Arhiva Contact Despre noi Link-uri
 Posta Redactiei
 

 

 

Arhiva
Contact
Despre noi
Colaboratori

Cuprins Publicaţie
NOSTRA AETATE
Apologetica
Teologie
Discutii Forum
Istorie
Pastorala
Proiectul Betania
Arta Crestina
Stiri
Posta Redactiei

 

 


Poşta Redacţiei

 

 

Începând cu numărul din luna ianuarie 2005 al Publicaţiei am prezentat în cadrul acestei rubrici câteva din scrisorile primite la adresa Misiunii Vox Dei.

 

Vă mulţumim tuturor pentru mesajele trimise. Aşteptăm în continuare mesajle dumneavoastră la adresa noastră de email [vezi pagina de contact].

 

Misiunea Vox Dei

horizontal rule

Comunitatea Bisericilor si Crestinilor Evanghelici din Timisoara

 

COMUNICAT

 

In urma intalnirii reprezentantilor Bisericilor Evanghelice din Timisoara - pastori penticostali, baptisti si lideri ai bisericilor crestine dupa evanghelie - care a avut loc in data de 8 ianuarie 2007, evaluandu-se prevederile abuzive si restrictive ale Legii privind Libertatea Religioasa si Regimul General al Cultelor din Romania, recent promulgata, s-a constatat ca aceasta aduce grave prejudicii libertatilor religioase - de constiinta, a libertatii de exprimare si de asociere din Romania.

 

Drept urmare, analizand cateva din articolele in cauza (ANEXA 1), solicitam alertarea si motivarea intregii comunitati evanghelice din Romania si din Diaspora pentru a protesta impotriva prevederilor discriminatorii si nedemocratice ale legii prin:

 

1. 1. Declararea zilei de 21 Ianuarie 2007 in toate Bisericile Evanghelice din Timisoara - cerand si implicarea bisericilor evanghelice la nivel national si international, ca zi de POST, RUGACIUNE si ACTIUNE prin "Mars de Protest" organizat in toate resedintele de judet sau municipii, dupa caz.

 

Marsul ce va fi organizat in Timisoara incepe la ora 12:30 in Piata Maria, unde a pornit Revolutia din 1989, continuand pe traseul: Piata Revolutiei, Primarie si Prefectura - unde se va da citire protestului care va fi inmanat apoi Prefectului Judetului Timis ca reprezentant al Guvernului in teritoriu.

 

2. 2. Trimiterea protestului mai multor institutii: Presidentie, Guvern, Parlament, Parlamentul European, Congresul SUA(Camera si Senatului American), Comisiei pentru Drepturile Omului "Helsinki" din Congresul SUA, etc;

 

3. 3. Organizarea de conferinte de presa prin care sa se constientizeze opinia publica, prin mass-media, despre discriminarile si ambiguitatile prezentei legi.

 

Avand in vedere caracterul extrem de urgent al actiunii, va rugam sa va implicati activ si personal, deoarece dvs. reprezentati crestinii evanghelici din Romania, sa va alaturati demersului nostru, generand un proces de mobilizare a tuturor comunitatilor evanghelice din intreaga tara si sa participati la actiunile de protest.

 

Cu dragoste frateasca,

Comunitatea Bisericilor si Crestinilor Evanghelici din Timisoara 

 

Anexa 1

 

Protestam fata de Legea privind Libertatea Religioasa si Regimul General al Cultelor, deoarece:

 

In considerarea rolului deosebit al acestei legi, datorat atât naturii aparte a drepturilor proteguite cât si sferei extrem de largi de adresabilitate, credem ca forma in care a fost adoptata nu poate constitui instrumentul juridic capabil sa faca fata cerintelor societatii românesti actuale si sa asigure garantarea la nivel european a celei mai de pret libertati umane: libertatea de gândire, de constiinta si de religie.

 

In mod nepermis aceasta lege, si dupa finalizarea procesului legislativ fortuit, continua sa pastreze carente de reglementare - criticate si argumentate la timpul potrivit, ba mai mult chiar a pierdut din eficacitatea unor prevederi initiale, prin modificari de ultima ora aduse ei - mai mult de 50% din proiectul initial a fost modificat prin insusirea, la data de 7 decembrie 2006, a amendamentelor preluate in Sedinta celor doua comisii de specialitate, respectiv Comisia pentru drepturile omului si Comisia juridica a Camerei Deputaţilor.

