Arhiva Contact Despre noi Link-uri
 Pastorala
 

 

 

Arhiva
Contact
Despre noi
Colaboratori

Cuprins Publicaţie
NOSTRA AETATE
Apologetica
Teologie
Site-uri Baptiste
Istorie
Pastorala
Articole
Proiectul Betania
Media
Ştiri Internaţionale
Din Presa Română
Poşta Redacţiei

 

 


Pagina Pastorală

 

 

» Devoţional ziua 11

 

de Doru Pope

Focul limbii

 

Efeseni 4:29 Nici un cuvânt stricat să nu vă iasă din gură; ci unul bun, pentru zidire, după cum e nevoie, ca să dea har celor ce-l aud.

 

Cu câţiva ani în urmă (1990) SUA se găsea din nou într-o situaţie asemănătoare cu cea de astăzi: război.  De cealaltă parte a baricadei era ncă o dată Saddam Hussein.  Războiul a fost câştigat numai că cu câţiva morţi de partea americană; şi morţii în cauză nu erau din cauză că i-a omorât inamicul ci din cauza a ceea ce americanii numesc ´fiendly fire´, adică ucişi chiar de propria lor armată din greşeală, sub ´foc de la prieteni´.

 

Focul prietenos este atunci când tragi în camarazii tăi, în colegii alături de care lupţi; atunci cei ce ar trebui să fie de partea ta devin adversarii tăi cei mai redutabili.  Pentru un astfel de atac, nu te poţi pregăti şi nici nu eşti avertizat când se va năpusti asupra ta.

 

Bisericile noastre au cei mai redutabili adversari nu în afara lor ci chiar în sânul lor.  Armele folosite în această confruntare nu sunt puşti şi mitraliere ci cuvinte şi atitudini.  Printre noi sunt o mulţime de răniţi prin cuvintele şi atitudinile noastre.

 

Nu vreau să te sperii, dar vreau să te avertizez: persoana de lângă tine aduce cu sine în comunitatea de creştini o armă periculoasă!  Nu, nu-i nici în poşetă, nici în buzunar, ci în gură!  LIMBA!  Iacov o supranumeşte UN FOC (3:6).  Inţeleptul Proverbelor spune că viaţa şi moartea stau în puterea limbii (18:21).

 

Vorbirea, adică capacitatea de a pune gânduri în cuvinte articulate, este un minunat dar de la Domnul.  50% din creierul uman asistă într-un fel sau altul vorbirea; adică, sunt necesari o mulţime de megabites pentru a vorbi!  Vacile mugesc, porcii guiţă, găinile cotcodăcesc, păsările ciripesc, dar numai omul vorbeşte şi transmite într-un mod clar gânduri.  Dumnezeu a dat omului vorbirea pentru a o întrebuinţa printre altele, în a conversa cu Domnul şi în a comunica unii cu alţii lucruri nobile, care îmbogăţesc, înalţă şi zidesc.  De fapt, nu numai cuvintele noastre trebuie să fie ziditoare, ci întregul nostru comportament.

 

* Eşti la şcoală şi profesorul a spus ceva ce ţi-a rănit sentimentele; tu vrei să te răzbuni, şi-ţi aminteşti că fiul profesorului este la închisoare pentru că a folosit droguri.  Iţi vine să zici: Da, dar cel puţin eu nu am folosit droguri!  Este adevărat, dar poţi să spui asta?

 

* La serviciu; colegul tău este propus să fie avansat supraveghetor.  Tu eşti la fel de vechi în companie şi ai fi la fel de bun ca şi el în noua poziţie.  Iţi aduci aminte că cu 12 ani în urmă, colegul tău a fost acuzat de furt dintr-o altă companie.  Până la urmă, acuzaţia a fost abandonată şi ţie acum îţi vine să spui şefului despre incident.  Este adevărat, dar ar trebui să spui asta?

 

In cazurile de mai sus şi-n mii de alte cazuri, viitorul cuiva poate fi alterat pentru totdeauna din cauza unor cuvinte care aduc la lumina o experienţă dureroasă a trecutului.   Merită s-o faci?
 

Pavel spune aici în versetul 29 să nu ne iese de pe buze nici un cuvânt stricat.  Termenul grecesc pentru stricat este sapros şi se găseşte numai încă într-un loc în Noul Testament, şi anume în Matei 12:33.  Termenul descrie un pom rău, sau stricat.  Pomul este stricat nu pentru că face poame rele, ci face poame rele pentru că este rău.  Bătălia pentru ce fel de poame va face pomul nu se dă între roade, ci în inima pomului.  Domnul Isus a spus că  căci din prisosul inimii vorbeşte gura Luca 6:45.  Tot Domnul Isus spune: Mat 15:18-19 Dar, ce iese din gură, vine din inimă, şi aceea spurcă pe om.  Căci din inimă ies gândurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtişagurile, mărturiile mincinoase, hulele.

 

Ce fel de inimă ai?  Se va vedea din cuvintele tale.  Dacă cârteşti în loc să mulţumeşti, dacă minţi în loc să spui adevărul, dacă spui glume proaste şi fără perdea în loc să zideşti, dacă bârfeşti şi cleveteşti în loc să vorbeşti de bine, dacă dărâmi în loc să încurajezi, dacă critici mereu în loc să găseşti partea pozitivă, atunci cred că ştii ce fel de inimă ai!

 

Pavel ne spune ce fel de cuvinte trebuie să fie găsite între noi: Efeseni 5:19 Vorbiţi între voi cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti, şi cântaţi şi aduceţi din toată inima laudă Domnului

horizontal rule

» Devoţional ziua 5
 

de Doru Pope

Bagaj de Sfaturi Bune

1 Petru 3:8 Încolo, toţi să fiţi cu aceleaşi gânduri, simţind cu alţii, iubind ca fraţii, miloşi, smeriţi.

Este clar pentru oricine că noi suntem extrem de diferiţi unii de ceilalţi.  Asta se vede în familiile cu doi sau mai mulţi copii: fiecare are felul său de a fi.  Diferiţi în atâtea feluri şi aspecte… şi mai ales în gândire şi simţire (sentimente).  M-am mirat întotdeauna umblând prin magazinele de haine (mai des împreună cu soţia mea!) cine cumpără anumite produse?  Bluze cu nişte culori execrabile, fuste şi rochii cu franjuri, lenjerie în culori ţipătoare, încălţăminte diformă, etc.  Dar, dacă stai suficient de mult (şi cu soţiile noastre la cumpărături, STĂM destul de mult) vezi cum unii şi alţii probează produsele apoi le pun în coş şi se îndreaptă spre registrul de casă pentru a le plăti.

