Împărţia Lui Dumnezeu vis sau
realitate?
de
Dr. Benjamin Cocar
În
anul al cincisprezecelea al domniei lui Tiberiu Cezar, pe când Pilat
din Pont era dregător în Iudea, Irod, cârmuitor al Galileii, Filip,
fratele lui, cârmuitor al Ituriei, şi al Trahonitei, Lisania,
cârmuitor al Abilenei, şi în zilele marilor preoţi Ana şi Caiafa,
Cuvântul Lui Dumenzeu a vorbit lui Ioan, fiul lui Zaharia în pustie.
Şi Ioan a venit prin tot ţinutul din împrejurimile Iordanului, şi
propovăduia botezul pocăinţei, pentru iertarea păcatelor. (Luca
3:1-4)
În vremea aceea a venit Ioan Botezătorul şi
propovăduia în pustia Iudeii. El zicea: "Pocăiţi-vă, căci împărăţia
cerurilor este aproape." Matei
31-2.
De atunci încolo, Isus a început să propovăduiască,
şi să zică: "Pocăiţi-vă, căci împărăţia cerurilor este aproape." Matei
4:17.
El zicea: "S-a împlint vremea, şi împărăţia Lui
Dumnezeu este aproape. Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie." Marcu
1:15
Nu era nimic atrăgător să vezi rabinul îmbracăt cu o
haină de păr de cămilă şi încins cu un br`u de curea...care mânca
miere şi lăcuste sălbatice! Nimic atrăgător, şi totuşi mulţimile
veneau la el pentru că el le spunea ceea ce ei nu auziseră de
mult. Cineva avea curajul să spună lucrurilor pe faţă! Cineva
reprezenta ceea ce ei nu puteau spune de frica consecinţelor, sau de
teama că nu vor spune bine, dar acest tânăr de vre-o treizeci de
ani, le spunea tare bine.
El nu se dădea la o parte din faţa soldaţilor, lor le
spunea să fie mulţumiţi cu ceea ce primesc pentru slujba lor, fără
să mai stoarcă prin apăsare de la bieţii oamenii. Lui Irod a avut
îndrăzneala să-i spună că nu e normal să trăiască imoral, în
concubinaj cu nevasta fratelui său Filip. Fariseilor le-a spus că nu
merge să primeşti botezul pocăinţei fără pocăinţă! Botezul trebuie
însoţit de fapte vrednice de pocăinţă!
Aşa predica Ioan când a anunţat că împărţia era
aproape.
Dar în timp ce el predica, a venit Domnul Isus la el
să fie botezat. Desigur se cunoşteau. Erau doar şase luni diferenţă
între ei. Amândoi s-au născut miraculos, ce-i drept, Domnul Isus
mult mai miraculos decât Ioan, dar nici la Ioan minunea nu a fost
prea mică! Ioan a refuzat iniţial să-L boteze pe Domnul Isus, dar
când El i-a spus că toată neprihănirea Lui Dumenzeu trebuie
împlinită, atunci Ioan L-a botezat.
Ce-a urmat e din lumea Lui Dumnezeu! Cerul s-a
deschis, Duhul Sfânt a venit ca un porumbel şi s-a aşezat pe Domnul
Isus, iar Tatăl a spus că "Acesta este Fiul Meu Preaiubit, de El să
ascultaţi!"
Imediat după aceea Domnul Isus a fost ispitit de
diavolul pentru patruzeci de zile, şi apoi a început să predice că
împărăţia este aproape!
Deci, atât Ioan Botezătorul cât şi Domnul Isus au
spus oamenilor să se pocăiască căci împărăţia este aproape. Atât
Luca cât şi Matei şi Marcu ne prezintă o realitate despre care a
vorbit atât Ioan Botezătorul cât şi mai clar, Domnul Isus. Luca ne
prezintă locul şi timpul în care a apărut Ioan, omul trimis de
Dumnezeu să pregătească calea Domnului Isus. El a venit în modul cel
mai clar, cu cel mai limpede mesaj al pocăinţei de păcate. El nu era
salvatorul de păcate, ci doar vocea care îndrepta pe oameni spre
"Mielul Lui Dumenzeu care ridică păcatul lumii," Ioan 1:29. Deşi din
cartea Geneza şi până în Apocalipsa ni se prezintă împărăţia Lui
Dumnezeu în diferite aspecte, după venirea Domnului Isus în lume, împărăţia
s-a apropiat foarte tare.
Dar deşi atât Ioan cât şi Domnul Isus au predicat
despre împărăţie, au spus că este aproape, împărăţia nu a fost
instaurată pe pământ, dar a fost predicată de apostoli, dorită de
milioane de credincioşi care s-au rugat şi se mai roagă, vie
împărăţia Ta!
Este împărăţia un vis sau este o realitate? Este ceva
despre care se poate vorbi ca relizabil, sau doar o himeră după care
aleargă minţile mai slabe sau firile mai bolnave dintre fii
oamenilor?
În cele ce urmează ne vom uita în Cuvântul Lui
Dumnezeu şi vom face o călătorie împreună să vedem, este sau nu
reală această împărăţie!? Iar dacă este reală ce trebuie să facem
noi.
**********************************************************
Planul grandios a Lui Dumnezeu din veşniciile trecute
era să aducă mulţi fii la slavă sau cum spunea nu de mult un
predicator, să ducă slava la mulţi copiii.
Prin venirea Domnului Isus în lume, slava Lui
Dumenzeu a coborât printre oameni, iar oferta a devenit clară,
pocăiţi-vă căci împărăţia cerurilor, sau împărăţia Lui Dumnezeu este
aproape.
E un mare risc să împărţim "evanghelia" în evanghelia
împărăţiei viitoare, evanghelie predicată de Domnul Isus, şi
evanghelia iertării păcatelor predicată de Pavel.
Nu există două evanghelii, ci doar una singură, o
evanghelie care ne oferă şansa pocăinţei, a schimbării
modului nostru de gândire, pentru că împărăţia este la dispoziţia
noastră.
Când au apărut computerele personale, mulţi au auzit
să se pocăiască, căci sunt computere la dispoziţia lor, să-şi
schimbe modul de gândire, dar mulţi nu au făcut-o! Mulţi încă
preferă maşina de scris, sau chiar scrisul cu mâna.
La fel a fost şi cu apariţia curentului
electric. Chemarea a fost să ne pocăim de lampa cu petrol, să
renunţăm la zilele scurte şi serile de beznă, curentul e le
dispoziţia noastră. Mulţi oameni de la sate nu au acceptat să li se
aducă acel fir de curent în casă!
Discuţii despre împărăţie!
Fapte 1:1-4
După înviere, timp de patruzeci de zile, Domnul Isus
nu a vorbit decât despre împărăţie, acelaşi subiect cu care a
început predicarea pe acest pământ!
În timpul acestor întâlniri cu ucenicii noi nu ştim
exact câte au fost şi nu ni se redau discuţiile din aceste întâlniri
deoarece scopul întâlnirilor este important nu întâlnirea în sine.
Tot ceea ce Luca înţelege, sau mai bine zis, ce i s-a
dat voie să înţeleagă în procesul de inspiraţie, a fost că au
discutat lucruri privitoare la împărăţie! Ce au discutat nu ni se
spune, dar putem crede că s-a revizuit ceea ce Domnul le-a spus lor
în timpul vieţii Lui pe pământ, lucruri pe care atunci nu le-au
înţeles, dar acum ele vor deveni clare.
E demn de observat că Domnul Isus a început lucrarea
pe acest pământ şi a încheiat-o discutând acelaşi subiect: Împărăţia
Lui Dumnezeu!
În Noul Testament găsim aceste denumiri ale
împărăţiei:
1. Împărăţia Lui Dumnezeu Ioan 3:3
2. Împărăţia cerurilor Matei 3:2
3. Împărăţia Dragostei Fiului Său Coloseni 1:13
4. Împărăţia Tatălui Matei 13:23
5. Împărăţia Fiului Omului Luca 1:13
6. Împărăţia Veşnică 2 Petru 1:11
Dacă în Faptele Apostolilor ni se spune doar că a
vorbit despre împărăţie, în Matei, împărăţia ocupă un loc central:
Matei 4:17; 10:7 împărăţia este aproape
Matei 4:23; 9:35; 24:14 Domnul Isus predică
Evanghelia împărăţiei
Matei 5:3 împărăţia este a celor săraci în duh
Matei 5:20 Doar cu o neprihănire superioară
fariseilor şi a cărturarilor se va intra în împărăţia cerurrilor
Matei 6:10 Vie împărăţia Ta
Matei 6:13...a Ta este împărăţia...în veci
Matei 6:33 Căutaţi mai întâi împărăţia Lui
Dumnezeu
Matei 7:21 Doar cu vorbe nu vei intra în
împărăţie
Matei 8:11-12 Fii ai împărăţie aruncaţi afară,
iar mulţi de la marginile pământului intră în împărăţie!
Matei 11:12 Împărăţia se ia cu năvală/cu
forţa, dându-şi tot interesul
Matei 12:28 Împărăţia Lui Dumenzeu a venit peste
voi
Matei 13:24 Împărăţia seamănă
sămânţă bună; v. 31 grăunte de muştar; v. 33 aluat;
v. 44 comoara ascunsă; v. 45 mărgăritare de preţ; v. 47 plasa de
pescuit; v. 52 sunt lucruri ce trebuie învăţate despre împărăţie
Matei 16:28 Fiul Omului în împărăţia Sa
Matei 18:1 Ucenicii vor să afle ierarhia în împărăţie
Matei 18:3-4 Smerenia te înalţă în împărăţie
Matei 19:12 Fameni pentru împărăţie
Matei 19:14 Copilaşii au împărăţia
Matei 19:23-24 Ce greu întră bogaţii în împărăţie
Matei 20:1 Împărăţia seamănă cu proprietarul viei
Matei 20:21 Fiii lui Zebedei vor să fie la dreapta şi
la stânga Domnului Isus în împărăţie
Matei 21:31 Vameşii şi destrăbălatele au acces la
împărăţie
Matei 21:43 Luarea împărăţie de la evrei şi dată
bisericii
Matei 22:2 Împărăţia seamănă cu nunta fiului de ]mp[rat
Matei 23:13 Fariseii închideau împărăţia pentru alţii
Matei 25:1 Asemănare cu cele zece fecioare
Matei 25:14 Un om plecat într-o ţară îndepărtată
Anunţând împărăţia, Domnul Isus a iniţiat anul de
îndurare al Domnului, Luca 4:16-21, anul care nu s-a terminat de
atunci şi încă ţine:
1. Toate datoriile iertate
2. Orice legătură ruptă, cătuşele luate
3. Odihna veşnică--pace, şalom
Orice păcat trecut, prezent sau viitor este iertat
prin Jertfa Domnului Isus!
Justificare Lui a adus eliberarea din închisoarea
morţii, din frica ce ne stăpânea, şi ne-a mutat în împărăţia Fiului
dragostei Lui.
Eliberarea era pentru fiecare locuitor al
ţării. Fiecare era înapoi la proprietatea lui, fiecare înapoi la
familia lui, era cu adevărat un an de veselie!
Aici am găsit adevărata odihnă. Nu odihna unui sabat
trecător, ci adevarată odihnă în El.
Nu trebuie semănat sau secerat. Nu se culege viţa. Se
mănâncă din ceea ce dă pământul.
Domnul Isus uns de Duhul Sfânt, Isaia 61:1-11, a
anunţat în Nazaret, astăzi s-au împlinit cuvintele proorocului.
1. Eu tămăduiesc pe cei cu inima zdrobită
2. Predic eliberarea robilor de război
3. Dau orbilor vedere
4. Oprimaţilor libertate
5. Anunţ anul de îndurare!
Evreii nu au celebrat acel an de îndurare din cauza
neascultării de Dumnezeu, lăcomiei şi neîncrederii în Dumnezeu care
le putea purta de grijă. A făcut-o timp de patruzeci de ani fără
nici o semănătură, fără vre-unul să meargă la câmp, în fiecare zi
aveau ce mânca! Dar ei tot nu au crezut dorind să fie ca toate
celelalte popoare.
Legea anului de îndurare evita îmbogăţirea unora în
detrimentul altora, făcea împosibil ca unii să fie săraci lipiţi
pământului, şi evita extremele, foarte bogaţi sau foarte săraci!
Oameni noi într-o nouă împărăţie!
Matei 4:17-25
Domnul Isus a predicat că împărăţia este aproape, era
aşa de aproape încât apostolii au atins chiar împărţia, căci El era
împărăţia! Practic El
s-a oferit ca Uşa spre adevărata viaţă.
Apostolul Pavel ne spune că:
1. De buna plăcere a voii Sale ne-a mutat în
împărăţie!
Efes 1:5; Colos 1:13
Nu a fost obligat sau determinat de faptul că noi am
fost
buni iar El a fost forţat de acest lucru să ne mute
în
împărăţia Lui. De buna plăcere a voii Sale!
2. În împărăţie ne-a dat o natură nouă, o nouă
identitate, suntem din natura Dumnezeiască, 2 Cor 5:17; 2 Petru 1:4
Mutarea nu a fost doar geografică, sau doar
schimbarea
domiciliului, schimbarea a fost radicală! Am fost
schimbaţi în natura Sa!
3. În împărăţie pe lânga noua natură, ni s-au dat
toate binecuvântările în Domnul Isus, Efes 1:3
Nu am fost aduşi ca străini sau cu musafiri, nu ci ca
cetăţeni ai noii împărăţii! Toate binecuvântările ne-au fost date
nouă.
4. Împărăţia nu este mâncare şi băutură, ci
neprihănire, pace, şi bucurie în Duhul Sfânt, Romani 14:17
Omenirea consideră a mânca şi a bea ca fiind
adevărata viaţă, dar noi înţelegem că neprihănirea care El ne-a
dat-o este starea după voia Lui Dumnezeu, şi apoi starea de curăţie
ce Duhul Sfânt o lucrează în vieţile noastre. Curăţie în relaţii,
purtare, vorbe, etc.
Pacea împărăţiei este o pace care întrece orice
pricepere. Pace în mijlocul celui mai mare război. Când am pacea
Domnului în inimă, poate veni orice vifor, inima mea cântă.. .bine e
în Domnul!
Bucuria în Duhul Sfânt, bucurie! Bucurie
incomparabilă, bucurie ce doar acei ce o cunosc o pot exprima dar
chiar şi lor le este greu s-o definească! De m-aşi duce în pustiu
singur să trăiesc şi-acolo-i cu mine în EL mă-nveselesc, spune o
cântare de-a noastră! În El e veselia şi bucuria celor ce sunt în
împărăţia Lui Dumnezeu!
El a chemat şi încă cheamă oamenii să-i fie urmaşi
fideli. Chemarea Lui este ca noi să experimentăm viaţa Lui
la limitele cele mai înalte ale vieţii din belşug!
1. Chemarea Lui nu lasă nici loc de refuz, dar nici
loc de apatie; lasă-mă să te las!
Ucenicii nu zic nimic, îndată lasă plasele de pescuit
şi
merg după El. Nu şovăiesc, nu stau departe.
Chemarea generală a Domnului Isus, Matei 11:28
se poate respinge, iar cei o resping sunt responsabili de
respingerea chemării Lui, dar chemarea efectivă,
specială nu se respinge, ea se ascultă!
2. Chemarea Lui are un scop bine determinat: o să vă
fac altceva, veţi fi pescari de oameni!
Interesant că Domnul Isus nu-i întreabă dacă vor să
li se
schimbe orientarea, slujba, viaţa. Nu-i vorbă dacă le
place sau nu, dacă le convine. Toţi cei ce merg după
El
vor fi făcuţi de El în pescari de oameni!
Pentru a fi pescar de oameni trebuie:
1. Renunţare la tot ce ai ştiut înainte. Pescuitul
peştilor e un lucru, dar pescuitul oamenilor e cu totul altceva!
2. Lăsându-te modelat de El, El să te facă!
Nu noi ne facem pescari de oamni, El ne face!
3. Atent la ceea ce face El, să înveţi de la El!
Luăm aminte şi învăţăm de la El!
Toţi sar în a salva lumea, toţi sunt ocupaţi cu
mântuirea
lumii crezând că asta vrea Dumnezeu, când de fapt
Duhul Sfânt spune să fim gata! Aşa era Domnul Isus, gata în orice
moment de a spune cuiva cum să ajungă la Dumnezeu!
sus