 

Legea astfel adoptata este restransa ca numar si volum al garantiilor oferite exercitarii libertatii religioase si prezinta o inconsecventa intre principiile afirmate si protectia real oferita.

 

1. Un aspect esential este cel legat de modul in care legea trateaza autonomia cultelor. Acest concept constituie un element de o importanta cruciala al exercitarii libertatii religioase. Recunoasterea si consacrarea autonomiei cultelor ar reprezenta garantia clara a aplicarii principiului separatiei dintre Stat si Biserica , ca si conditie a eliminarii oricarei posibiliti de amestec al unuia in activitatea si scopul celuilalt.

 

Dincolo de faptul ca principiul separatiei Bisericii fata de Stat nu a fost inserat expres in textul legii - aspect si omisiune nepermise intr-un act normativ de valoarea celui in cauza - prin tot spiritul legii, se constata ca autonomia constitutionala a cultelor este ingradita. Astfel, se ingradeste autonomia cultelor instituindu-se controlul statului asupra Bisericii prin :

 

a. Cerinta recunoasterii statutelor cultelor deja existente - incalcânduse principiul dreptului câstigat si a principiului 'tempus regit actum');

 

b. Dependenta financiara a Bisericii fata de stat prin modalitatea aleasa de lege pentru asigurarea spijinului financiar prin subventionarea directa si discriminatorie a unor Culte iar nu prin facilitati fiscale - menite sa scuteasca proportional de impozitul pe venit pe contribuabilul catre biserica (ex. transferarea prevederii: contributiile vor fi deduse din baza de calcul a impozitului pe venit, in conditiile legii, de la art.10 alin.(2), la art 10 alin.(3), in scopul lipsirii de eficacitate a acestei prevederi).

 

c. Rgulamentele caselor de pensii proprii ale cultelor si bisericilor - neintegrate in sistemul pensiilor de stat - sunt tinute de respectarea legislatiei aplicabile sistemului public de pensii, ceea ce face inaplicabila prevederea privind dreptul organelor proprii de conducere a cultelor de a hotari asupra acestor regulamente, iar nu prevalarea principiilor generale ale dreptului securitatii sociale, desi in repetate rânduri am cerut si a fost la un moment dat prevazut in textul proiectului);

 

2. Un alt motiv de ingrijorare este legat de ambiguitatile si de exprimarea vaga a unor texte de lege care deschid, prin lipsa de claritate, arbitrariul in interpretare si aplicarea legii:

 

a. Articolul 13, alin (2): "In România sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de defaimare si invrajbire religioasa". Potrivit acestui articol orice fel de evanghelizare, act de caritate, actiune sociala, orice forma de manifestare, etc…pot fi considerate, de rau voitori, ca fiind forme, mijloace, acte sau actiuni de (prozelitism) si invrajbire religioasa.

 

Articolul 13 continua prin a spune: "precum si ofensa publica adusa simbolurilor religioase". Fiind ambiguu, articolul poate fi usor abuzat, considerându-se si faptul ca cineva care nu-si face semnul crucii, drept o ofensa impotriva crucii ca simbol central al crestinismului.

 

De asemenea acest articol contravine alineatului 1 din articolul 30 al Constitutiei Romaniei. Acesta stipuleaza: "Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile". Conventia europeana a drepturilor omului, la care Romania a aderat, are formulari asemanatoare.

 

b. Reglementarea cimitirelor confesionale: art.28 alin.(2) (in textul initial adoptat de Senat) care prevedea ca persoanele decedate (in localitatile in care nu exista cimitire comunale si unde unele culte nu au cimitire proprii) " sunt" inhumate, iar, potrivit formei finale a legii se prevede ca persoanele decedate doar " pot" fi inhumate (Comentariu: ambiguitatea termenului " pot" , daca factorul de decizie - preotul spre exempul - considera ca " poate" , si asta depinde in ce conditii " poate" ).

