consiliului Popular s-a hotărât preluarea imobilului de stat", scrie în acelaşi document.

Cât despre donaţia din 1971, se spune că aceasta s-ar fi făcut doar pentru că "în acest fel mai exista o posibilitate de a se edifica o nouă casă de rugăciune".

"Este dorinţa noastră"

Reporterii ZIUA de Cluj au încercat să afle de la sediul din Cluj al cultului pe ce se bazează dorinţa de a lua clădirea Şcolii Populare de Arte. "Sunt acte la dosarul de la Curtea de Apel şi sunt oamenii care au făcut-o şi care trăiesc în Cluj.

Actul de cumpărare a terenului, autorizaţia de construire pe comunitatea penticostală, decizia Consiliului Popular de a o confisca după ce s-a construit", a spus un bărbat de la secretariat, care a refuzat să-şi menţioneze numele. întrebat de ce s-a respins cererea la CSR, el a răspuns: "Asta este o altă problemă".

Cât despre faptul că acolo se desfăşoară o activitate de cultură, bărbatul a precizat: "Este o decizie a Guvernului de a se face retrocedări şi este dorinţa noastră legitimă de a o pune în aplicare". Secretarul a refuzat să spună ce intenţii are conducerea cultului cu privire la clădirea de pe Câmpeni şi câte imobile deţine cultul în municipiul Cluj-Napoca. Aceeaşi persoană a spus că preşedintele comunităţii de la Cluj, Aurel Moldovanu, a plecat din localitate şi ne-a indicat să revenim în ziua următoare la sediu pentru a ne programa la o întâlnire.

Conform directorului Şcolii Populare de Arte, Nicolae Pop, absolvenţii acestei instituţii au luat premii la expoziţii de arte plastice, la concursuri de dans şi canto, unii dintre ei fiind solişti la Opera Naţională sau membri ai Asociaţiei Artiştilor Plastici.

Alin GOLBAN alingolban@ziuadecj.ro

Articol apărut în ziarul Ziua de Cluj (http://www.ziuadecj.ro ) Nr. 865 (miercuri, 19 septembrie 2007)