Bisericile din Moldova caută să răspândească speranţă

2 Octombrie 2007, by Sue Sprenkle

CHIŞINĂU, Moldova(BP)-Lui Sprinceana Pamfil, îi stă un viitor strălucit înainte. Tânărul de 19 ani are rezultate bune la şcoală. Lider de tineret în biserica sa, Pamfil nu a fost niciodată în necaz şi, cum se spune, e cu capul pe umeri. E interesat în politică şi are potenţialul de a aduce mari schimbări ţării sale.

Cu toate acestea s-ar putea întâmpla ca aceste schimbări să nu aibă loc niciodată. Sunt foarte puţine oportunităţi pentru tinerii din Moldova, prin urmare majoritatea părăsesc ţara, aşa cum Pamfil plănuieşte să facă.

Cu câteva zile înainte să părăsească ţara, Pamfil povesteşte despre prietenii alături de care a crescut. Unul locuieşte acum în Turcia şi un altul în Italia. "Nu pot să ma gândesc la nici un prieten care să fie încă în Moldova," spune el. "Toţi au plecat"

Moldova este o ţară din Estul Europei care se confruntă cu probleme de emigrare în masă. Din cauza instabilităţii politice, a veniturilor care scad drastic şi a ratei mari de somaj, oamenii au început să emigreze din Moldova la o scară largă -- în majoritatea cazurilor ilegal-în prima jumătate a anilor 1990, pentru că existau foarte puţine oportunităţi pentru emigrare legală.

Exodul în masă continuă şi astăzi.

Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova estimează că 600,000 la 1 milion din cetăţenii moldoveni (aproape 25 la sută din întreaga populaţie) lucrează în străinătate, majoritatea ilegal, în timp ce Organizaţia Internaţională pentru Migrări ridică numărul la mult peste 1 milion. Traficul de persoane umane este o faşetă a acestei revărsări. Însă, datorită naturii clandestine a acestor emigrări, nu există statistici oficiale. Din interviurile susţinute cu oficialii de stat, experţii în migrări şi cetăţeni care s-au întors s-a aflat că destinaţiile cheie ale emigranţilor, având în vedere distanţa geografică, oferta de slujbe şi limbile comune, sunt: Rusia, Italia, Ucraina, România, Portugalia, Spania, Grecia, Turcia şi Israel.

Cetăţenii moldoveni care lucrează în alte ţări economisesc cu stricteţe banii pentru a-i trimite rudelor din ţară, dând astfel un impuls "neoficial" economiei. Sutele de oficii de schimb valutar din din oraşul capitală Chişinău - o ţară de altfel foarte slab dezvoltată din punct de vedere turistic - indică importanţa numerică a acestor bani expediaţi. Pentru că majoritatea banilor trimişi înapoi în Moldova nu intră pe căi oficiale ci sunt aduşi ilegal sau prin curieri, este greu să se stabilească un total exact.

În zonele urbane, cantitatea mare de bani expediaţi iese în evidenţă prin standardele de supravieţuire care par mult mai ridicate decât spun statisticile oficiale. Majoritatea banilor sunt folosiţi pentru achiziţionarea de apartamente sau procurarea de bunuri provenite exclusiv din import.

Pentru mulţi din cei care locuiesc la sate, principala sursă de venit sunt banii proveniţi din străinătate. Nina Vrabie de exemplu, are grijă de nepotul ei şi depinde în mare măsură de banii trimişi de fiica ei care lucrează în Grecia. Pensia pe care o primeşte Nina de la stat, nu este suficientă pentru a-şi încălzi casa sau pentru a se hrăni.

"Tineretul pleacă din ţara noastră pentru că nu sunt locuri de muncă. Dacă rămân în ţară, nu sunt bani," spune doamna Vrabie. "Ei nu ne pot ajuta (pe copii, părinţi şi bătrâni) dacă rămân în ţară."

În timp ce lucrul în străinătate răspunde nevoii imediate de venit, efectele de durată pot fi devastatoare. Cele mai strălucite minţi şi viitori lideri au părăsit Moldova şi probabil nu se vor întoarce niciodată.

Valeriu Ghiletchi, preşedinte al Uniunii Baptiste din Moldova şi fost membru în Parlament, admite că majoritatea tinerei generaţii pleacă pentru că "nu văd speranţă în Moldova."

"Cei mai afectaţi de aceasta sunt tinerii," spune Ghiletchi. " Ei încearcă să emigreze într-o ţară vestică în speranţa să ducă o viaţă mai bună."

Ca şi o consecinţă, balanţa demografică în Moldova înclină acum spre generaţia bătrână. Aceştia îşi amintesc "vremurile bune" ale erei sovietice şi în general de standarde mai bune de vieţuire. Prin urmare absenţa tinerei generaţii a contribuit la numeroase victorii ale candidaţilor comunişti la alegerile electorale.

Emigrarea este una din cele mai mari pierderi şi totodată provocări ale bisericii, spune Ghiletchi. În fiecare lună există un lider sau potenţial lider care decide să emigreze.

"Botezăm aproximativ 1000 de persoane în fiecare an în bisericile noastre, dar pierdem în jur de 500 din cauza emigrării," afirmă Ghiletchi. " Această problemă afectează bisericile noastre, în special la sate, unde nu mai sunt tineri ci doar copii şi bunici."

Baptiştii cât şi alte grupuri din Moldova, încearcă să deschidă oportunităţi şi să întrezărească o speranţă pentru tânăra generaţie. Ghiletchi spune că el a rămas pentru că are speranţă în Moldova şi în Dumnezeu.

" Dacă toţi tinerii pleacă, cine va mai schimba ţara?" întreabă Ghiletchi.

Sue Sprenkle este corespondent al Bordului Internaţional Baptist de Misiune din Sud.
Află mai multe despre Moldova în Studiul Internaţional de Misiune din 2007, pe care îl puteţi accesa la www.wmustore.com sau apelând numărul pentru relaţii clienţi al Uniunii Femeilor Misionare: 1-800-968-7301.

courtesy of Baptist Press News (http://bpnews.net)