 

c. Retragerea dreptului de cult: Art.21.- “Guvernul, prin hotarâre, la propunerea Ministerului Culturii si Cultelor, poate retrage calitatea de cult recunoscut atunci când, prin activitatea sa, cultul aduce atingeri grave securitatii publice, ordinii, sanatatii sau moralei publice ori drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.". Acelasi limbaj a fost folosit in trecut cand jandarmii ii arestau pe liderii bisericilor evanghelice pe baza unor acuzatii fictive. Ambiguitatea formularii: "sanatatii sau moralei publice" este de-a drepul ridicola având in vedere faptul ca NU exista un cod de morala sau sanatate publica in România.

 

"Orice forme, mijloace, acte sau actiuni” (ca sa pastram formularea dintr-un alt articol mentionat in lege), POT fi interpretate ca daunând "moralei si sanatatii publice", iar leguitorul poate retrage astfel calitatea de cult.

 

3. Nerespectarea caracterului specific al invatamântului confesional - de sistem organizat in mod exclusiv de catre biserica - constituie de asemenea un element de ingrijorare. Astfel, prin formularea alin(5) a art.39 din Lege "in invatmântul confesional se pot inscrie elevi sau studenti, indiferent de religie sau confesiune, garantându-se libertatea educatiei religioase a acestora, corespunzatoare propriei religii sau confesiuni", invatamântului confesional ii este negat elementul sau definitoriu: cel de a asigura educatia bazat pe convingerile si preceptele doctrinare specifice cultului respectiv. Credem ca un cult organizator al unei scoli confesionale poate fi obligat sa respecte convingerile religioase ale elevilor sau studentilor respectivei scoli, si nu sa asigure educatia acestora intr-o alta doctrina decât cea proprie a elevului sau studentului.

 

4. De asemenea, textul legii face prea multe trimiteri la alte legi prin folosirea sintagmei "in conditiile legii" , situatie care submineaza securitatea raporturilor juridice nascute sub imperiul ei.

 

5. In pofida pricipiului nediscriminarii si a valorilor egalitatii de tratament, este introdus principiul proportionalitatii atât pentru sprijinul financiar cât si pentru alte facilitati acordate cultelor, in articolele: Art. 10, alin. 6, b. si Art.37, Art.10 (4): legea are formularea: "statul sprijina, la cerere , prin contributii, in raport cu numarul credinciosilor cetateni români si cu nevoile reale" . ( Comentariu : cine aproba cererea? Cine evaluaza, si pe baza caror criterii se evaluaza "nevoile reale"? De ce in raport cu numarul credinciosilor? Desi diferentierea trebuie facuta in baza unor criterii neutre si a unor factori obiectivi, ea este facuta subiectiv si pe baza unor preferinte religioase, a majoritatii).

 

6. Un grav aspect al carentelor acestei legi priveste limitarea garantiilor oferite libertatii de gândire, de constiinta si religie atât in ce priveste continutul cât si in ce priveste exercitarea acesteia. Astfel, daca in forma adoptata initial de Senat, art.1, alin(2) - articol ce reprezinta cheia de bolta a intregii constructii a acestei legi - exista formularea: "nimeni nu poate fi impiedicat sa dobândeasca si sa exercite drepturi recunoscute de lege", in forma adoptata ulterior, aceasta formulare dispare si, desi aparent asigura o rigoare a textului, in realitate aceasta eliminare diminueaza garantia oferita continutului libertatii religioase, asa incât interzicerea impiedicarii dobândirii de drepturi de catre o persoana din considerente ce tin de convingerile religioase ale acesteia, nu mai face parte din garantiile oferite de lege. De asemenea, art. 2 alin.(1), care in forma initiala, adoptata de Senat, prevedea ca: "libertate religioasa include", a fost modificat in sensul ca: "libertate religioasa cuprinde", introducând asadar limitari in continutul unei libertati absolute.

 

Protestam asadar fata de considerentele expuse, care s-au dorit a fi doar o exemplificare si nu o analiza exhaustiva a deficientelor legii.