Eu chiar am afirmat că am gusturi diferite, că gândesc diferit despre modă, sau îmbrăcăminte, sau culori, de exemplu.  Noi suntem deosebiţi.  Aşa că, cum poate veni Petru la noi să ne ceară să avem aceleaşi „gânduri şi sentimente”?  Sentimente se traduce cel mai bine prin compasiune, milă (gr. sumpathes).  Dar şi când e vorba de milă şi compasiune, suntem diferiţi!  Avem diferite grade de percepere a problemei celuilalt, şi reacţionăm diferit.  Chiar am fost azi la o înmormântare: mama a 11 copii, femeie de 34 de ani a murit de cancer.  Vă imaginaţi după vârsta mamei că cel mai mare dintre copii are cam 15-16 ani şi cel mai mic probabil 2.  Unii participanţi plângeau, alţii clătinau din cap, unii păreau şocaţi, alţii indiferenţi (deşi nu erau, doar păreau).

Sf. Ioan Gură de Aur spunea că pentru a gândi şi simţi la fel, trebuie să ne punem în circumstanţele celuilalt.  Dar asta este imposibil, tocmai pentru că la aceleaşi situaţii reacţionăm diferit.  Asta nu va duce la aceleaşi gânduri şi simţiri.  Asta presupune uniformitate, ori nouă nu ni se distrug personalităţile când venim la Domnul.  Domnul cere unitate, nu uniformitate!

Eu cred că ceea ce vrea Petru să ne spună aici, este să urmărim aceleaşi lucruri unii pentru alţii, să dorim aceleaşi lucruri, să căutăm aceleaşi lucruri.  Ce-mi doresc mie (apropiere de Domnul, sfinţire, mai multă iubire, etc) să-ţi doresc şi ţie.  Atunci, când tu nu reuşeşti să atingi aceleaşi idealuri care la caut şi eu, atunci pot să am milă faţă de tine într-un mod corespunzător, pentru că şi eu ştiu ce-nseamnă a eşua în aceeaşi căutare ca a ta.

Următoarecea cerinţă, de a iubi ca fraţii subliniază această înţelegere.  Un proverb spune că sângele nu se face apă.  Afirmam mai sus că fraţii (copiii aceloraşi părinţi) sunt deosebiţi.  Dar aceasta nu-i împiedică să se iubească!  Apartenenţa la aceeaşi familie, întrepătrunderea vieţilor lor, participarea la comunitatea familiei, trecerea prin experienţe comune, împărtăşirea meselor împreună, şi altele fac ca cei dintr-o familie să „ţină” unii la alţii, să se iubească şi să stea împreună în faţa oricărui atac, să se sprijinească, să alerge unul (sau mai mulţi) în ajutorul celuilalt.  Problema noatră este că noi ne considerăm fraţi în anumite limite.  Dar dacă păcătuieşti, nu mai eşti fratele meu!  Dacă ai datorii, nu mai este problema mea!  Dacă ai necazuri, descurcă-te!

Ori Petru ne spune să fim „miloşi”.  Termenul se traduce mai bine „unul cu inima gingaşă, milos” (gr. eusplagchnos).  Încă din vechime Dumnezeu promitea că El va schimba inima de piatră cu una de carne (Ezechiel 11:19  Le voi da o altă inimă, şi voi pune un duh nou în voi. Voi lua din trupul lor inima din piatră, şi le voi da o inimă de carne). Inima de piatră nu are „gingăşie”, cea de carne este foarte sensibilă.  Aceleaşi simţăminte (cerute mai sus) şi mila cerută aici nu se poate realiză fără o inimă de carne, o inimă sensibilă.

Şi-n ultimul rând, Petru ne spune să fim smeriţi.  Nu înţeleg de ce a tradus Cornilescu termenul de „philophron” cu „smerit”, deoarece el înseamnă mai degarbă a fi curtenitor, politicos.  Alte traduceri englezeşti l-au tradus cu „humbleminded” (ASV), „without pride” (BBE – 1965), „courteous” (KJV).  În definitiv, nu poţi fi curtenitor şi politicos, dacă nu eşti smerit!  Dacă nu-l vezi pe celălalt mai presus decât pe tine.  Dacă crezi că TU ai întâietatea şi nu EL.

Iată deci nişte bune sfaturi pentru această zi.  Foarte bune şi necesare.  Deci, la lucru!

 

» Religios ori Mantuit?
 

de Daniel Branzei

Ce te caracterizeaza?

Faptele Apostolilor 4:12.
“In nimeni altul nu este mantuire; caci nu este sub cer nici un alt Nume dat oamenilor in care trebuie sa fim mantuiti.”

De-alungul anului, celebram multe sarbatori religioase. Gasim ca omul firesc doreste sa fie religios, si din cand in cand, face multe lucruri crezand ca se inchina lui Dumnezeu. Cuvantul lui Dumnezeu ne invata ca a fi religios nu e acelasi lucru cu a fi salvat. E foarte posibil sa fii religios si sa n-ajungi in ceruri!

Textul nostru ne-nvata ca nu este salvare sau mantuire in nici un alt nume decat Numele lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Nu exista nici un alt nume sub ceruri prin care putem fi mantuiti. Ori esti mantuit prin Isus Hristos, ori nu esti mantuit si esti pierdut!

Pur si simplu, nu trebuie sa fie nici confuzie, nici contradictie. Sub ceruri in multe nume putem gasi religie, dar mantuire putem gasi numai intr-unul singur: acela e Numele lui Isus Hristos.

Preotii, proorocii, supunerea la autopedepse, si nici chiar rugaciunile nu te pot mantui, ci numai Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Serviciile religioasa, faptele bune, darniciile, si chiar lacrimile, nu au putere de a produce viata vesnica. Cuvantul lui Dumnezeu ne spune in I Ioan 5:11, 12, ca “Dumnezeu ne-a dat viata vesnica, si aceasta viata este in Fiul Sau. Cine are pe Fiul, are viata; cine n-are pe Fiul lui Dumnezeu, n-are viata.”

In general oamenii accepta a cunoaste despre viata de crestin, dar refuza sa accepte in inimile lor pe Hristos. Oamenii accepta sa lucreze pentru biserica, dar refuza sa se identifice cu pacatosul vinovat care are nevoie sa fie salvat. Oamenii accepta sa creada in principiile morale ale Cuvantului lui Dumnezeu bazate pe cele zece porunci dar refuza sa creada in lucrul Fiul lui Dumnezeu care prin moartea Sa le-a salvat sufletele. Deasemenea ii vine greu omului sa se odihneasca in aceasta credinta.

RELIGIA este inbunatatirea naturii omului.
MANTUIREA este primirea naturii noi prin acceptarea lui Isus Hristos ca Domn si Mantuitor personal.

Cuvantul lui Dumnezeu ne spune in Ioan 1:12 ca “tuturor celor ce L-au primit, adica celorce cred in Numele Lui, le-a dat dreptul sa se faca copii ai lui Dumnezeu.”

RELIGIA ne imbraca in haina propriei noastre neprihaniri (dreptati) dar proorocul Isaia ne spune ca neprihanirea noastra este ca o haina manjita inaintea lui Dumnezeu.
MANTUIREA ne imbraca in neprihanirea perfecta a lui Hristos care singura ne poate face acceptabili in fata lui Dumnezeu.

Cuvantul lui Dumnezeu ne spune in Tit 3:5 ca “El ne-a mantuit nu prin faptele facute de noi in neprihanire, ci pentru indurarea Lui, prin spalarea nasterii din nou si prin inoirea facuta de Duhul Sfint.”

RELIGIA este lucrul omului pentru Dumnezeu.
MANTUIREA este lucrul lui Dumnezeu pentru om.

Isaia 53:6 ne spune ca: “Noi rataceam cu totii ca niste oi, fiecare isi vedea de drumul lui; dar Domnul a facut sa cada asupra Lui nelegiuirea noastra a tuturor.”

RELIGIA spune: Aduc ceva in mana mea.
MANTUIREA spune: Nu pot sa aduc nimic.

Efeseni 2:8, 9 spune: “Caci prin har ati fost mantuiti prin credinta. Si aceasta nu vine dela voi; ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca sa nu se laude nimeni. “

RELIGIA este a ma increde in lucrul facut de mine.
MANTUIREA este a ma increde in lucrul facut pentru mine de Hristos.

Evrei 10:10 spune ca “prin aceasta voie am fost sfintiti noi, si anume prin jertfirea trupului lui Isus Hristos, odata pentru totdeauna.”

RELIGIA depinde de purtarea mea.
MANTUIREA depinde de credinta mea.

Faptele Apostolilor 16:31 spune: “Crede in Domnul Isus, si vei fi mantuit tu si casa ta.”

RELIGIA spune sa ne purtam cat se poate de bine.
MANTUIREA spune ca trebuie sa acceptam darul perfect al lui Dumnezeu.

Romani 6:23 spune ca “darul fara plata al lui Dumnezeu este viata vesnica in Isus Hristos, Domnul nostru.”

RELIGIA depinde de suficienta caracterului.
MANTUIREA depinde de Jertfa de pe Cruce.

I Corinteni 1:18 spune ca “propovaduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierzarii; dar pentru noi, care suntem pe calea mantuirii, este puterea lui Dumnezeu.”

RELGIA se straduieste sa aduca o jertfa.
MANTUIREA se increde in Jertfa Adusa.

Ioan 19:30 spune “Cand a luat Isus otetul, a zis: “S-a ispravit! Apoi Si-a plecat capul, si Si-a dat duhul.”

RELIGIA se lupta sa te faca desavarsit.
MANTUIREA se reazama pe o rascumparare desavarsita.

I Petru 1:18, 19 spune “Stiti ca nu cu lucruri pieritoare, cu argint sau cu aur ati fost rascumparati din felul desert de vietuire pe care-l mosteniserati dela parintii vostri, ci cu sangele scump al lui Hristos, Mielul fara cusur si fara prihana.”

RELIGIA incearca sa ne aduca din intuneric la lumina.
MANTUIREA ne aduce din moarte la viata.

Ioan 5:24 spune ca “cine asculta cuvintele Mele, si crede in Celce M-a trimis, are viata vesnica, si nu vine la judecata, ci a trecut din moarte la viata.

RELIGIA spune ca trebuie sa fim gasiti in casa lui Dumnezeu.
MANTUIREA spune ca trebuie “sa fiu gasit in El, nu avand o neprihanire a mea, pe care mi-o da Legea, ci aceea care se capata prin credinta in Hristos, neprihanirea pe care o da Dumnezeu prin credinta..” Filipeni 3:9

E bine deci sa ne amintim textul “In nimeni altul nu este mantuire; caci nu este sub cer nici un alt Nume dat oamenilor in care trebuie sa fim mantuiti.” Faptele Apostolilor 4:12

Dragul meu prieten, crezi ca esti un om religios sau unul mantuit? Daca esti doar religios, atunci vei pierde Cerurile si vei petrece eternitatea departe de Dumnezeu si de Fiul Sau, intr-un loc de chin. Daca tu esti mantuit, ai fagaduinta (promisiunea) vietii vesnice cu Dumnezeu si Fiul Sau.

 

» Cum este comportamentul tau?

de Damian Ion

Matei 15:1-20

Pornim de la premiza ca stim: voia lui Dumnezeu pentru noi, ca Dumenezeu urmaraste comportamentul nostru, ca Dumnezeu are asteptari de la noi, ca vom fi judecati de Dumnezeu.

