 |
 |



















|
 |
Pagina Pastorală
Click pe titluri pentru articolul complet
» Datornici
ai harului
de Trevin Wax
Când recunoaștem
că Dumnezeu deține locul primordial în mântuire, înțelegem că nu
merităm nimic de la El. Orice aspect al mântuirii noastre se
împlinește doar prin harul Său. Dumnezeu a hotărât să facă ceva
minunat pentru noi, deși nu am făcut nimic să merităm această
îndurare.
De-a lungul
timpului creștinii și-au pus problema dacă Dumnezeu ne-a ales
bazându-Se exclusiv pe harul Său sau bazându-Se pe cunoașterea mai
dinainte a viitoarelor alegeri libere ale oamenilor. Niciodată nu
vom înțelege pe deplin cât de complexă este legătura dintre
suveranitatea divină și responsabilitatea umană.
Îmi place foarte
mult cum este definită în mărturisirea de credință Baptist Faith and
Message din 2000:
„Alegerea este
scopul plin de har al lui Dumnezeu, potrivit căruia El
regenerează, sfințește și glorifică păcătoșii. Alegerea este
consecventă cu liberul arbitru și percepe toate mijloacele din
perspectiva finalului. Alegerea este manifestarea măreață a
bunătății suverane a lui Dumnezeu și este nemărginit de
înțeleapta, sfântă și neschimbătoare. Alegerea nu lasă loc
mândriei, ci îndeamna la smerenie.”
Uneori înțelegem
greșit doctrina despre alegere. Ne place să deținem controlul. Ne
place să ne spunem cuvântul.
Este împotriva
autonomiei și independenței noastre occidentale să credem că
alegerea noastră în mântuire depinde de faptul că am fost aleși de
Dumnezeu înainte de întemeierea lumii. Am vrea să întoarcem pe toate
părțile textul din 1 Ioan 4:19 și să spunem că Dumnezeu ne iubește
deoarece noi L-am iubit întâi.
» Răi
și fericiți. Nu-i corect!
de Adrian Condrea
Psalmul 73.
Dilema lui Asaf. Este și dilema noastră. Păcatul lui este și al
nostru. Inima curată este în pericol să fie murdărită de invidia
față de cei răi și nesocotiți. Vedem în fiecare zi “fericirea celor
răi”. Și asta nu e drept. Chiar și aroganța lor este lăudată și
apreciată de ceilalți. Uitându-ne la ei, începem să credem că nu
merită să îți păstrezi inima curată și viața neprihănită. Ei fac rău
și o duc bine. Tu faci bine, și o duci rău. Parcă am vrea cumva să
schimbăm locurile, așa-i? Dar când începi să faci pași spre locul
lor, simți cum picioarele-ți slăbesc și se îndoaie. Începi să
aluneci. Conștiința îți spune că ești la un pas de trădare. Te simți
prost și ca un dobitoc.
» Predicatori
care nu cred – scandalul pastorilor apostati
de Albert Mohler
Exista clerici care nu cred in DUMNEZEU? Aceasta este intrebarea
ridicata de un nou studiu care va atrage cu certitudine in mod
considerabil atentia – si e normal sa fie asa. Doar cativa membri ai
bisericii par sa fie dezinteresati cu privire la optiunea de a crede
in DUMNEZEU a pastorilor lor.
Studiul a fost condus de Centrul de Studii Cognitive al
Universitatii Tufts sub directa indrumare a lui Daniel C. Dennett si
a Lindei LaScola. Dennett, desigur, este o figura proeminenta a
“Ateismului modern” – o miscare noua, agresiva si influenta care a
castigat o importanta audienta in numarul elitelor intelectuale si
in media.
Dennett este un om de stiinta, un cercetator a carui lucrare, Rupand
vraja, sugereaza ca
credinta in DUMNEZEU trebuie sa serveasca la un moment dat ca un
important obiectiv evolutionist, acordand un avantaj evolutionist
celor care cred in viata vesnica comparativ cu cei care nu cred.
Realitatea mortii, presupune Dennett, putea fi foarte bine factorul
precipitant. Urmarind sa afle semnificatia vietii in fata mortii (si
incurajand, de-asemenea, reproducerea), Dennett sugereaza ca oamenii
primitivi au inventat ideea de DUMNEZEU si viata vesnica.Acum,
sustine el, nu mai avem nevoie de astfel de crezuri primitive.
Interesant este ca Dennett propune, de-asemenea, o noua interpretare
a teologiei liberale. Luand in calcul ca multi contemporani pretind
a fi crestini fara a imbratisa vreo linie teologica specifica,
Dennett sugereaza ca acest mod al lor de a crede n-ar trebui
incadrat ca si “credinta”, ci mai degraba ca si “incredere/crezand
in credinta”
» Pastorul
de
Doru Pope
Într-unele cercuri, păstorul este desconsiderat, vorbit de rău,
descurajat de câte ori se iveşte prilejul. Oameni de nimic, care
nu-s în stare de nimic şi nu contează nici măcar ca umplutură îşi
revarsă murdăria inimii asupra păstorilor lor sau asupra oricăror
păstori.
Alteori, păstorii sunt adulaţi, priviţi ca superstaruri, puşi pe
piedestaluri şi preţuiţi. Li se oferă mai mult decât li se cuvine.
Una peste alta, munca de păstor nu este una uşoară! Dacă îşi iau în
serios munca! Am cunoscut păstori care tăiau iarbă la câini. S-au
dus la seminar ca să scape de sculatul de dimineaţă ca să meargă la
strung. Alţii urcă treptele slujirii opintindu-se din greu,
străduindu-se şi iubind până la jertfă.
Păstorul predică şi învaţă prin cuvinte şi trăire în timp ce poartă
de grijă familiei sale şi se ocupă şi de problemele şi emoţiile
personale. Este consultat în materie de probleme spirituale,
familiale şi adesea materiale şi de afaceri. Trebuie să aibă o
ureche plecată la ascultarea cu atenţie a nevoilor şi a grijilor
celorlalţi. Uneori păstorul nu aude decât prin zgomotul cuvintelor,
în şoapta spiritului.
Apoi sunt problemele administrative ale bisericilor. Întâlniri de
comitete, organizări de evenimente, menţinerea legăturii cu
comunitatea. Aceasta-i partea de business a bisericii, care între
timp a devenit „familia” păstorului, nu cu mult diferită de propria
familie. Pe de o parte, păstorul caută să fie cât se poate de
profesional, dar de cealaltă, cât se poate de personal. Navigând
printre toate acestea păstorul trebuie să-şi dezvolte în continu
arsenalul de cunoştinţe, atât „profesionale” cât şi particulare. Am
un prieten ce a devenit păstorul unei biserici de peste 4 mii de
membri. Luni de zile a umblat cu pozele membrilor prin buzunare
pentru a-i cunoaşte pe nume. Pe spatele pozelor era numele a 4 mii
de oameni cărora Tom voia să le ştie numele ca să li se adreseze
când îi întâlnea pe nume!

Nota: Cititi continuarea articolelor
prin a face click pe titlul albastru al acestora. Materialele sunt pe site-ul Vox Vocis, o
diviziune a Vox Dei Ministries
sus |
|
 |

Abonare gratuita! |
|
Ce este nou? |
|
|
 |