Arhiva Contact Despre noi Link-uri
 Pastorala
 

 

 

Cuprins Publicaţie
Nostra Aetate
Apologetica
Teologie
Istorie
Pastorala
Misiunea Azi
Site-uri Baptiste
Media

 

 


Pagina Pastorală

 

Click pe titluri pentru articolul complet

 

Ce inseamna a aduce roada pentru Dumnezeu

de Laurentiu Balcan

 

Ca slujitori ai lui Dumnezeu, le-am spus oamenilor, de multe ori, ca un crestin care nu aduce roada pentru Dumnezeu nu este crestin cu adevarat. Desi nu am definit foarte clar ideea de roada, am lasat sa se inteleaga ca a aduce roada inseamna a conduce pe cineva la mantuire. In multe medii evanghelice, multiplicarea este privita ca o conditie nerostita a mantuirii. Ce folos sa fii mantuit daca tu nu aduci pe nimeni la mantuire? Cliseele au fost enuntate cu mare repeziciune si am ajuns sa acceptam niste supozitii ca adevar absolut. I-am facut pe oameni sa se invinovateasca, pentru a-i determina sa mantuiasca pe cineva, sa se multiplice si sa aduca, pana la urma, roada. Le-am spus ca daca fiecare crestin ar aduce pe cineva la mantuire, in cativa zeci de ani lumea ar fi plina de crestini. Ecuatia este destul de simpla: 2 aduc 4; 4 aduc 8; 8 aduc 16; 16 aduc 32 si asa mai departe.

 

Dar este aceasta ecuatie biblica?

 

Desi a aduce roada inseamna si a conduce pe cineva la mantuire, rodirea, in sens biblic, nu inseamna doar asta. Mantuirea oamenilor – rodirea! – este un rezultat al lucrarii intregii Biserici, este lucrarea intregului Trup. Biserica este cea care se inmulteste, cu ajutorul Duhului Sfant (Fapte 9:31). Daca eu imi trec in agenda personala noile achizitii de suflete, nu am inteles ideea de roada biblica. Daca ne uitam cu atentie in Noul Testament, contabilizarea sufletelor mantuite are de-a face cu intreaga Biserica, nu cu indivizii care predica Evanghelia. Pavel nu era interesat de cifre, uitase chiar si pe cine a botezat, iar in 1Corinteni 3:6 spune: “Eu am sadit, Apolo a udat, dar Dumnezeu a facut sa creasca”. Ei au inteles ca daca cineva se pocaieste, aceasta este lucrarea harului divin si este modul prin care Biserica se multiplica.


 

Nopțile întunecate ale sufletului

de Daniel Branzei


Aceasta este tema generală a lecțiilor de Școală Duminicală din acest trimestru pentru bisericile noastre. Luna trecută (septembrie 2014), l-am urmărit în noaptea lui pe plângăciosul profet Ieremia. Apoi pe Habacuc. Luna aceasta vom sta trei duminici împreună cu Iov în noaptea lui sufletească. O noapte adâncă, îndelungată, opresivă, chinuitoare de insomniac. Ciobul cu care se scărpina și teribila mâncările care-i făcuse trupul o rană din cap până în cicioare nu au fost cele mai mari suferințe ale lui. Puteau ,,să i se nimicească pielea și carnea“, dar pe Iov îl mâncau alte întrebri. Și toate începeau cu: ,,De ce?“ …

 

 

 

Practica subventiilor de la Stat si doctrina Bisericii

de Paul Negrut

 

In mod normal, in viata fiecarui credincios si in viata fiecarei Bisericii, aspectele practice (praxis) se fundamenteaza pe invatatura sau doctrina (dogma) acceptata de persoana sau Biserica respectiva ca fiind adevarata. Invataturile sau doctrinele crestine isi au originea in revelatia divina, revelatie care, in conformitate cu gandirea protestant-evanghelica se gaseste in Sfintele Scripturi.

 

De aceea, in conceptia protestant-evanghelica, numai in baza invataturilor biblice se stabilesc si se evalueaza aspectele practice atat in viata personala cat si in cea ecclesiala. Daca asa stau lucrurile, se poate afirma ca, in mod normal, in viata fiecarui credincios sau a fiecarei Biserici, orice invatatura sau practica trebuie sa fie articulata in baza unui suport biblic clar.

 

Ordinea corecta a lucrurilor in credinta protestant-evanghelica este intotdeauna aceasta: revelatie-invatatura-practica.

 

Este important sa precizez ca tema pe care o abordez in aceasta meditatie este din perspectiva credintei protestant –evanghelice. Alte traditii crestine au alte conceptii cu privire la suficienta Scripturii si la locusul unde este depozitata si pastrata revelatia divina.

 

 

Vremurile minunilor (10)

de Daniel Branzei

 

Minunăția lucrărilor lui Dumnezeu se vede în lucrarea de creație a universului, în lucrarea de  păstrare a universului și în lucrarea de providență. Dumnezeul din perimetrul legilor creației este la fel de minunat însă ca Dumnezeul care poate oricând să iasă în afara acestor legi pentru a le face bine copiilor Lui. În bunătatea Lui, Dumnezeu poate reversa sau chiar ignora legile naturii, intrate acum sub domnia stricăciunii, anticipând pentru noi vremea ,,reașezării tuturor lucrurilor“ (Fapte 3:21). În astfel de binecuvântate ocazii, Dumnezeu ne dă harul să ,,gustăm“ ceva din puterile veacului viitor (Evrei 6:4-5)

 

Providența în lumea contemporană 

 

În contextul dezbaterii moderne despre existența lui Dumnezeu, un studiu în cartea Esterei este o mare și binevenită încurajare. Nu-L putem pune pe Dumnezeu într-o eprubetă și nu-L putem analiza științific pentru a-I dovedi existența. Avem însă la dispoziție nenumărate fenomene, întâmplări și evenimente care trec cu mult dincolo de explicația probabilităților. Cine ar putea susține că imensa serie de „coincidențe” care există în natură, în Cuvântul lui Dumnezeu și în istorie pot fi explicate fără nici o intervenție divină. Pentru cel „credincios”, așa ceva este … incredibil.

 

 

Vremurile minunilor (9)

de Daniel Branzei


Una din expresiile care subliniază suportul providențial pentru copiii lui Dumnezeu în istorie este acest formidabil verset, în care cei ce vorbesc din experiență nu sunt evrei, ci martori ai istoriei evreilor. Oamenii aceștia erau convinși că Dumneeu face minuni pentru copiii Săi:

 

„Haman a istorisit nevestei sale Zereș și tuturor prietenilor săi tot ce i se întâmplase. Și înțelepții lui și nevastă-sa Zereș, i-au zis: „Dacă Mardoheu, înaintea căruia ai început să cazi, este din neamul Iudeilor, nu vei putea face nimic împotriva lui, ci vei cădea înaintea lui” (Estera 6:13). 

 

Haman și providența divină

 

Cartea Esterei este una din cele cinci cărți din Vechiul Testament grupate sub numirile „Scrierile” , „Celelalte” sau „Cele cinci suluri”. Celelalte patru care aparțin acestei categorii sunt Rut, Eclesiastul, Cântarea Cântărilor și Plângerile lui Ieremia. În fiecare an, de sărbătoarea Purim, este citită în întregime cu voce tare și ori de câte ori este menționat numele lui Haman, cei prezenți bat cu picioarele în podea, fac gălăgie și strigă: „Fie-i numele șters din amintire!”

 

 

Vremurile minunilor (8)

de Daniel Branzei

 

Unele minuni sunt instantanee, altele iau mulți ani de pregătire. Minunile în care Dumnezeu suspendă temporar legile naturii pentru a vindeca sau proteja pe copiii Lui sunt la fel de importante ca minunile tăcute, care pot fi trecute cu vederea adeseoari doar pentru că se fac în interorul legilor creației. Amândouă categorii au aceeași sursă: dragostea desăvârșită a lui Tatălui ceresc.

 

Estera și providența divină

 

Unii eroi apar ca din pământ, peste noapte. Lumea se miră de ei și se întreabă de unde au apărut. Ei nu știu că Dumnezeu i-a pregătit în ascuns de multă vreme, pregătindu-i exact pentru clipa și locul în care are nevoie de ei pentru a-Și împlini planurile. El nu este niciodată luat prin surprindere. Așa s-a întâmplat cu Iosif în Egipt (Ps. 105:17), cu Daniel și Ezechiel în Babilon, cu Neemia la Ierusalim și cu Estera în Susa.

 

Estera era verișoara lui Mardoheu care o înfiase după moartea părinților ei (Estera 2:15). Numele ei fusese Hadasa, „mir”, dar a fost schimbat în persianul „Ester” se traduce prin „stea” (este interesant că „mirul” are o floare care are formă de stea).

 

 

Să cântăm prin biserici „Hallelujah” a lui Cohen cu versuri creștine?

de Doru Pope

 

V-ați gândit vreodată la versurile piesei „Hallelujah” a lui Leonard Cohen? Uite-le mai jos.

Folosirea termenului „Aleluia” întrebuințat de noi în adunare nu are nimic de-a face cu închinarea înaintea lui Dumnezeu. Este doar o exclamație de bucurie. Folosirea numelui regelui David și a păcatului său cu Batșeba (strofa întâi), sau aluzia la tăierea părului lui Samson (strofa a doua) nu au nimic de-a face cu un cântec religios.

Cântecul este adresat de iubit femeii pe care o iubește și are în strofele sale (în special în strofa a 4-a) puternice note ale unor acte sexuale cu privire la care iubitul este acum melancolic: „.. și amintește-ți când mă mișcam în tine; și fiecare respirație a noastră era Hallelujah”.

Deunăzi am auzit pe Facebook o tânără cu chitara, interpretând melodia aceasta cu ceva versuri creștine. De ce este melodia aceasta folosită prin biserici cu text încreștinat? Ce mesaj transmite cântecul acesta unuia care nu înțelege limba română dar știe conținutul versurilor lui Cohen? Nu mai sunt melodii inspirate pentru textele noastre creștine? De ce melodia aceasta și nu și altele? De ce să nu luăm toate melodiile lumii care ne plac și să le rebotezăm în bisericile noastre? De ce să nu punem la trudă versificatorii și poeții creștini să își potrivească versurile în modelul ritmului melodiilor respective?

Dar contează ce fel de melodii folosim în închinarea noastră? Eu cred că contează. În timp ce toate darurile omului vin de la Dumnezeu și abilitățile noastre artistice sunt primite prin creație, nu orice creație artistică este inspirată de Duhul Domnului. Și cred că inspirația contează. Adică, putem zidi cel mai înalt turn și mai frumos, ca să ajungă până la cer. Dar motivația construirii turnului va fi judecată de Dumnezeu și nu durabilitatea acestuia, frumusețea lui sau calitatea artistică.

 

 

 

De ce nu cred în minuni

de Eugen

 

Într-o vreme, am crezut. Dar de când am venit la credință nu mai cred în minuni.

Mai întâi, să clarific răspicat: nu sunt cesaționist. Ideea că Dumnezeu ar fi făcut minuni cumva, cândva, și că apoi la un moment dat ar fi încetat să mai facă, pentru că, să zicem, s-a completat canonul biblic, mi se pare cam trasă pe mânecă (sau de păr, sau de coadă… după preferință). Cam tot atât de trasă precum ideea că Dumnezeu ar face minuni numai în Africa sau America Latină, pentru că europenii și americanii sunt raționaliști și nu au credință.

 

Pentru unii încetarea minunilor poate fi o constatare empirică, dar nu cred că pot face din ea o doctrină teologică. Cei ce încearcă să o afirme ca o doctrină teologică bazată pe Biblie se chinuie în zadar. Cum adică, Biblia fiind în proces de devenire prin Duhul Sfânt, ne spune că atunci când ea va fi completată minunile vor înceta? Nu are sens. Nu are sens nici să emit eu o teologie care ar lega mâinile lui Dumnezeu în creație.

 

 

Războiul cultural și răspunsul evanghelic

de Eugen

 

Recent am întâlnit un student din Brazilia care a venit în SUA pentru o bucată de vreme să studieze cultura americană, în particular „the culture war.” În 1991 sociologistul J. D. Hunter publica Culture Wars: The Struggle to Define America (Războaie culturale: Lupta pentru definirea Americii), în care descria polarizarea crescândă a societății americane în jurul a două seturi de valori în conflict: pe de o parte cea tradițională, conservativă, pe de alta, cea progresivă, liberală.

 

În doar peste zece ani de la publicarea acestei cărți majoritatea păstorilor din America sunt convinși că acest război este pierdut de către creștini. Cel puțin, așa rezultă dintr-un sondaj de opinie făcut în septembrie anul trecut de cătreLifeWay Research care arată că aproape 60% dintre păstorii americani sunt de această părere. Între păstorii evanghelici statistica este de 79%.

 

 

 

Nota: Cititi continuarea articolelor prin a face click pe titlul albastru al acestora.

sus

Abonare gratuita!

Introdu adresa de email:

Delivered by FeedBurner

Foloseste formularul de mai sus pentru a te abona GRATUIT la Publicatia de Apologetica pe email. Mesajele sunt trimise doar cand apare un numar nou al Publicatiei si abonarea este absolut Gratuita!

DE CITIT!!!!

Biblia Online - versiunea Dumitru Cornilescu tocmai a fost actualizată la versiunea 1.0! Sunteţi invitaţi să o vedeţi - şi să o folosiţi! Acum într-o nouă interfaţă, cu motor de căutare propriu şi plan de citire a Bibliei într-un an!

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole la subiectele doctrinare despre:

 
HRISTOLOGIE (doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE (doctrina despre Duhul Sfânt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE (doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE (doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE (doctrina despre mântuire)
 
BIBLIOLOGIE (doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE (doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE (doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE (doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)
Cartea de Oaspeţi

Semneaza in Cartea de Oaspeti

Apasă aici pentru a semna sau vizualiza Cartea de Oaspeţi

 Înapoi Înainte 
Copyright © 2003-2014 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate