Încă o ,,victimă“ a
iubirii. De dincolo de mormânt, Richard Wurmbrand cucerește încă
suflete.
Ieri am fost uimit să găsesc într-un magazin
trei cărți scrise de Sabina și Richard Wurmbrand, retipărite într-o
ediție de lux, mult mai frumoasă decât cea finanțată cu zgârcitul
spirit evreiesc de acești oameni ai misiunii. M-am bucurat să aflu
că mărturia lor publică continuă și de dincolo de mormânt. Nu mă
așteptam însă la o altă veste, primită pe E_Mail, care m-a dat cu
totul peste cap. Este una din istoriile acelea greu de crezut pe
care i le-a dăruit adeseori Dumnezeu lui nenea Richard …
Mi-a scris Mihaela Bucin. N-o cunoașteam, dar
mi-am dat seama că soarta ne legase deja de multă vreme.
La câteva luni de la moartea lui Richard
Wurmbrand, la televiziunea din Ungaria a fost difuzat un mic
reportaj despre o presupusă convertire a lui la credința
strămoșească a românilor, ortodoxia. Un frate păstor din Ungaria
mi-a scris îndurerat și m-a rugat să fac o lămurire cu care să se
duca la postul de televiziune pentru a da o dezmințire, în virtutea
dreptului la replică. Am făcut-o și l-am rugat și pe Mihael, fiul
fratelui Wurmbrand să dea o declarație.
de
Daniel Branzei
Un rege intelept a intrebat pe un pictor renumit daca poate picta
pentru el un balaur. Fericit sa-i slujeasca regelui, pictorul a
raspuns:
- Desigur!
Apoi regele l-a intrebat:
- Dar
ai vazut vreodata un balaur?
Pentru ca pictorul nu vazuse niciodata asa ceva, regele l-a sfatuit:
- Cauta
intai sa vezi un balaur si dupa aceea picteaza-l.
Pictorul stia ca balaurii sunt figuri mitice si a cugetat la
intelesul poruncii date de rege. S-a gandit: Regele
a vrut sa spuna ca mai intai trebuie sa caut un om la fel de rau ca
un balaur. Asa incat s-a dus din puscarie in puscarie, pana
cand a intalnit un criminal fioros, a carui simpla prezenta inspira
crima.
de Daniel Branzei
Ne-a cunoscut în clipe când aveam mare nevoie
de ajutor. Și a fost un ,,om provedențial“, tipul de ,,omul potrivit
la timpul potrivit“. Pachetele noastre alimentare (Christian
Aid for Romania din Ohio, USA), destinate săracilor din România,
erau sub interdicție. Două transporturi se stricau în vapoarele
ancorate în Mediterana. Viorel Clintoc, unul din reprezentanții
noștrii în România, a început să se roage serios și să bată pe la
ușile autorităților din București.
Situația era paradoxală și caraghioasă, ca
toată realitatea românească din vremea lui Ceaușescu: trebuia să
convingem conducătorii să ne lase să le ajutăm supușii. Pe vremea
aceea, tot ce venea din occidentul american era suspectat de sabotaj
sau spionaj și privit prin lentilele groase ale suspiciunii.
de
Daniel Branzei
Nu mă întrebați de unde, de ce și cum, dar am
această interpretare pentru voi.
În pilda smochinului neroditor, pe care o dă
Domnul Isus în Luca 13, s-ar prea putea ca interpretarea noastră
clasică să nu fie completă. Textul ne vorbește despre proprietarul
unei vii care vine să o vadă și dă acolo cu ochii și de un smochin.
Văzându-l neroditor, îi spune vierului să-l
taie, dar acceptă o amânare de un an la mijlocirea vierului.
S-ar putea deci …
S-ar putea ca Proprietarul viei să fie
Dumnezeu, via să fie poporul Israel, vierul să fie(continuă)
de Daniel Branzei
Cineva mi-a arătat ceva important în pilda
fiului risipitor:
- la plecare,
fiul a zis: ,,Dă-mi“ (Luca
15:12)
- la întorcere,
fiul a zis: ,,Fă-mă“ (Luca
15:19)
Dacă Dumnezeu ne
face fii, avem automat
tot ce ne trebuie, nu numai belșugul de pâine!
Fioul risipitor și-a dat seama că n-a
pierdut doar ce a avut, a pierdut mai ales ce era în casa Tatălui
său.
Spune DA mersului la biserica
de Laurentiu Balcan
Omul are nevoie de discipline care sa-l pozitioneze corect fata de
Dumnezeu si fata de semeni si, da, omul are nevoie sa mearga la
biserica. Chiar daca multi oameni merg la biserica din pur ritual,
tot e bine sa merga la biserica, pentru ca mersul la biserica NU
dauneaza sanatatii spirituale.
A respinge Biserica pe motiv ca oamenii sunt neseriosi, nepocaiti,
imaturi, neintelepti, barfitori, ca se uita chioras la tine si nu te
prea baga in seama, ca fiecare individ e cu grupul lui, ca fratii
sunt prea lumesti si prea preocupati de bani, ca surorile sunt cu
nasul pe sus si rele la suflet este, in cele din urma, o dovada ca
nu intelegem natura Bisericii si nici propriile noastre nevoi
spirituale.
Realitatea spirituala este ca nu-l putem avea pe Hristos fara a-i
avea si Trupul, Biserica. A pretinde ca ai o relatie serioasa si
profunda cu Mantuitorul Hristos, dar fara sa fii interesat de Trupul
Lui, de Biserica este un non-sens. Hristos nu poate fi despartit de
Trupul Lui. Cand il primesc pe El, ii primesc si Biserica. Daca ii
resping Biserica, il resping si pe El. Acesta este primul adevar
care ar trebui sa ma scoata din casa si sa ma faca sa merg la
Biserica.
Ce are creştinismul de pierdut?
de
Teofil Stanciu
Remarc de o vreme – deși există de mai mult
timp, dar nu am luat eu aminte – o ciudată atitudine ambivalentă în
rândul creștinilor în raporturile lor cu spațiul public. Pe de o
parte, se manifestă o respingere a spațiului public, ca fiind o
sursă de imoralitate și de idei năstrușnice extrem de periculoase.
Pe de alta, aceiași creștini se agață de spațiul public ca fiind
oarecum moștenirea lor legitimă, rodul civilizației creștine de
odinioară și ei au dreptul să emită pretenții asupra sa.
Pe pagina de 
