Comunitatea Bisericilor
si Crestinilor Evanghelici din Timisoara
COMUNICAT
In urma intalnirii
reprezentantilor Bisericilor Evanghelice din Timisoara -
pastori penticostali, baptisti si lideri ai bisericilor
crestine dupa evanghelie - care a avut loc in data de 8
ianuarie 2007, evaluandu-se prevederile abuzive si
restrictive ale Legii privind Libertatea Religioasa si
Regimul General al Cultelor din Romania, recent promulgata,
s-a constatat ca aceasta aduce grave prejudicii libertatilor
religioase - de constiinta, a libertatii de exprimare si de
asociere din Romania.
Drept urmare, analizand
cateva din articolele in cauza (ANEXA 1), solicitam
alertarea si motivarea intregii comunitati evanghelice
din Romania si din Diaspora pentru a protesta impotriva
prevederilor discriminatorii si nedemocratice ale legii prin:
1. 1. Declararea zilei de
21 Ianuarie 2007 in toate Bisericile Evanghelice din
Timisoara - cerand si implicarea bisericilor
evanghelice la nivel national si international, ca
zi de POST, RUGACIUNE si ACTIUNE prin "Mars de Protest"
organizat in toate resedintele de judet sau municipii, dupa
caz.
Marsul ce va fi organizat
in Timisoara incepe la ora 12:30 in Piata Maria,
unde a pornit Revolutia din 1989,
continuand pe traseul: Piata Revolutiei,
Primarie si Prefectura - unde se va da
citire protestului care va fi inmanat apoi Prefectului
Judetului Timis ca reprezentant al Guvernului in teritoriu.
2. 2. Trimiterea
protestului mai multor institutii: Presidentie, Guvern,
Parlament, Parlamentul European, Congresul SUA(Camera si
Senatului American), Comisiei pentru Drepturile Omului
"Helsinki" din Congresul SUA, etc;
3. 3. Organizarea de
conferinte de presa prin care sa se constientizeze opinia
publica, prin mass-media, despre discriminarile si
ambiguitatile prezentei legi.
Avand in vedere
caracterul extrem de urgent al actiunii, va rugam sa va
implicati activ si personal, deoarece dvs. reprezentati
crestinii evanghelici din Romania, sa va alaturati
demersului nostru, generand un proces de mobilizare a
tuturor comunitatilor evanghelice din intreaga tara si sa
participati la actiunile de protest.
Cu dragoste frateasca,
Comunitatea Bisericilor
si Crestinilor Evanghelici din Timisoara
Anexa 1
Protestam fata de Legea privind Libertatea Religioasa si
Regimul General al Cultelor, deoarece:
In
considerarea rolului deosebit al acestei legi, datorat atât
naturii aparte a drepturilor proteguite cât si sferei extrem
de largi de adresabilitate, credem ca forma in care a fost
adoptata nu poate constitui instrumentul juridic capabil sa
faca fata cerintelor societatii românesti actuale si sa
asigure garantarea la nivel european a celei mai de pret
libertati umane: libertatea de gândire, de constiinta si
de religie.
In mod
nepermis aceasta lege, si dupa finalizarea procesului
legislativ fortuit, continua sa pastreze carente de
reglementare - criticate si argumentate la timpul potrivit,
ba mai mult chiar a pierdut din eficacitatea unor prevederi
initiale, prin modificari de ultima ora aduse ei - mai mult
de 50% din proiectul initial a fost modificat prin insusirea,
la data de 7 decembrie 2006, a amendamentelor preluate in
Sedinta celor doua comisii de specialitate, respectiv
Comisia pentru drepturile omului si Comisia juridica a
Camerei Deputaţilor.
Legea
astfel adoptata este restransa ca numar si volum al
garantiilor oferite exercitarii libertatii religioase si
prezinta o inconsecventa intre principiile afirmate si
protectia real oferita.
1. Un
aspect esential este cel legat de modul in care legea
trateaza autonomia cultelor. Acest concept constituie
un element de o importanta cruciala al exercitarii libertatii
religioase. Recunoasterea si consacrarea autonomiei
cultelor ar reprezenta garantia clara a aplicarii
principiului separatiei dintre
Stat si Biserica , ca si conditie
a eliminarii oricarei posibiliti de amestec al unuia in
activitatea si scopul celuilalt.
Dincolo
de faptul ca principiul separatiei Bisericii fata de Stat nu
a fost inserat expres in textul legii - aspect si
omisiune nepermise intr-un act normativ de valoarea celui in
cauza - prin tot spiritul legii, se constata ca autonomia
constitutionala a cultelor este ingradita. Astfel, se
ingradeste autonomia cultelor instituindu-se controlul
statului asupra Bisericii prin :
a.
Cerinta recunoasterii statutelor cultelor
deja existente - incalcânduse
principiul dreptului câstigat si a principiului 'tempus
regit actum');
b.
Dependenta financiara a Bisericii fata de
stat prin modalitatea aleasa de
lege pentru asigurarea spijinului financiar prin
subventionarea directa si discriminatorie a unor Culte iar
nu prin facilitati fiscale - menite sa scuteasca
proportional de impozitul pe venit pe contribuabilul catre
biserica (ex. transferarea prevederii: contributiile vor fi
deduse din baza de calcul a impozitului pe venit, in
conditiile legii, de la art.10 alin.(2), la art 10 alin.(3),
in scopul lipsirii de eficacitate a acestei prevederi).
c.
Rgulamentele caselor de pensii proprii ale cultelor si
bisericilor - neintegrate in sistemul pensiilor de stat
- sunt tinute de respectarea legislatiei aplicabile
sistemului public de pensii, ceea ce face inaplicabila
prevederea privind dreptul organelor proprii de conducere a
cultelor de a hotari asupra acestor regulamente, iar nu
prevalarea principiilor generale ale dreptului securitatii
sociale, desi in repetate rânduri am cerut si a fost la un
moment dat prevazut in textul proiectului);
2. Un alt
motiv de ingrijorare este legat de ambiguitatile si de
exprimarea vaga a unor texte de lege care deschid, prin
lipsa de claritate, arbitrariul in interpretare si aplicarea
legii:
a.
Articolul 13, alin (2):
"In România sunt interzise orice forme, mijloace, acte
sau actiuni de defaimare si invrajbire religioasa".
Potrivit acestui articol orice fel de evanghelizare,
act de caritate, actiune sociala, orice forma de
manifestare, etc…pot fi considerate, de rau voitori, ca
fiind forme, mijloace, acte sau actiuni de (prozelitism) si
invrajbire religioasa.
Articolul
13 continua prin a spune: "precum si ofensa publica
adusa simbolurilor religioase". Fiind ambiguu,
articolul poate fi usor abuzat, considerându-se si faptul ca
cineva care nu-si face semnul crucii, drept o ofensa
impotriva crucii ca simbol central al crestinismului.
De
asemenea acest articol contravine alineatului 1 din
articolul 30 al Constitutiei Romaniei. Acesta stipuleaza:
"Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a
credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu
grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte
mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile".
Conventia europeana a drepturilor omului, la care Romania a
aderat, are formulari asemanatoare.
b.
Reglementarea cimitirelor confesionale:
art.28 alin.(2) (in textul initial adoptat de Senat) care
prevedea ca persoanele decedate (in localitatile in care nu
exista cimitire comunale si unde unele culte nu au cimitire
proprii) " sunt" inhumate, iar, potrivit
formei finale a legii se prevede ca persoanele decedate doar
" pot" fi inhumate (Comentariu:
ambiguitatea termenului " pot" , daca factorul de decizie -
preotul spre exempul - considera ca " poate" , si asta
depinde in ce conditii " poate" ).
c.
Retragerea dreptului de cult:
Art.21.- “Guvernul, prin hotarâre, la propunerea
Ministerului Culturii si Cultelor, poate retrage calitatea
de cult recunoscut atunci când, prin activitatea sa, cultul
aduce atingeri grave securitatii publice, ordinii,
sanatatii sau moralei publice ori drepturilor si
libertatilor fundamentale ale omului.". Acelasi limbaj a
fost folosit in trecut cand jandarmii ii arestau pe liderii
bisericilor evanghelice pe baza unor acuzatii fictive.
Ambiguitatea formularii: "sanatatii sau moralei
publice" este de-a drepul ridicola având in vedere
faptul ca NU exista un cod de morala sau sanatate publica in
România.
"Orice
forme, mijloace, acte sau actiuni” (ca sa pastram
formularea dintr-un alt articol mentionat in lege), POT
fi interpretate ca daunând "moralei si sanatatii
publice", iar leguitorul poate retrage astfel calitatea de
cult.
3.
Nerespectarea caracterului specific al
invatamântului confesional - de
sistem organizat in mod exclusiv de catre biserica
- constituie de asemenea un element de ingrijorare. Astfel,
prin formularea alin(5) a art.39 din Lege "in invatmântul
confesional se pot inscrie elevi sau studenti, indiferent de
religie sau confesiune, garantându-se libertatea educatiei
religioase a acestora, corespunzatoare propriei religii sau
confesiuni", invatamântului confesional ii este negat
elementul sau definitoriu: cel de a asigura educatia bazat
pe convingerile si preceptele doctrinare specifice cultului
respectiv. Credem ca un cult organizator al unei scoli
confesionale poate fi obligat sa respecte convingerile
religioase ale elevilor sau studentilor respectivei
scoli, si nu sa asigure educatia acestora intr-o alta
doctrina decât cea proprie a elevului sau studentului.
4. De
asemenea, textul legii face prea multe trimiteri la alte
legi prin folosirea sintagmei "in conditiile legii" ,
situatie care submineaza securitatea raporturilor
juridice nascute sub imperiul ei.
5.
In pofida pricipiului nediscriminarii si
a valorilor egalitatii de tratament, este introdus
principiul proportionalitatii
atât pentru sprijinul financiar cât si
pentru alte facilitati acordate cultelor, in articolele:
Art. 10, alin. 6, b. si Art.37, Art.10
(4): legea are formularea: "statul
sprijina, la cerere , prin contributii, in raport
cu numarul credinciosilor cetateni români si cu
nevoile reale" . ( Comentariu : cine aproba
cererea? Cine evaluaza, si pe baza caror criterii se
evaluaza "nevoile reale"? De ce in raport cu numarul
credinciosilor? Desi diferentierea trebuie facuta in baza
unor criterii neutre si a unor factori obiectivi, ea este
facuta subiectiv si pe baza unor preferinte religioase, a
majoritatii).
6. Un
grav aspect al carentelor acestei legi priveste limitarea
garantiilor oferite libertatii de gândire, de constiinta si
religie atât in ce priveste continutul cât si in ce
priveste exercitarea acesteia. Astfel, daca in forma
adoptata initial de Senat, art.1, alin(2) - articol ce
reprezinta cheia de bolta a intregii constructii a acestei
legi - exista formularea: "nimeni nu poate fi impiedicat
sa dobândeasca si sa exercite drepturi recunoscute de lege",
in forma adoptata ulterior, aceasta formulare dispare si,
desi aparent asigura o rigoare a textului, in realitate
aceasta eliminare diminueaza garantia oferita continutului
libertatii religioase, asa incât interzicerea impiedicarii
dobândirii de drepturi de catre o persoana din considerente
ce tin de convingerile religioase ale acesteia, nu mai face
parte din garantiile oferite de lege. De asemenea, art. 2
alin.(1), care in forma initiala, adoptata de Senat,
prevedea ca: "libertate religioasa include", a fost
modificat in sensul ca: "libertate religioasa cuprinde",
introducând asadar limitari in continutul unei libertati
absolute.
Protestam asadar fata de considerentele expuse, care s-au
dorit a fi doar o exemplificare si nu o analiza exhaustiva a
deficientelor legii.
Alfa Omega TV
Timisoara
sus
Marsul
impotriva legii cultelor - Timisoara 21 Ianuarie 2007
“Statul Roman nu este echidistant, si injoseste nepermis de
mult cetatenii care apartin unor biserici sau grupari
religioase minoritare” Paul Negrut, presedintele Uniunii
baptiste din Romania
Teama si frica fata de efectele catastrofale ale acestei
legi au scos oamenii in strada. Cultele religioase deja
recunoste pot fi desfiintate dupa bunul plac al Guvernului.
Invatamantul religios poate fi anulat. Ca sa ingropi un
neoprotestant in cimitir ai nevoie de “clementa” preotului
ortodox.
Legea este discriminatorie, promovand puterea majoritatii si
legea proportionalitatii, eliminand egalitatea de sanse.
Este injusta, si nedreapta vis-a-vis de minoritatile
religioase, garantiile legii pentru dreptate sunt ambiguu
stipulate. Aduce ingradiri grave libertatilor religioase, de
exprimare. Legea submineaza Autonomia Bisericilor si o
ingradeste.
************************
Noua lege a cultelor din Romania, promulgata in 27 Decembrie
2006, a produs deja efecte in strada. La 3 saptamani de la
promulgare, peste 5000 de credinciosi evanghelici din
Timisoara au iesit in strada pentru a protesta impotriva
acestei legi.
Teama si frica fata de efectele catastrofale ale acestei
legi au scos oamenii in strada. Cultele religioase deja
recunoste pot fi desfiintate dupa bunul plac al Guvernului.
Invatamantul religios poate fi anulat. Ca sa ingropi un
neoprotestant in cimitir ai nevoie de “clementa” preotului
ortodox. Statul finanteaza cultele. “Dar un cult care nu-si
poate plati preotii sau pastorii nu merita sa fie fintat din
banii contribuabililor.” spune pastorul Daniel Cocar.
Pana acum cultele functionau pe baza unei legi promulgate in
1948. Noua lege se dezbate de 17 ani, din 1990.
Cu toate ca o buna parte dintre cultele din Romania au
semnat aceasta noua lege, Presedintele Cultului Baptist –
Paul Negrut - si-a retras semnatura de pe proiectul de lege.
Motivatia a fost faptul ca “noul proiect de lege a fost
modificat in proportie de 50% in ultimele zile inainte de
trecerea ei prin Parlament”, ne spune senatorul Gheorghe
David.
Chiar daca Ministerul Roman de Externe a afirmat ca Senatul
Romaniei a adopat legea cu o larga majoritate, in realitate
aceasta lege NU a fost discutata in Senat, ci a fost
aprobata “intr-o procedura tacita” spune David. Daca ar fi
fost un comunicat al Ministerului Agriculturii, probabil ca
era din nou ceva de genul: “170.000 de kg de grau la
hectar”...
De ce aceasta trecere “pe sub masa” prin Parlament a unei
legi atat de importante?
Pentru ca "aceasta lege este nedreapta" spune Paul Negrut,
“suntem confruntati cu un act normativ nedrept,
discriminatoriu. Din conceptie acest proiect de lege are o
deficienta fundamentala, si anume: se merge pe principiul
asimilarii bisericii ca o institutie a statului.
In loc sa se statueze clar principiul separatiei Bisericii
de Stat, Biserica este tratata ca o institutie a statutului,
a carei statut de organizare si marturisire de credinta
trebuie aprobata de stat, iar infiintarea unui cult trebuie
aprobata de catre guvern, deci este in joc si dimensiunea
politica a Statului Roman. Finantarea Bisericilor si
salarizarea personalului de cult se realizeaza de la bugetul
Statului, astfel incat in cele din urma biserica devine doar
o anexa a unui stat 'binevoitor' fata de activitatea
religioasa.”
„Legea adoptata ofera putine garantii libertatilor
religioase si prezinta o inconsecventa intre principiile
afirmate si protectia real oferita” se arata in Comunicatul
crestinilor evanghelici din Timisoara.
Autonomia cultelor reprezinta garantia clara a aplicarii
principiului separatiei dintre Stat si Biserica, o conditie
a eliminarii oricarei posibilitati de amestec al unuia in
activitatea si scopul celuilalt.
Dincolo de faptul ca principiul separatiei Bisericii fata de
Stat nu a fost inserat expres in textul legii (aspect
nepermis intr-un act normativ de valoarea celui in cauza)
prin tot spiritul legii, autonomia constitutionala a
cultelor este ingradita.
Statul roman va controla cultele prin cerinta recunoasterii
statutelor cultelor deja existente (incalcându-se principiul
dreptului câstigat si a principiului tempus regit actum)
Dependenta financiara a bisericii fata de stat prin
asigurarea spijinului financiar prin subventii directe iar
nu prin facilitati fiscale menite sa scuteasca de impozitul
pe venit pe contribuabilul catre biserica regulamentele
caselor de pensii proprii (neintegrate in sistemul de stat)
sunt tinute de respectarea legislatiei aplicabile sistemului
public de pensii (ceea ce face inaplicabila prevederea
privind dreptul organelor proprii de conducere a cultelor de
a hotari asupra acestor regulamente), iar nu principiilor
generale ale dreptului securitatii sociale
Paul Negrut continua: “In acest fel se pierde insa
dimensiunea adevarata a Bisericii, care este aici pe pamant
Trupul lui Cristos, exprimarea comunitara a veacului viitor,
a Imparatiei Cerurilor. Ori statul nu-si poate asuma dreptul
de a gestiona, de a controla, de a reglementa activitatea
poporului lui Dumnezeu. Ca si cetateni, noi ne supunem
legilor statului. Dar nu cred ca intr-un stat trebuie sa
existe legi care ii trateaza pe cei care au o anumita
credinta intr-un fel, iar pe cei care nu au o anumita
credinta, in alt fel.”
Un exemplu practic de efect al acestei legi ar fi deja
cunoscutele conflicte: intr-o familie penticostala moare o
persoana si nu poate fi ingropata in cimitirul comunal
datorita opozitiei preotului ortodox. Paul Negrut: “Problema
cimitirelor este batjocorirea ultima a cetateanlui Romaniei,
in sensul ca este deprivat de demnitatea actului de inhumare
a cuiva din familie. Astfel, o serie intreaga de cimitire au
fost donate de catre Statul Roman Bisericii majoritare.
Comune si orase intregi au ramas fara cimitire comunale.
Astfel incat, daca intr-o familie care apartine de alta
confesiune religioasa decat biserica majoritara apare un
deces, ei trebuie sa ceara clementa preotului sau a
forurilor de conducere ale acelei denominatii pentru a-si
inhuma mortul acolo. Cred ca prin aceasta procedura Statul
Roman nu numai ca nu mai este echidistant, dar injoseste
nepermis de mult cetatenii care apartin unor biserici sau
grupari religioase minoritare.”
De ce baptistii sau alti neoprotestanti au libertatea de a
cumpara terenuri pe care sa isi faca cimitire, iar Bisericii
Ortodoxe i s-au daruit cimitirele comunitatii? De ce nu li
s-a dat si lor “posibilitatea” sa isi cumpere terenuri?
Pentru ca si neoprotestantii, la fel ca si ortodocsii,
platesc impozite si taxe catre Statul roman?
Un alt motiv important de ingrijorare este legat de
ambiguitatile si de exprimarea vaga a unor texte care
deschid, prin lipsa de claritate, arbitrariul in
interpretare:
Articolul 13, alin (2) [Introdus la propunerea unui deputat
musulman]: „in România sunt interzise orice forme, mijloace,
acte sau actiuni de defaimare si invrajbire religioasa” .
Potrivit acestui articol orice fel de evanghelizare, act de
caritate, actiune sociala, forma de manifestare, etc…poate
fi considerat de rau voitori ca fiind forme, mijloace, acte
sau actiuni de invrajbire religioasa.
Articolul continua prin a spune: “precum si ofensa publica
adusa simbolurilor religioase”. Fiind ambiguu, articolul
poate fi usor abuzat, considerându-se si faptul ca cineva
care nu-si face semnul crucii, drept o ofensa impotriva
crucii ca simbol central al crestinismului. De asemenea
acest articol contravine alineatului 1 din articolul 30 al
Constitutiei Romaniei. Acesta stipuleaza: "Libertatea de
exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si
libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin
scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de
comunicare in public, sunt inviolabile"
Apoi Guvernul poate RETRAGE DREPTUL DE FUNCTIONARE a unui
cult, pe baza Alineatului 21: “Guvernul, prin hotarâre, la
propunerea Ministerului Culturii si Cultelor, poate retrage
calitatea de cult recunoscut atunci când, prin activitatea
sa, cultul aduce atingeri grave securitatii publice,
ordinii, sanatatii sau moralei publice ori drepturilor si
libertatilor fundamentale ale omului.”.
Chiar la inceputul acestui an, intr-un interviu acordat BBC,
stimabilul ministru al culturii si cultelor - d-l Adrian
Iorgulescu - afirma despre Centrele Crestine din Romania
(Carismaticii si alte culte inca nerecunoscute) ca sunt
secte americane, straine de spiritul romanesc. Cum vor putea
acesti credinciosi sa solicite recunoastere de la un astfel
de ministru al cultelor??
Daca Baptistii, Penticostalii si Crestinii dupa Evanghelie
isi depun marturisirea lor de credinta la Guvern, in care se
arata ca acestia nu se inchina la icoane si nu sarute moaste,
etc, aceasta va putea fi interpretata ca denigrare si astfel
motiv de desfiintare a acestor culte.
Cum sa aprobe Guvernul o Marturisire de credinta??? Cati
ministrii au habar ce a „mantuirea” de exemplu? Dupa cearta
incredibila dintre Primul ministru si Presedinte pe marginea
biletelului galben, in care se acuza reciproc de trafic de
influenta in favoarea oligarhilor, pot oare acesti oameni sa
aprobe Marturisirea de credinta a unei biserici?? Sau sa
desfinteze un cult deoarece atenteaza la morala publica??
Acelasi limbaj a fost folosit in trecut cand jandarmii ii
arestau pe liderii bisericilor pe baza unor acuzatii
fictive. Ambiguitatea formularii: „sanatatii sau moralei
publice” este de-a drepul ridicola având in vedere faptul ca
NU exista un cod de morala sau sanatate publica in România.
„Orice forme, mijloace, acte sau actiuni” (ca sa pastram
formularea dintr-un alt articol mentionat in lege), POATE fi
interpretat ca daunând „moralei si sanatatii publice”, iar
leguitorul poate retrage calitatea de cult.
La capitolul sanatate publica, si ortodocsii vor fi in
pericol datorita obiceiului specific religiei lor de a
saruta moaste.
Ma tem de ce va urma datorita acestei legi a cultelor.
Nerespectarea caracterului specific al invatamântului
confesional, acela de sistem organizat in mod exclusiv de
catre biserica constituie de asemenea un element de
ingrijorare. Astfel, prin formularea „In invatamântul
confesional se pot inscrie elevi sau studenti, indiferent de
religie sau confesiune, garantându-se libertatea educatiei
religioase a acestora, corespunzatoare propriei religii sau
confesiuni”, invatamântului confesional ii este negat
elementul sau definitoriu: cel de a asigura educatia bazat
pe convingerile si preceptele doctrinare specifice cultului
respectiv. Credem ca un cult organizator al unei scoli
confesionale poate fi obligat sa respecte convingerile
religioase ale elevilor sau studentilor respectivei scoli,
dar nu sa asigure educatia acestora intr-o alta doctrina
decât cea proprie. Comentariu: daca un ateu se inscrie la un
seminar evanghelic, asta inseamna oare ca trebuie sa
angajeze acel seminar profesori atei, ca la urma scoala
crestina sa ii dea ateului diploma de ateu?
Credinciosii din Timisoara care au participat la Marsul de
protest spera ca acesta sa fie doar un inceput, iar finalul
sa fie modificarea legii cultelor.
Ioan Ciobota
Timisoara