 

Alfa Omega TV Timisoara

sus

horizontal rule

Marsul impotriva legii cultelor - Timisoara 21 Ianuarie 2007

“Statul Roman nu este echidistant, si injoseste nepermis de mult cetatenii care apartin unor biserici sau grupari religioase minoritare” Paul Negrut, presedintele Uniunii baptiste din Romania

Teama si frica fata de efectele catastrofale ale acestei legi au scos oamenii in strada. Cultele religioase deja recunoste pot fi desfiintate dupa bunul plac al Guvernului. Invatamantul religios poate fi anulat. Ca sa ingropi un neoprotestant in cimitir ai nevoie de “clementa” preotului ortodox.

Legea este discriminatorie, promovand puterea majoritatii si legea proportionalitatii, eliminand egalitatea de sanse. Este injusta, si nedreapta vis-a-vis de minoritatile religioase, garantiile legii pentru dreptate sunt ambiguu stipulate. Aduce ingradiri grave libertatilor religioase, de exprimare. Legea submineaza Autonomia Bisericilor si o ingradeste.

************************

Noua lege a cultelor din Romania, promulgata in 27 Decembrie 2006, a produs deja efecte in strada. La 3 saptamani de la promulgare, peste 5000 de credinciosi evanghelici din Timisoara au iesit in strada pentru a protesta impotriva acestei legi.

Teama si frica fata de efectele catastrofale ale acestei legi au scos oamenii in strada. Cultele religioase deja recunoste pot fi desfiintate dupa bunul plac al Guvernului. Invatamantul religios poate fi anulat. Ca sa ingropi un neoprotestant in cimitir ai nevoie de “clementa” preotului ortodox. Statul finanteaza cultele. “Dar un cult care nu-si poate plati preotii sau pastorii nu merita sa fie fintat din banii contribuabililor.” spune pastorul Daniel Cocar.

Pana acum cultele functionau pe baza unei legi promulgate in 1948. Noua lege se dezbate de 17 ani, din 1990.

Cu toate ca o buna parte dintre cultele din Romania au semnat aceasta noua lege, Presedintele Cultului Baptist – Paul Negrut - si-a retras semnatura de pe proiectul de lege. Motivatia a fost faptul ca “noul proiect de lege a fost modificat in proportie de 50% in ultimele zile inainte de trecerea ei prin Parlament”, ne spune senatorul Gheorghe David.

Chiar daca Ministerul Roman de Externe a afirmat ca Senatul Romaniei a adopat legea cu o larga majoritate, in realitate aceasta lege NU a fost discutata in Senat, ci a fost aprobata “intr-o procedura tacita” spune David. Daca ar fi fost un comunicat al Ministerului Agriculturii, probabil ca era din nou ceva de genul: “170.000 de kg de grau la hectar”...

De ce aceasta trecere “pe sub masa” prin Parlament a unei legi atat de importante?

Pentru ca "aceasta lege este nedreapta" spune Paul Negrut, “suntem confruntati cu un act normativ nedrept, discriminatoriu. Din conceptie acest proiect de lege are o deficienta fundamentala, si anume: se merge pe principiul asimilarii bisericii ca o institutie a statului.

In loc sa se statueze clar principiul separatiei Bisericii de Stat, Biserica este tratata ca o institutie a statutului, a carei statut de organizare si marturisire de credinta trebuie aprobata de stat, iar infiintarea unui cult trebuie aprobata de catre guvern, deci este in joc si dimensiunea politica a Statului Roman. Finantarea Bisericilor si salarizarea personalului de cult se realizeaza de la bugetul Statului, astfel incat in cele din urma biserica devine doar o anexa a unui stat 'binevoitor' fata de activitatea religioasa.”

„Legea adoptata ofera putine garantii libertatilor religioase si prezinta o inconsecventa intre principiile afirmate si protectia real oferita” se arata in Comunicatul crestinilor evanghelici din Timisoara.

Autonomia cultelor reprezinta garantia clara a aplicarii principiului separatiei dintre Stat si Biserica, o conditie a eliminarii oricarei posibilitati de amestec al unuia in activitatea si scopul celuilalt.

Dincolo de faptul ca principiul separatiei Bisericii fata de Stat nu a fost inserat expres in textul legii (aspect nepermis intr-un act normativ de valoarea celui in cauza) prin tot spiritul legii, autonomia constitutionala a cultelor este ingradita.

Statul roman va controla cultele prin cerinta recunoasterii statutelor cultelor deja existente (incalcându-se principiul dreptului câstigat si a principiului tempus regit actum) Dependenta financiara a bisericii fata de stat prin asigurarea spijinului financiar prin subventii directe iar nu prin facilitati fiscale menite sa scuteasca de impozitul pe venit pe contribuabilul catre biserica regulamentele caselor de pensii proprii (neintegrate in sistemul de stat) sunt tinute de respectarea legislatiei aplicabile sistemului public de pensii (ceea ce face inaplicabila prevederea privind dreptul organelor proprii de conducere a cultelor de a hotari asupra acestor regulamente), iar nu principiilor generale ale dreptului securitatii sociale

Paul Negrut continua: “In acest fel se pierde insa dimensiunea adevarata a Bisericii, care este aici pe pamant Trupul lui Cristos, exprimarea comunitara a veacului viitor, a Imparatiei Cerurilor. Ori statul nu-si poate asuma dreptul de a gestiona, de a controla, de a reglementa activitatea poporului lui Dumnezeu. Ca si cetateni, noi ne supunem legilor statului. Dar nu cred ca intr-un stat trebuie sa existe legi care ii trateaza pe cei care au o anumita credinta intr-un fel, iar pe cei care nu au o anumita credinta, in alt fel.”

Un exemplu practic de efect al acestei legi ar fi deja cunoscutele conflicte: intr-o familie penticostala moare o persoana si nu poate fi ingropata in cimitirul comunal datorita opozitiei preotului ortodox. Paul Negrut: “Problema cimitirelor este batjocorirea ultima a cetateanlui Romaniei, in sensul ca este deprivat de demnitatea actului de inhumare a cuiva din familie. Astfel, o serie intreaga de cimitire au fost donate de catre Statul Roman Bisericii majoritare. Comune si orase intregi au ramas fara cimitire comunale. Astfel incat, daca intr-o familie care apartine de alta confesiune religioasa decat biserica majoritara apare un deces, ei trebuie sa ceara clementa preotului sau a forurilor de conducere ale acelei denominatii pentru a-si inhuma mortul acolo. Cred ca prin aceasta procedura Statul Roman nu numai ca nu mai este echidistant, dar injoseste nepermis de mult cetatenii care apartin unor biserici sau grupari religioase minoritare.”

De ce baptistii sau alti neoprotestanti au libertatea de a cumpara terenuri pe care sa isi faca cimitire, iar Bisericii Ortodoxe i s-au daruit cimitirele comunitatii? De ce nu li s-a dat si lor “posibilitatea” sa isi cumpere terenuri? Pentru ca si neoprotestantii, la fel ca si ortodocsii, platesc impozite si taxe catre Statul roman?

Un alt motiv important de ingrijorare este legat de ambiguitatile si de exprimarea vaga a unor texte care deschid, prin lipsa de claritate, arbitrariul in interpretare:

Articolul 13, alin (2) [Introdus la propunerea unui deputat musulman]: „in România sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de defaimare si invrajbire religioasa” . Potrivit acestui articol orice fel de evanghelizare, act de caritate, actiune sociala, forma de manifestare, etc…poate fi considerat de rau voitori ca fiind forme, mijloace, acte sau actiuni de invrajbire religioasa.

Articolul continua prin a spune: “precum si ofensa publica adusa simbolurilor religioase”. Fiind ambiguu, articolul poate fi usor abuzat, considerându-se si faptul ca cineva care nu-si face semnul crucii, drept o ofensa impotriva crucii ca simbol central al crestinismului. De asemenea acest articol contravine alineatului 1 din articolul 30 al Constitutiei Romaniei. Acesta stipuleaza: "Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile"

Apoi Guvernul poate RETRAGE DREPTUL DE FUNCTIONARE a unui cult, pe baza Alineatului 21: “Guvernul, prin hotarâre, la propunerea Ministerului Culturii si Cultelor, poate retrage calitatea de cult recunoscut atunci când, prin activitatea sa, cultul aduce atingeri grave securitatii publice, ordinii, sanatatii sau moralei publice ori drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.”.

Chiar la inceputul acestui an, intr-un interviu acordat BBC, stimabilul ministru al culturii si cultelor - d-l Adrian Iorgulescu - afirma despre Centrele Crestine din Romania (Carismaticii si alte culte inca nerecunoscute) ca sunt secte americane, straine de spiritul romanesc. Cum vor putea acesti credinciosi sa solicite recunoastere de la un astfel de ministru al cultelor??

Daca Baptistii, Penticostalii si Crestinii dupa Evanghelie isi depun marturisirea lor de credinta la Guvern, in care se arata ca acestia nu se inchina la icoane si nu sarute moaste, etc, aceasta va putea fi interpretata ca denigrare si astfel motiv de desfiintare a acestor culte.

Cum sa aprobe Guvernul o Marturisire de credinta??? Cati ministrii au habar ce a „mantuirea” de exemplu? Dupa cearta incredibila dintre Primul ministru si Presedinte pe marginea biletelului galben, in care se acuza reciproc de trafic de influenta in favoarea oligarhilor, pot oare acesti oameni sa aprobe Marturisirea de credinta a unei biserici?? Sau sa desfinteze un cult deoarece atenteaza la morala publica??

Acelasi limbaj a fost folosit in trecut cand jandarmii ii arestau pe liderii bisericilor pe baza unor acuzatii fictive. Ambiguitatea formularii: „sanatatii sau moralei publice” este de-a drepul ridicola având in vedere faptul ca NU exista un cod de morala sau sanatate publica in România. „Orice forme, mijloace, acte sau actiuni” (ca sa pastram formularea dintr-un alt articol mentionat in lege), POATE fi interpretat ca daunând „moralei si sanatatii publice”, iar leguitorul poate retrage calitatea de cult.

La capitolul sanatate publica, si ortodocsii vor fi in pericol datorita obiceiului specific religiei lor de a saruta moaste.

Ma tem de ce va urma datorita acestei legi a cultelor.

Nerespectarea caracterului specific al invatamântului confesional, acela de sistem organizat in mod exclusiv de catre biserica constituie de asemenea un element de ingrijorare. Astfel, prin formularea „In invatamântul confesional se pot inscrie elevi sau studenti, indiferent de religie sau confesiune, garantându-se libertatea educatiei religioase a acestora, corespunzatoare propriei religii sau confesiuni”, invatamântului confesional ii este negat elementul sau definitoriu: cel de a asigura educatia bazat pe convingerile si preceptele doctrinare specifice cultului respectiv. Credem ca un cult organizator al unei scoli confesionale poate fi obligat sa respecte convingerile religioase ale elevilor sau studentilor respectivei scoli, dar nu sa asigure educatia acestora intr-o alta doctrina decât cea proprie. Comentariu: daca un ateu se inscrie la un seminar evanghelic, asta inseamna oare ca trebuie sa angajeze acel seminar profesori atei, ca la urma scoala crestina sa ii dea ateului diploma de ateu?

Credinciosii din Timisoara care au participat la Marsul de protest spera ca acesta sa fie doar un inceput, iar finalul sa fie modificarea legii cultelor.

Ioan Ciobota
Timisoara

sus

Ce este nou?

CHAT Creştin!

 

FORUM

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole la subiectele doctrinare despre:

 
HRISTOLOGIE (doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE (doctrina despre Duhul Sfânt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE (doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE (doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE (doctrina despre mântuire)
 
BIBLIOLOGIE (doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE (doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE (doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE (doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)
Newsletter gratuit!

Apasă aici dacă doreşti să primeşti lunar pe email notificări despre apariţia următorului număr al Publicaţiei de Apologetică

 

Cartea de Oaspeţi

Semneaza in Cartea de Oaspeti

Apasă aici pentru a semna sau vizualiza Cartea de Oaspeţi

 Înapoi

Copyright © 2003-2006 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate