1. Legea dragostei
Iubeste pe toata lumea ca pe tine insuti. Toate cel ela lte legi i se subordoneaza acesteia si nu intra in contradictie cu ea. Este cea mai importanta dintre toate. Se aplica la tot ceea ce facem ca indivizi, familii, org ani zatii, tari – are o valoare universala.

2. Legea cauza-efect
Exista o ordine universala. Nimic nu este accidental. Totul se intampla cu un motiv. Pentru fiecare efect exista o cauza sau un set de cauze.

3. Legea materializarii
Gandurile se materializeaza. Noi devenim ceea ce gandim.

de E. A. Sarbu

“De ce nu are Biserica putere si azi?” Sau “de ce nu are si azi Biserica impactul pe care l-a avut in vremurile apostolice, in perioada de inceput a existentei sale?” – sunt intrebari pe care ni le punem si care ni se pun cu o frecventa destul de ridicata in zilele noastre.

Ne place sa filosofam des pe marginea acestui subiect, s-au scris carti, teze de doctorat, se tin predici si prelegeri foarte induiosatoare insa, la final, constati ca lucrurile nu se misca prea mult in directia in care ai spera ca o vor face. Si ca Biserica ramane tot inerta, tot fara vlaga, tot sleita de puteri, tot… as spune… ineficienta, insa imi e teama de o potentiala lapidare venita din partea “ultrasilor” care considera ca totul este ok si ca problema ar fi, de fapt, la cei care isi permit sa ridice astfel de intrebari, cu totul nejustificate, in opinia luminatiilor lor (iertata-mi fie cacofonia -lor -lor…).

Fara a avea pretentia de a fi perfect, ba, dimpotriva, eu unul recunosc ca sunt un biet ticalos lipsit de putere, care tanjeste din tot sufletul dupa o viata abundenta, deplina in El, indraznesc sa emit nu o ipoteza ori o teorie noua, ci doar o umila observatie. Observatie pe care, dealtfel, ar fi extrem de greu sa nu o faci daca ai avea curiozitatea de a citi cum era Biserica la inceputurile sale, in perioada sa de glorie, si cum este ea azi, in vremuri in care din ce in ce mai multi “rataciti”, ca si mine, isi pun intrebarea “de ce nu merg lucrurile asa cum ar trebui?”.

de Preot Vasile Filat

Întrebare:

Cât de grav este păcatul de a întreţine relaţii sexuale înainte de a te cununa, dacă intenţiile au fost de la început îndreptate spre căsătorie şi până la urmă s-au căsătorit?

Dumnezeu califică acest lucru ca şi curvie şi deci, consecinţele sunt nici mai mult, nici mai puţin decât cele care le au oricine au comis păcatul curviei. În Sfintele Scripturi este scris:

Căsătoria să fie ţinută în toată cinstea, şi patul să fie nespurcat, căci Dumnezeu va judeca pe curvari şi pe preacurvari. (Evrei 13:4)

Conform acestui pasaj, relaţiile sexuale până la căsătorie, adică curvia, necinsteşte căsătoria şi spurcă patul, adică relaţia conjugală de mai departe a celor doi ce merg în căsătorie. Vor avea remuşcări de conştiinţă, ruşine unul de altul pe care nu ar trebui să o aibă şi care îi va împiedica să se bucure  de relaţia lor fizică.

De aceea, nimeni să nu se lase înşelat de acest gând precum că nu are importanţă dacă întreţin relaţii sexuală până la căsătorie din moment ce spre nuntă merg. Nu vă sacrificaţi căsătoria şi relaţia voastră. Mergeţi mai bine să vorbiţi cu părinţii despre dorinţa voastră să vă căsătoriţi, puneţi data nunţii, faceţi cununia cum se cuvine şi apoi bucuraţi-vă din plin unul de altul pentru tot restul vieţii.

Era prin 1959, la o staţiune de prin nordul Californiei.  Un tânăr ce tocmai terminase o facultate primeşte un loc de muncă la staţiune ca funcţionar la recepţie în timpul nopţii şi ajutor la îngrijirea cailor în timpul zilei.  Proprietarul staţiunii este un elveţian care are noţiuni europene despre muncă şi despre condiţiile în care munceşte cineva.  Tânărul cu pricina şi proprietarul staţiunii nu prea se aveau la inimă.  Tânărul are 22 de ani şi-i lipsit de opinii, proprietarul are 52 de ani şi-i foarte opinionat.

La masa de amiază angajaţii primeau aceeaşi mâncare în primele 5 zile ale săptămânii: doi cremvurşti, puţină varză murată şi o bucată de pâine uscată.  Costul mâncării se reţinea din salarul săptămânal.  Aşa că, tânărul era înfuriat.  Era vineri noaptea şi tânărul sta la recepţie, când veni contabilul ce verifica evidenţa staţiunii.  Tânărul se ridică pentru a merge la bucătărie să-şi ia o gustare din frigider.  Pe frigider era un mesaj de la bucătarul staţiunii, care îi anunţa pe angajaţi că şi sâmbătă şi duminică tot cremvurştii vor fi serviţi la amiază, precum şi la cină.