de
Petru Lascau
Sunday
Telegpraph scrie că la Toronto, un episcop anglican ‘‘se rostogolea
pe dușumea și răgea ca un leu’‘. Un pastor penticostal în timp ca
participa la o întrunire în Brighton (se spune că era din primele
biserici din Anglia care au primit noul fenomen al ‘‘râsului
sfânt’‘), a cântat timp de trei ore și jumătate cât a ținut
serviciul un refren triumfalist care spunea: ‘‘Noi vom cuceri țara,
supunând națiunea și prezentând-o lui Christos!’‘ La un anumit
moment un tânăr a strigat: ‘‘Fiara este moartă! Fiara este noartă!’‘
ceea ce a făcut ca întreaga asistență să strige din ce în ce mai
tare într-un crescendo care a sfârșit într-un urlet uriaș.
Când predicatorul declară că ‘‘barul este deschis’‘ și că a
sosit ‘‘the carpet time’‘ (‘‘timpul covorului’‘), ascultătorii sunt
încurajați să ‘‘sară imediat la băute’‘, sau să se dea la o parte
din calea altora dacă nu pot să bea. Apoi încep manifestările.
de
Petru Lascau
Cred
că este suficient să cităm pasaje ca acesta de mai sus, fără să mai
facem niciun fel de comentarii, ca să ne dăm seama cât de
superficiale sunt aceste explicații și ce lipsite de conținut sunt
ele.
Același autor revine asupra subiectului, când adaugă referitor la
citatul din Mica: ‘‘De aceea plâng, mă bocesc, umblu desculț și gol,
strig ca șacalul, și gem ca struțul’‘ (Mica 1:8), cu următorul
argument:
‘‘Desigur, că puteți lua acest citat (ca și altele din Scriptură)
separat, spunând că el nu înseamnă neaparat că Mica a scos acele
sunete de animale în realitate. Totuși, acest verset dovedește că
Mica era gata sau VOIA să facă aceste lucruri – și Dumnezeu vede
voința noastră de a face ceva ca și cum am făcut lucrul acela. De
exemplu, în Matei 5:28, Isus a spus (ca să parafrazez) că dacă VOIȚI
să comiți adulter este același lucru cu comiterea adulterului!! Nu
se spune nicăieri în Scripturi că este păcat să scoți sunete
animalice!!’‘ (The Toronto Blessing Scrolls, Septembrie/octombrie
1996, pagina 5, articolul ‘‘Laughter and Animal Sounds’‘ (Râsul și
sunetele de animale) de Greg Makeham).

de
Revista Crestinul Azi
Textul integral al celor șapte moțiuni adoptate de participanții la
cel de-al XXXVI-lea congres al Cultului Creștin Baptist din România
care s-a desfășurat între 28-29 mai 2015 la Biserica Emanuel din
Oradea.
Prima moțiune
Delegații la cel de-al XXXVI-lea Congres al Cultului Creștin Baptist
din România îndeamnă toate bisericile baptiste, potrivit cu tema
Congresului, Isus – Calea, Adevărul și Viața, să umble în
credincioșie pe calea trasată de Domnul Isus. Suntem chemați să
ținem sus Cuvântul Adevărului și să trăim viața creștină oferită de
către Domnul nostru, care prin Duhul Sfânt locuiește în inimile
credincioșilor. Toți pastorii și slujitorii bisericilor sînt chemați
să îndrume poporul în vederea întrupării acestui adevăr.

de
Revista Crestinul Azi
Scumpi
fraţi şi surori în Domnul Isus Cristos,
Nu ştiu cât voi reuşi, dar îmi doresc să putem comunica cât mai
mult. Până voi găsi şi alte mijloace de comunicare, voi încerca să
le folosesc pe cele mai rapide. Îmi doresc din inimă să ştiu
bucuriile şi nevoile voastre. De asemenea, voi încerca să vă aduc la
cunoştinţă cât mai multe bucurii, dar şi subiecte de rugăciune.
Încep cu o bucurie mare. În zilele acestea, inclusiv calendarul ne
aduce aminte că Domnul Isus a înviat, S-a înălţat la cer şi a trimis
Duhul Sfânt în lume. Prezenţa Lui ne-a adus şi ne oferă mult mai
mult decât putem înţelege. Prezenţa Duhului Sfânt în toţi cei
mântuiţi este un prilej de mare mulţumire. Vă chem în aceste zile să
recitim pasajele biblice care vorbesc de prezenţa şi lucrarea
Duhului Sfânt. Vă rog să ascultaţi cu atenţie şi credinţă mesajele
care vă vor fi aduse din partea Domnului prin Duhul Sfânt. Vă chem
să mulţumim din inimă Tatălui ceresc pentru Duhul Sfânt şi apoi să
trăim în aşa fel ca Duhul să se simtă bine în viaţa noastră. Să
facem tot ce ne stă în putinţă ca Duhul să nu fie întristat, ci
bucuros. Mai mult, pentru că numai Duhul Sfânt convinge oamenii de
păcat şi de nevoia pocăinţei, vă chem să ne aşezăm la dispoziţia
Domnului pentru a putea duce Evanghelia la cât mai mulți dintre
semenii noştri. Vremurile se schimbă, noi ne schimbăm, dar mandatul
nostru nu. Am fost mântuiţi, am fost echipaţi şi suntem trimişi să
fim martorii Domnului Isus Cristos cel viu, Singurul care este Calea
Adevărul şi Viaţa.

de
Revista Crestinul Azi
Mesajul
Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu prilejul celui
de-al 36-lea Congres al Cultului Creștin Baptist
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis vineri, 29
mai a.c., un mesaj cu prilejul celui de-al 36-lea Congres al
Cultului Creștin Baptist. Vă prezentăm textul mesajului:
„Cu prilejul celui de-al 36-lea Congres al Cultului Creștin Baptist,
vă transmit salutul meu cordial și vă felicit pentru organizarea
acestui eveniment important pentru comunitatea dumneavoastră și
pentru întreaga Biserică Creștină Baptistă.
Cred într-o societate pluralistă, care pune în valoare diversitatea
identităților sale culturale, etnice și religioase. România
împărtășește principiile care fac posibil dialogul într-o Europă
unită: libertatea conștiinței religioase, toleranța,
multiculturalismul. Evenimentele din ultima perioadă, violențele de
natură etnică sau religioasă care tulbură societatea globală în care
trăim, ne arată cât de importante sunt și vor continua să fie toate
aceste valori.
Cultul Creștin Baptist are o prezență activă în țara noastră și
apreciez contribuția dumneavoastră, ca și a tuturor Cultelor și
Bisericilor recunoscute în România, la dezvoltarea societății în
ansamblul ei.
Vă doresc mult succes în desfășurarea Congresului și sper ca
ecourile lucrărilor pe care le găzduiți la Oradea să aibă
reverberații rodnice pentru întreaga dumneavoastră comunitate. ”
Departamentul de Comunicare Publică
Comunicatul poate fi accesat
aici

" Exilarea
exilaților“ sau
"Christian: Are You Ready For Exile Stage Two?“
de
Daniel Branzei
(Cer îngăduință. Pentru cei ce-și mai aduc aminte cum este să sari
,,într-un picior“ vreau să vă spun că iar scriu ,,într-un ochi“. Cel
stâng mai mult mă încurcă decât să mă ajute. Creștinii au avut mereu
necazuri cu ,,stânga“ în care nu vrem să ajungem …).
În Australia, dintre toate locurile posibile, a apărut un articol
,,epic“ de o importanță greu de supraestimat. El anunță că, în
relația cu cultura societății (,,lumea“ în limbajul Bibliei),
creștinismul trebuie să accepte o fază a doua a exilului; după
ignorare urmând acum alungarea publică a creștinismului din
,,agora“.
Pentru cei care am trecut prin interacțiunea cu societata comunistă,
situația aceasta ne era clară de mult. Pentru ceilalți însă, care au
practica creștinismul amilenist, în care Biserica este sortită să
permeeze și să transforme transcendental socetatea ,,de acum“,
situația se clarifică doar în aceste zile de final de istorie, când
secularismul se scutură de jugul religios ,,oprimant“ din ultimele
două mii de ani.

de
Daniel Branzei
El a trimes Cuvântul Său fiilor lui Israel, şi le-a
vestit Evanghelia păcii, prin ISUS CRISTOS, care este DOMNUL
tuturor. Fapte 10.36
Una din cele mai importante întrebări care i se poate pune unui om
este aceasta: „Ai pacea cu Dumnezeu?” Nimeni să nu aibă linişte până
ce nu poate răspunde: „DA.” Domnul Isus a făcut pace prin sângele
Său vărsat pe crucea de pe Golgota iar Dumnezeu vesteşte pacea prin
Isus Cristos.
Lucrarea Domnului Cristos este unica temelie a păcii şi cu cât
cineva este mai devotat acestei lucrări, cu atât va fi mai sigur de
pace. Nădejdea în orice altceva duce la slăbire în credinţă.
Şi totuşi cât de mulţi sunt aceia care nu termină cu credinţa lor,
cu simţurile lor, cu lucrul lor, în loc să privească ţintă la
Cristos şi în lucrarea Sa, să se odihnească. Ei privesc la
experienţele lor în loc să-şi ridice privirea spre Mântuitorul cel
răstignit şi înviat.

de
Daniel Branzei
(din studiul în cartea Faptele Apostolilor)
5. De la exorciști iudei la biruința prin Isus Christos – Fapte
19:11-19
Există trei feluri de conflicte în lume:
– conflicte armate (războaie), duse la nivelul fizic al trupului
– conflicte ideologice, psihologice, duse la nivelul sufletului
– conflicte spirituale, duse la nivelul dimensiunilor duhului.
Observăm cu uimire că lumea contemporană este îngrozită de veștile
de războaie, preocupată de conflictele ideologice, dar total
indiferentă și inactivă în conflictele angelice dintre Dumnezeu și
Lucifer, dintre îngerii lui Dumnezeu și duhurile răutății.
Întreabă-l pe creștinul de lângă tine; ,,Când a fost ultima oară
când ai spus ,,Înapoia mea, Satano!“ și vei vedea ce privire mirată
îți va arunca, de parcă între el și Satan relațiile ar fi dintre
cele mai bune! (,,Eu n-am nimic cu el, el n-are nimic cu mine!“).
Oare așa să fie?

de
Daniel Branzei
Știam că Elihu i-a pus necăjitului Iov despre o situație paradoxală,
în care nenorocirea este în realitate o binecuvântare:
,,Dar Dumnezeu scapă pe cel nenorocit prin nenorocirea lui şi
prin suferinţă îl înştiinţează“ (Iov 36:15).
Nu știam că viața lui Iosif este o foarte bună ilustrație a
acestui paradox. Într-adevăr, Iosif a fost mai în siguranță în
temnița din Egipt decât printre frații săi din casa părintească !
Ei doriseră să-l omoare și ,mai de grabă sau mai târziu, ar
fi făcut-o, dacă Dumnezeu nu l-ar fi scăpat pe Iosif din mâinile lor
prin nenorocirile abătute providențial asupra lui.
Un alt exemplu din istorie:
Bernard Gilpin a fost acuzat de erezie de Episcopul Bonner și
a fost trimis la Londra să fie judecat. Deviza favorită a lui Gilpin
era: ,,Toate lucrurile lucrează împreună spre bine“. Cu aceste
cuvinte în gând, el a încălecat și a plecat la drum. La jumătatea
călătoriei însă a căzut de pe cal și și-a rupt piciorul.
,,Și asta este spre bine?“ l-a ironizat unul din suită.
Gilpin a răspuns liniștit: ,,Și asta … și asta“.
Credința lui a fost răsplătită. În timpul convalescenței lui,
regina Maria a Angliei a murit și odată cu trecerea ei a încetat și
prigoana împotriva lui. În loc să fie ars pe rug, marele om a lui
Dumnezeu s-a întors acasă în triumf.

de Daniel Fodorean
In general vorbind ziua de luni poate fi dificilă pentru credincios.
Tocmai ce s-a încheiat săptămâna de muncă și weekend-ul a venit. Cei
mai mulți ne petrecem timpul cu treburile casei, dar cautăm și să
avem puțină odihnă, fapt care nu tot timpul se poate realiza. Dar
sâmbătă zboară foarte repede și vine ziua de duminică. Duminică
dimineața mergem la biserică, apoi servim masa în familie și, daca
nu ești slujitor, poate reusesti să mai ai parte și de ”somnicul de
duminică”, un obicei bine împământenit la credincioșii evanghelici.
Iar apoi vine serviciul de duminică seara. Și uite că a trecut așa
de repede sfârșitul de săptămână. A venit ziua de luni și toată
lumea merge la muncă. Ne pornim ”motoarele” mai greu și încercăm să
ne adunăm pentru săptămâna care ne stă în față.
O altă poveste este cu slujitorii. Pentru noi ziua de duminică este
o una dintre zilele importante de slujire. Altii ar spune ca cea mai
importanta zi de slujire pentru care cei mai mulți
pastori-predicatori se pregătesc întraga săptămână. Pe lângă pastori
și alți slujitori depun efortul în pregătire pentru ziua de
duminică. Duminica devine astfel un fel de etalon de măsură a ceea
ce este biserica, un punct culminant al slujirii individuale și
corporative. Și aceasta într-o abordare destul de limitată și
nebiblică, biserica ne fiind doar ceea ce se întâmplă duminică.
Biserica nu este doar un program precedat de o perioada de pregătire
și urmat de momentul ”punerii în scenă”. Viața bisericii este
duminica, dar și dincolo de duminică. Predicarea este un moment care
consumă enorm energia unui predicator, si cu toate acestea uneori il
lasa cu sentimentul ca aceasta nu a fost prea buna. Si dupa…
servicii divine, discutii individuale (pozitive sau negative),
uneori sentimente de bucurie, alte ori sentimente amestecate … ziua
s-a sfârșit. De acum începe pregătirea pentru o nouă performanță.

Nota: Citi ţi continuarea articolelor
prin a face click pe titlul albastru al acestora.
sus |