Pericole:   

bullet

De a ne cerceta comportamentul si de a nu-l schimba unde este nevoie.

bullet

De a nu cerceta propriul comportament, insa judecam comportamentul gresit al altora.

bullet

De a ne complace intr-un comportament care nu este dupa voia lui Dumnezeu.

Comentatorii Biblici afirma ca de la capitolul 14 pana la sfarsitul Evangheliei, Matei relateaza evenimentele exact in ordinea in care s-au intamplat. In capitolul 15 sunt prezentate: mai intai, desele certuri ale fariseilor si a carturarilor – vs.1-20, care anticipeaza actul respingerii lui Mesia de catre Israel; apoi credinta femeii canaanite – vs.21-28, care arata vestirea Evangheliei catre neamuri, in  epoca actuala; in final, vindecarea marilor multimi – vs.29-31 si hranirea celor 4.000 – vs.32-39.

Intamplarea cu fariseii si carturarii din Mt.15:1-20 vine exact intr-un moment al cresterii popularitatii Domnului Isus. Dupa moartea lui Ioan Botezatorul, este relatata o lucrare in profunzimea ei facuta de Mesia. Inmultirea painilor, umblarea pe mare, vindecarea bolnavilor = toate acestea au condus spre afirmatia: ,,Cu adevarat, Tu esti Fiul lui Dumnezeu!” – 14:33

I.      Obsevarea datinei despre care Domnul Isus amintea in textul Biblic:

  1. Domnul Isus Cristos i-a judecat pe Farisei pentru tradiţiile lor religioase! La vremea aceea, tradiţiile religioase erau doar nişte tradiţii orale. Mult mai târziu, respectivele tradiţii au fost redate în Talmud şi în Cabala! Astăzi, Cabala şi Talmudul alcătuiesc numeroase volume. Domnul Isus i-a numit ipocriţi pe Farisei , care au o religie de mascaradă, dar în realitate fiind nişte falsificatori necredincioşi!

  2. Misticismul ocult şi magia se întâlnesc la tot pasul în Cabala!
    Judith Weill, profesoara de misticism evreiesc a declarat că magia este profund inradacinată în tradiţia evreiască (Cabala), dar evreii sunt reticenţi la acest lucru şi chiar preferă să nu se refere la ea ca magie! (MICHAEL A. HOFFMAN, JUDAISM’S STRANGE GODS, at p. 88, (2000).)

  3. Gershom Scholem, profesor de Kabbalah la Universitatea Ebraică din Ierusalim, a recunoscut că, Cabala conţine o mare cantitate de magie neagră şi vrăjitorie, despre care a explicat că implică invocarea puterilor diavoleşti pentru a perturba ordinea naturală a lucrurilor. (.MICHAEL A. HOFFMAN, JUDAISM’S STRANGE GODS, at p. 88, (2000).)
    Profesorul Scholem a declarat deasemenea că există diavoli supuşi Talmudului; în Cabala acei demoni sunt numiţi shedim Yehuda’im. MICHAEL A. HOFFMAN, JUDAISM’S STRANGE GODS, at p. 91, (2000).

  4. De aceea le-a spus Domnul Isus fariseilor:
    Ioan 8:44 Voi aveţi de tată pe diavolul; şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaş; şi nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbeşte din ale lui, căci este mincinos şi tatăl minciunii.

  5. Cabala ca şi Talmudul, conţine blasfemii vizând strict persoana Domnului Isus Cristos: spre exemplificare, în Zohar III, 282a, Cabala se referă la Isus Cristos ca la un cîine care-şi are sălaşul în noroi, printre viermi! MICHAEL A. HOFFMAN, JUDAISM’S STRANGE GODS, at p. 92, (2000).

  6. Unii comentatori Biblici afirma ca există o paralelă clară între tradiţiile fariseilor din vechime şi cele moderne Romano-Catolice. Adăugarea tradiţiei la Cuvântul Lui Dumnezeu este revoltă împotriva poruncii lui Dumnezeu, de a nu se adăuga nimic sau scoate nimic din cuvintele Sale.

  7. Domnul Isus şi-a avertizat discipolii să se păzească de doctrinele liderilor religioşi ai vremii! Domnul compara învăţătura acestor farisei cu un aluat. Doar cu puţin “aluat” al omului s-au făcut reguli care au lucrat, în mintea omului, spre coruperea întregii învăţături a Lui Dumnezeu.

  8. Tradiţia omului cere tot felul de lucruri pentru a câştiga mântuirea. Cu toate acestea, Mântuirea se obţine prin Harul Lui Dumnezeu, prin credinţă în lucrarea completă a Domnului Isus Cristos, care a plătit pentru toate păcatele noastre pe cruce!

II.    CONCEPTIA IUDAICA DESPRE PACAT SI NEPRIHANIRE  – Matei 5: 20 

A.    CINE ERAU CARTURARII SI FARISEII ?

bullet

CARTURARII:
bullet

Aparitia fariseilor:

-          In perioada cucerii lui Alexandru Macedon.

-          Grecii nu-si ascundeau intentia de a-i rupe pe evrei de traditiile si obiceiurile lor. In aceste conditii, apar fariseii, ca o reactie de protest a celor credinciosi fata de aceasta tendinta de compromis a poporului. Scopul urmarit de farisei era acela de a pastra integritatea religioasa si nationala a poporului.

-          Cuvantul “fariseu” semnifica in limba ebraica “separat”, aratand spre atitudinea lor fata de spiritul lumesc de atunci, respectiv fata de incercarea de elenizare a poporului.

bullet

Pe vremea Mantuitorului, acest grup de credinciosi cu o religiozitate deosebita era constituit intr-un partid care numara aproximativ 6000 de membri. La inceputul ei, miscarea fariseica a fost un element benefic pentru natiunea iudaica, o miscare cu efecte pozitive si care urmarea scopuri inalte.

bullet

Pe parcurs insa, scopurile bune au degenerat atat de mult incat, pe vremea Mantuitorului, El a fost nevoit sa-i mustre cu toata asprimea in repetate randuri , din cauza decaderii lor morale, in ciuda aparentei lor religiozitati. Pe vremea Domnului Christos, fariseii reprezentau gruparea religioaza cea mai numeroasa si cea mai influenta.

bullet

Imbracamintea fariseilor avea ceva caracteristic, pentru a putea fi recunoscuti de departe:

-          Hainele lor erau lungi si aveau ciucuri.

-          Filacteriile erau late ( benzi de pergament pe care erau scrise fragmente din Lege si pe care evreii le purtau intr-o mica cutie fixata, fie pe frunte, fie pe brate ).

Fariseii:

bullet

erau comentatorii oficiali ai Torei (Legea),

bullet

puteau proveni din orice patura a poporului,

bullet

hirotonirea lor se facea dupa varsta de 30-40 ani,

bullet

primeau titlul de “RABBI” = maestru, rabin, in aramaica “RABBONI” = maestrul meu

bullet

lucrarile lor:

-          MIDRAS (comentariul scris al VT ” sec. II i.Hr.)

-          TALMUDUL (comentarii asupra legii ” sec. V d.Hr.)

bullet

in timpul Mantuitorului ocupatia lor era: interpretarea cazuistica a legii (cazuistica = incercarea rezolvarii cazurilor de constiinta prin solutii subtile)

 

bullet

FARISEII:
bullet

denumirea lor este cunoscuta inca din sec. II i.Hr. cand s-au desprins din grupa “evlaviosilor” ” o grupare care reprezenta adevarata evlavie iudaica;

bullet

numele lor exprima o atitudine religioasa: PÖRUSIM = cei despartiti;

bullet

tagma lor se compunea din patura preoteasca si laica ” in special comercianti si meseriasi;

bullet

in vremea lui Domnului Isus erau doi rabini farisei:

-          HILLEL si SHAMMAI (anul 20 i.H r.)

-          Mai tarziu a aparut renumitul GAMALIEL (anul 30 d.Hr.)

bullet

fariseii au ridicat in jurul poporului un “perete protector” al traditiilor umane.

 

B.     CONCEPTIA IUDAICA DESPRE PACAT

bullet

IMPLINIREA LITERII LEGII
bullet

In timpul Domnului Hristos se da prioritate literii Legii in locul spiritului ei.

bullet

Pacat = calcarea oricarei prescriptii fariseice!

bullet

Centrul vietii natiunii era: Legea si Sinagoga (erau vreo 480 pe vremea apostolilor)

bullet

Fariseii cinsteau Tora si de aceea au tras o linie de demarcatie intre Lege si pacat: Linia de demarcatie o formeaza comentariul Torei, care punea capat pacatuirii; Au ridicat un perete protector care sa-l inconjoare pe individ, ferindu-l de pacatuire.

bullet

In timpul Mantuitorului erau cunoscute 613 reguli: 248 porunci pozitive ” 365 interdictii.

bullet

Acest perete protector al traditiei a acoperit complet legea, asezand-o in plan secundar. Legea a fost dizolvata in ordonante individualiste ale regulilor fariseice.

> CARE ERAU PACATELE SOCOTITE MARI SI GRELE?                                                             – Shammai a ingaduit consumarea oului, ouat in Sabat; Hillel a interzis categoric                                   - era discutie pe tema: vineri seara cum sa te rogi ” in picioare sau pe genunchi?                               – era dezbatuta problema aprinderii focului in Sabat…                                                                                – de asemenea, problema ingrijirii bolnavului in Sabat                                                                           – au ajuns, insa, de acord intr-o problema: in Sabat se poate merge cel mult 993 m!!!                      – intr-o zi de Sabat nu puteai sa te privesti intr-o oglinda ca nu cumva sa-ti vezi un fir alb de par, in barba sau in cap si sa fi tentat sa-l smulgi caci ar fi insemnat o munca.                                                  – nu se puteau purta dinti falsi, sau proteza fiindca daca cadeau intr-o zi de Sabat se risca sa se faca o lucrare interzisa … etc 

bullet

Aceste prescriptii umane daca erau calcate se considera pacat, dar spiritul Legii era ignorat.           – era importanta datina batranilor ” Matei 15: 1-9                                                                           – evlavia fariseica era numai formala si exterioara.

 

C.    CONCEPTIA IUDAICA DESPRE NEPRIHANIRE – FARISEII SUSTINEAU: 

  1. Neprihanirea este o atitudine exterioara. Rezulta de aici ca se poate obtine omeneste – cu sfortari omenesti!

  2. Conceptia lor despre neprihanire era cuprinsa in urmatoarea filozofie - Temelia existentei lumii o constituie:  Tora – serviciul divin – activitatea caritativa (mila). 

D.    CONCEPTUL DESPRE NEPRIHANIRE IN TIMPUL LUI DOMNULUI ISUS                                    – Neprihanirea = evlavia fariseica: formala si exterioara.                                                                            – Pazirea migaloasa a Sabatului, a prescriptiilor cu caracter igienic, de doua ori pe saptamana – post (luni si joi), zeciuiala din toate, milostenii in mod public, etc.                                                                – Prescriptiile celor batrani = prescriptiile lui Dumnezeu!                                                                                   – Cine este socotit drept, neprihanit? ” Cine nu este in contradictie cu Legea ” comentariul!          – Exemplu: termenul “CORBAN” – Marcu 7: 11 = adus aproape, consacrat, jertfit; intotdeauna se referea la un dar adus lui Dumnezeu.                                                                                   – Un lucru asupra caruia se rostea “Corban” era scos din folosinta lui initiala, si nu se putea folosi la orice; ramanea persoanei respective dar nu-l folosea in scop personal.                                 

E.     NOTIUNEA DE “FARISEISM”                                                                                                                            – Evlavia fariseilor a ajuns in impasul legalismului: a devenit fara continut, superficiala si goala o evlavie aparenta, afisata, fatarnica, fara un continut moral corespunzator.                                  – Un tipar rigid fariseic: nu cautau spiritul Legii, ci se cramponau de litera ei, au refuzat persoana Domnului Hristos, modul Lui de viata si invataturile Lui .                                                                – Ei insa se considerau oameni corecti, neprihaniti 

F.     PERICOLUL UNEI VIETI RELIGIOASE FORMALE

Viata religioasa formala s-a manifestat in 3 probleme:

1. INCREDEREA IN TEMPLUL DOMNULUI  -  Ieremia 7: 4                                                                        - O alipire fanatica de Templu, Biserica…                                                                                                       – O participare formala la templu, la ceremonii, o inchinare exterioara: din cauza formalismului a fost lepadata casa ” v. 14                                                                                                                    – in VT: “degeaba ziceti Templul Domnului…” IAR in NT: “nu orisicine Imi zice: Doamne, Doamne…” 

2. INCREDEREA IN JERTFE  -  Ieremia 7: 21-23                                                                                 - “Ascultarea face mai mult decat jertfele..”  (1 Samuel 15: 22)
            – Jertfele au devenit o simpla formalitate, fara sa se caute insemnatatea spirituala. 

3. INCREDEREA IN LEGALISM  -  Ieremia 7: 9-10                                                                             - Pe motivul explicarii Legii, introduceau cate o regula pentru orice problema”Is.28: 10
       Legalistul asa rezolva si astazi toate problemele: sa introducem o noua regula!
            – Cel care corespundea noilor reguli era socotit drept, fara prihana
            – Oare aceasta sa insemne neprihanire?

MESAJUL DOMNULUI ISUS privitor la contextul fariseilor:                                                                     – “DACA NEPRIHANIREA VOASTRA NU VA INTRECE…”

!!!

bullet

Miscarea fariseica a inceput sa decada intr-o extrema nedorita, facand greseli poate mai grave decat acelea impotriva carora luptau. Aceasta alunecare a idealurilor fariseice L-a determinat pe Domnul sa-i mustre de multe ori foarte aspru:

 

“Vai de voi, carturari si farisei fatarnici ! Pentru ca voi dati zeciuilala din izma, din marar si din chimen si lasati nefacute cele mai insemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila si credinciosia. Pe acestea trebuia sa le faceti si pe acelea sa nu le lasati nefacute.”     

Matei 23:23

III.           TRADITIA EVREIASCA IN MIDRAS SI TALMUD

a.      MIDRAS (comentariul scris al VT ” sec. II i.Hr.)

bullet

Midraş (מ ד ר ש)este o culegere de peste 60 de comentarii, povestiri, eseuri etice aranjate după ordinea cărţilor Tora, Profeţi şi Scrieri.

 

b.      TALMUDUL (comentarii asupra legii ” sec. V d.Hr.) contine Misna si Gemara:

* Misna (este legea orala, scrisa ca sa nu fie pierduta. MISNA se ocupa de toate aspectele vieti. Etica parintilor, este o colectie de zicale, fiind parte integrala de MISNA.) & Gemara (iluminiaza legea evreiasca, si relateaza principile legi la situati contemporane, prin discuti legale de caracter logic.):

- “zeraim”, legi despre rugaciuni,  legi agriculturale,anumite  legi de drepturi civile.

- “moed” legile de sabat , festivale si sarbatori.

- “nasim” legi despre casatorii si divorturi.

- “nezikin” legea civila si criminala, legile despre functionarea curtilor de judecata.

- “kedosim” legi despre sacrificiu, legi legate de templu, si legile dietare de kasrut.

- “tohorot” legi legate de ritualul puritati, si de relatiile intime intre un barbat si o nevasta.

 

c.       Talmudul Babilonian = “studiu” (cel acceptat de Sinagogile evreiesti) este o carte cu obiceiurile si invaturi sacre in credinta lor. Fragmentele cenzurate sunt sunt stiute doar de rabinii, carturarii si un cerc cat mai restrans.

 

bullet

Despre toti oamenii si restul popoarelor

-          „Dumnezeu a măsurat pământul şi a dat ovreilor pe goimi (adică pe cei ce nu sunt ovrei) cu toate avuturile lor”.

-          „Când va veni Mesia, ovreii se vor îmbogăţi enorm, pentru că toate tezaurele popoarelor vor trece în mâinile lor”.

-          „Precum oamenii domnesc asupra animalelor, aşa şi ovreii trebuie să domnească asupra celorlalte naţii ale pământului”.

-          „Mesia va da imperiul lumii ovreilor, cărora vor servi şi se vor supune toate popoarele”.

 

bullet

Despre relatia unui evreu cu goii (ne-evrei)

-          „Este permis să despoi pe un goi” (După Maimonide, preceptul biblic „să nu furi” în*seamnă „să nu furi pe nici un om, adică pe nici un ovrei” – goimii nefiind oameni.)

-          „Este oprit să dai goiului un lucru pe care dânsul la pierdut. Cel ce dă unui goi obiectul pierdut, nu va găsi iertare înaintea lui Dumnezeu”.

-          „Tot ovreiul, care a găsit vreun lucru, trebuie să-l restituie stăpânului. Această prescripţie se aplică numai în cazul când e vorba de un iudeu care a pierdut ceva. Dacă lucrul este al unui Akum, ovreiul care l-a găsit nu este obligat să i-l mai dea; ba, ce e mai mult, este un păcat mare să restitui ceva unui Akum. Se face o excepţie când se restituie obiectul pierdut, pentru ca neovreii să zică: Ovreii sunt oameni de treabă”.

-          „Este oprit să împrumuţi pe goimi, fără camătă”.

-          „Dumnezeu a poruncit să practici cămătăria faţă de un goi şi să nu-i împrumuţi bani, decât numai dacă consimte să plătească dobândă; – astfel ca, în loc să-l ajuţi, săi faci pagubă, chiar când îţi este trebuin*cios…. însă, faţă de un Israelit, asemenea procedare nu este permisă”.

-          „Este permis să împrumuţi, cu camătă, pe un Akum pentru că este o faptă plăcută lui Dumnezeu să iei dobândă nedreaptă de la un Akum”.

-          „Căsătoriile ne-ovreilor nu aduc după ele nici o obligaţie. Viaţa lor e legată ca aceea a cailor.

-          De asemenea, copiii n-au nici o legătură de fami*lie cu părinţii lor, – şi când pă*rinţii şi copiii trec la judaism, fiul poate să se însoare cu mama sa”.

-          „E permis evreului să abuzeze şi să dezonoreze o femeie necredincioasă”.

 

bullet

Despre robie

-          „Talmudul, ca şi dreptul roman, despoaie pe rob de orice personalitate şi îl asi*milează cu o simplă proprietate… Constituţia mozaică recunoaşte două feluri de sclavi, care n-au nici aceleaşi drepturi, nici aceeaşi poziţie: robul iudeu şi robul străin. Această deosebire, este formală în Biblie; dar ea reiese, cu mai multă precizie, în Talmud”

-          „Ovreii sunt oameni,… pe când goimii sunt porci”.

-          „Ne-ovreii sunt câini şi măgari”.

 

bullet

Despre sotia evreiului

- „Omul poate să uzeze de femeia sa, aşa cum îi place, – ca de o bucată de carne ce o cumpără de la măcelar”.

 

* Despre caritate

- „Omul caritabil nu există pentru cei din Iuda. Nu poate fi vorba de caritate în Israel”

- “Este oprit să ai milă de un idolatru. Când îl vezi pierind sau înecându-se într-un fluviu, sau când este aproape să moară, nu trebuie să-l scapi”.
- “Dacă cineva vede un goi, aproape să moară, să-l ucidă…”
- Dacă un goi se găseşte lângă un puţ să-l azvârle înăuntru; iar, dacă este o scară în puţ, s-o tragă afară… şi să astupe intrarea puţului, cu o piatră, zicând: „fac aceasta pentru ca vitele mele să nu cadă înăuntru”.

bullet

Despre crestini
- „Trebuie să smulgi inima goiului şi să omori pe cel mai bun dintre creştini.”
- „Cel ce varsă sângele unui goi, duce o jertfă lui Dumnezeu”

 

d.      Rabini importanti:

bullet

În Talmud mai găsim şi cuvintele rabinului Hillel: “Mai multă carne – mai mulţi viermi; mai multă bogăţie – mai multă grijă; mai multe femei – mai multă vrăjitorie; mai multe concubine – mai multă desfrânare; mai mulţi sclavi – mai multă tâlhărie. Dar mai multă Lege înseamnă mai multă viaţă; mai mult studiu înseamnă mai multă înţelepciune; mai multă sfătuire înseamnă mai multă claritate; mai multă sfinţenie înseamnă mai multă pace”.

bullet

Inţeleptul învăţător Akabya ben Mahalalei sfătuieşte: “Ţineţi minte trei lucruri şi veţi scăpa de chinurile nedreptăţii: să ştiţi de unde veniţi, să ştiţi încotro mergeţi şi să ştiţi în faţa cui va trebui să daţi strictă socoteală despre voi înşivă”.

bullet

Gamaliel, de la care invata viitorul apostol Pavel.

 

IV.            Studiul Textului – Matei 15:1-20

bullet

Vs.1-2 = carturarii si fariseii nu renuntau la eforturile lor de a-L prinde in cursa pe Domnul Isus.

a.   Astfel o delegatie a acestora a venit special de la Ierusalim, acuzandu-i pe ucenici de necuratie, pentru faptul ca mancau fara sa se spele pe maini, incalcand astfel datinile batranilor.

b.      Ce se intelegea prin ideea de curat si necurat si ce intelegeau fariseii prin spalare?

bullet

Conceptul de curat si necurat isi are originea in Vechiul Testament – Lev.11:46-47, Deut.23:13.

bullet

Necuratia de care erau acuzati ucenicii, era doar o chestiune ceremoniala.

bullet

De exemplu, daca cineva se atingea de un mort sau manca anumite lucruri, se contamina pe plan ceremonial. Cu alte cuvinte, nu mai corespundea din punct de vedere ritualist pentru a se inchina lui Dumnezeu. Legea Domnului spunea ca cel cauza sa se supuna unui ritual de curatire.

c.       Este de remarcat faptul ca batranii au adaugat datinile lor la ritualul de curatire:

bullet

Ei insistau ca un iudeu, inainte de a putea manca, sa se supuna unui proces minutios de spalare, nu doar a mainilor, ci si a bratelor, pana la coate.

bullet

Daca evreul mergea la piata trebuie sa faca o baie ceremoniala

Astfel, fariseii i-au criticat pe ucenici, nu fiindca ar fi incalcat ideea de curat a Vechiului Testament, ci pentru faptul de a nu fi executat toate operatiunile minutioase implicate in procesul de spalare prescris de datina iudaica.

*    Vs.3-6 = Domnul Isus le-a amintit criticilor Sai ca ei sunt aceia care au calcat porunca lui Dumnezeu si nu doar o datina a oamenilor.

  1. Legea poruncea oamenilor sa-i cinsteasca pe parinti si chiar sa-i sprijine financiar, daca era nevoie.

  2. Insa, carturarii si fariseii (precum si multi altii) nu erau dispusi sa-si cheltuiasca banii pentru intretinerea parintilor lor batrani.

bullet

Prin urmare, au conceput o datina, care sa le dea posibilitatea sa scape de responsabilitatea parintilor.

bullet

Cand erau rugati de parinti sa-i ajute, nu aveau decat sa recite cuvintele: ,,Orice bani disponibili care ar putea fi folositi la intretinerea voastra, au fost consacrati lui Dumnezeu, ceea ce inseamna ca nu pot sa vi-i dau voua.”

bullet

Dupa ce era recitata formula inventata, cei in cauza erau considerati absolviti de responsabilitatea financiara fata de parintii lor.

bullet

Recurgand la aceasta siretenie, ei anulau Cuvantul lui Dumnezeu, care le spunea sa aiba grija de parintii lor.

 

bullet

Vs.7-9 = Prin aceste denaturari mestesugite ale Cuvantului, cei care le foloseau, implineau profetia rostita de Isaia 29:13.

a.      “Domnul zice: „Când se apropie de Mine poporul acesta, Mă cinsteste cu gura si cu buzele, dar inima lui este departe de Mine, si frica pe care o are de Mine, nu este decât o învătătură de datină omenească.”

b.     Inchinarea lor nu valora nimic, pentru ca ei acordau mai mare insemnatate datinilor oamenilor, decat Cuvantului lui Dumnezeu – Lc.11:39.

bullet

Vs.10-11 = Intorcandu-Se spre multime, Domnul Isus a facut o afirmatie de o extraordinara semnificatie:

a.   El a declarat ca nu ceea ce intra in gura il intineaza pe om, ci mai degraba ceea ce iese din gura Lui.

b.   Este un mesaj nou fiindca in cadrul codului levitic, ceea ce intra pe gura cuiva il putea intina.

bullet

De exemplu, nu aveau voie sa manance peste decat daca aveau solzi si aripioare.

bullet

Dumnezeu daduse instructiuni minutoase pentru alimente curate si necurate.

c.       Acum Datatorul Legii a deschis calea pentru abrogarea intregului sistem de intinare ceremoniala.

bullet

Domnul Isus a afirmat ca hrana pe care ucenicii au consumat-o cu mainile nespalate nu i-a intainat.

bullet

In schimb, fatarnicia carturarilor si a fariseilor reprezenta ceea ce intineaza pe om

 

bullet

Vs.12-14 = Cand ucenicii Domnului I-au dat de stire ca fariseii au fost ofensati de condamnarea Domnului, Mantuitorul a raspuns:

a.   Comparandu-i cu plantele care nu au fost sadite in mod divin.

bullet

Carturarii, fariseii si invataturile lor aveau sa fie, la un moment dat, smulsi – adica nimicitit.

b.   Domnul i-a numit ,,calauze oarbe”.

bullet

Desi se dadeau autoritati in privinta lucrurilor spirituale, ei erau orbi cu privire la realitatile spirituale.

 

bullet

Vs.15 = Ucenicii au fost zguduiti de aceasta rastunare valorica a tot ce fusesera ei invatati cu privire la alimentele curate si cele necurate.

a.   Pentru ucenici aceste lucruri insemnau o parabola, o prezentare intr-o forma nedeslusita.

b.   Petru cere Domnului o explicatie.

bullet

Vs.16-17 = Domnul Si-a exprimat mai intai mirarea fata de faptul ca ucenicilor le venea greu sa ainteleaga. Apoi le-a explicat ca adevarata intinare este de natura morala, nu fizica.

a.   Alimentele comestibile nu sunt, in ele insele, curate sau necurate.

b.   In fapt, nici un lucru material nu este rau in el insusi.

c.       1Tim.4:4-5 ,, Căci orice făptură a lui Dumnezeu este bună: si nimic nu este de lepădat, dacă se ia cu multumiri; pentru că este sfintit prin Cuvântul lui Dumnezeu ti prin rugăciune.”

bullet

Vs.18 = Daca hrana nu intineaza, atunci ce intineaza? Domnul Isus raspunde la aceasta intrebare: ,,… ce iese din gura vine din inima si aceea spurca pe om.”

bullet

Aceasta parte a naturii morale a omului se manifesta prin ganduri necurate, care se materializeaza apoi in cuvinte pacatoase, la randul lor, urmate de fapte rele.

 

bullet

Vs.19-20 = Unele din lucrurile care il intineaza pe om sunt: gandurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtisagurile, marturiile mincinoase, hulele.

a.   Cv. grec folosit pentru “hula” inseamna “blasfemie”, insa si“vorbirea de rau a altora”

b.      Fariseii si carturarii erau extrem de atenti cu privire la respectarea minutioasa a ceremonialurilor de spalare a mainilor in timp ce viata lor launtrica era murdara.

c.       Ei se ocupau de lucrurile marunte, dar neglijau lucrurile de importanta majora.

bullet

De exemplu, ei au fost in stare sa critice esecul ucenicilor in respectarea datinile neinspirate ale batranilor (care nu erau de la Dumnezeu), in schimb, ei nu s-au sfiit sa se faca vinovati de o sumedenie de pacate si sa  puna la cale a omorarii Fiului lui Dumnezeu.

 

CONCLUZII:

1.   Mai intai este Cuvantul lui Dumnezeu.

2.   Din dorinta omului de a nu respecta Cuvantul Domnului, omul isi da o invatatura care:

bullet

sa implineasca firea lui,

bullet

sa nu ii ceara sa faca mai mult de fire – adica a renunta la sine pentru voia lui Dumnezeu.

bullet

Datinile fariseilor sunt concrete.

3.   Trairea in datina inventata de om duce la desfintarea Cuvantului Domnului si la condamnarea pe care o face Dumnezeu pentru cei care urmeaza datina omeneasca.

4.   Dumnezeu binecuvanteaza pe credinciosii Lui.

sus

Ce este nou?

 

Mapamond Creştin Baptist - ştiri de interes pentru creştinătatea română.

 

Biblia Online - versiunea Dumitru Cornilescu tocmai a fost actualizată la versiunea 1.0! Sunteţi invitaţi să o vedeţi - şi să o folosiţi! Acum într-o nouă interfaţă, cu motor de căutare propriu şi plan de citire a Bibliei într-un an!

 

Grup de Discuţii Apologetică - te poţi abona şi scrie mesaje care să fie dezbătute, discutate în acest grup de către membrii săi.

 

Forum - actualizat şi diversificat, securitate crescută, caracteristici de ultima ora

 

CHAT Creştin! - aici intri dacă vrei să discuţi cu prietenii sau să îţi faci prieteni noi. Teme diverse.

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole la subiectele doctrinare despre:

 
HRISTOLOGIE (doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE (doctrina despre Duhul Sfânt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE (doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE (doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE (doctrina despre mântuire)
 
BIBLIOLOGIE (doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE (doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE (doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE (doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)
Newsletter gratuit!

Apasă aici dacă doreşti să primeşti lunar pe email notificări despre apariţia următorului număr al Publicaţiei de Apologetică

 

Cartea de Oaspeţi

Semneaza in Cartea de Oaspeti

Apasă aici pentru a semna sau vizualiza Cartea de Oaspeţi

 Înapoi Înainte 
Copyright © 2003-2006 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate