Hartă Site Contact Despre noi FORUM
 Pagina de Umor
 

Noiembrie 2005
Arhiva editurii
Caută în site

Cuprins Publicaţie
NOSTRA AETATE
Apologetică
Teologie
Istorie
Pastorală
Cartea Creştină
Pagina de Umor
Mărturisiri
Mass-Media
Ştiri
POŞTA REDACŢIEI

Colaboratorii

 


Pagina de Umor

 

 

O inimă veselă înseninează faţa (Proverbe 15:13) si este un medicament bun (Proverbe 17:22).O inimă veselă înseninează faţa (Proverbe 15:13) si este un medicament bun (Proverbe 17:22). Ce altceva produce veselie inimii decât o glumă bună sau un cuvânt bun spus la timpul potrivit? Ne propunem ca prin această pagină de umor să vă "descreţim" puţin frunţile şi să vă facem să vă simţiţi... mai înseninaţi.

 

Dacă aveţi şi dumneavoastră alte glume care doriţi să apară pe această pagină, vă rog să nu ezitaţi să ni le trimiteţi pe email, apăsând aici [sau la adresa de email glume_crestine@voxdeibaptist.org, cu numele glumei şi numele, eventual oraşul / ţara de unde sunteţi]. Vă mulţumim şi aşteptăm mesajele dumneavoastră. Aceia dintre dumneavoastră care sunteţi înscrişi pe Forumul nostru, aveţi posibilitatea de acum să scrieţi direct în paginile respective glumele pe care le ştiţi şi care doriţi să le împărtăşiţi cu alţii.

horizontal rule

În acest număr...

 

     Noe

     Mersul pe apă

     Bătrânica strigă "Slavă Domnului!"

     Pisica pastorului

     Duminică fără scuze

     Biserica moartă

     Părul alb

     Umor împiedicat

     Cameră vă rog

     Iată eu vin curând...

     Ceva religios

horizontal rule

Noe

 

In anul 2005 Dumnezeu il viziteaza pe Noe si ii spune:

 

- Inca o data pamintul a devenit de netrait si superpopulat si trebule sa actionez. Construieste o arca si aduna o pereche din fiecare fiinta vie si citiva oameni de buna credinta. Ai sase luni pentru asta pina ce nu trimit ploaie timp de 40 de zile si 40 de nopti.

 

Sase luni mai tirziu, D-zeu se uita la lumea de jos si-l vazu pe Noe maturindu-si curtea, dar nici o arca.

 

- “Noe” striga El  “ vreau sa-ti trimit ploaia deja, unde-i arca?”

 

- “Iarta-ma D-zeul meu dar timpurile s-au schimbat.”

 

Am avut nevoie de un Permis de cunstruire pentru a incepe arca. A trebuit sa ma lupt mai multe luni cu Inspectorul de la Directia de Echipament cu privire la sistemul de alarma contra incendiilor.

 

In acest timp vecinii mei s-au unit intr-o asociatie, deoarece violam reglementarile cu privire la drepturile si obligativitatile intre vecini construind arca si le obstructionam vederea.

 

A trebuit sa mergem in fata Impaciuitorului pentru a cadea de acord.

 

In continuare serviciile de urbanizare au depus un memoriu asupra volumului necesar de munca pentru a permite apei sa ajunca la mine in curte. Cind le-am spus ca marea va veni singura la arca n-au vrut sa ma  creada.

 

Sa obtin lemn in cantitatile necesare a fost iar o problema: Asociatiile pentru protectia mediului s-au unit pentru a impiedica defrisarile sub pretextul ca se va distruge habitatul mai multor specii de animale, care vor fi puse in pericol. Am incercat sa le explic ca din contra acest lemn va salva toate aceste specii dar n-am reusit nicicum.

 

Cind am inceput sa adun perechile diferitelor specii de animale, Liga pentru protectia animalelor, Federatia mondiala a protectiei naturii si Brigitte Bardot mi-au sarit in spate, sub pretextul ca inchideam animale salbatice netinind seama de genul lor si in custi prea mici pentru ele. Ca procedind astfel faceam act de cruzime fata de animale.

 

In continuare Agentia guvernamentala pentru dezvoltare durabila a lansat o expertiza. Astept si acum rezultatele si concluziile acestei expertize.

 

In acest timp ma aflam in dezbateri cu Administratia cu privire la folosirea muncitorilor benevoli pentru construirea arcei. I-am angajat deoarece Sindicatul mi-a interzis sa-mi angajez fii spunind ca nu am voie sa apelez decit la muncitori calificati in constructii.

 

Ca sa puna capac la toate, Administratia Fiscala mi-a pus sechestru pe tot ce aveam pretinzind ca vreau sa fug ilegal din tara, urmat si de Administratia vamilor care a adaugat ca intentionam sa trec peste granita specii recunoscute ca si periculoase.

 

Asa ca iarta-ma Doamne dar nu stiu nici macar daca 10 ani ar fi fost deajuns pentru constructia arcei.

 

Dintr-odata norii au disparut si un minunat curcubeu aparu pe cer.

 

Noe ridica capul si spune:

 

- “Nu mai distrugi lumea?”

 

- “N-are rost, raspunse D-zeu, se ocupa Administratia de asta”

 

Glumă primită de la Daniel G – USA.

sus

horizontal rule

Mersul pe apă

 

Peter a auzit un zvon că tatăl său, bunicul său şi stră-bunicul său au umblat pe apă în a 21-a lor zi de naştere. Aşa că Peter, când a împlinit 21 de ani, împreună cu bunul său prieten Brian s-au îndreptat către lac.

 

„Dacă au făcut-o ei, şi eu pot să o fac!” a insistat el.

 

Când Peter şi Brian au ajuns la lac, ei au închiriat o barcă şi au început să vâslească. Când au ajuns la mijlocul lacului, Peter a păşit din barcă… şi aproape că s-a înecat. Furios şi oarecum ruşinat, el şi cu Brian s-au îndreptat spre casă. Când Peter ajunse la ferma familiei sale, s-a dus la bunica sa ca să-i ceară explicaţii.

 

„Bunică, de ce eu nu pot să merg pe apă ca tata meu, ca tata lui şi ca tata lui de dinaintea lui?”

 

Plăpânda bătrână bunică l-a luat pe Peter de mâini, s-a uitat în ochii lui şi i-a explicat, „Pentru că tatăl tău, bunicul şi stră-bunicul tău s-au născut în ianuarie… iar tu te-ai născut în iulie, dragule”.

sus

horizontal rule

Bătrânica strigă „Slavă Domnului”

 

Era odată o bătrânică care era foarte spirituală şi care nu se putea opri din a merge în fiecare zi pe veranda ei, să-şi ridice mâinile spre cer şi să strige, „Slavă Domnului”

 

Într-o zi, un ateu a cumpărat casa de lângă uşa ei şi el a devenit tot mai iritat de bătrânică. Aşa că după o lună sau cam aşa ceva de strigatul ei de „Slavă Domnului” de pe verandă, el a ieşit pe veranda sa şi a strigat către ea, „Nu este nici un Domn”.

 

Cu toate acestea bătrânica a continuat.

 

Într-o zi friguroasă de iarnă, când bătrânica nu putea merge la magazin, a ieşit afară pe verandă, şi-a ridicat mâinile spre cer şi a spus, „Ajută-mă Doamne, nu mai am bani, e frig şi nu mai am nici de mâncare”.

 

În dimineaţa următoare, aceasta a ieşit afară, şi pe verandă erau 3 plase cu mâncare, destul ca să-i ajungă o săptămână. „Slavă Domnului” a strigat ea.

 

Ateul a ieşit de după tufe şi a spus „Nu e nici un Domn, hehehehehe, eu am cumpărat mâncarea!”

 

Bătrâna şi-a ridicat braţele spre cer şi a spus, „Slavă Domnului că mi-a trimis de mâncare şi că l-a făcut pe diavol să plătească pentru ele!”

sus

horizontal rule

Pisica pastorului

 

Dwight Nelson a spus recent o povestire adevărată despre pastorul bisericii sale. Acesta avea o pisicuţă care s-a urcat într-un pom din grădina sa şi îi era frică să se coboare. Pastorul ca s-o înduplece, i-a oferit lapte cald, etc.

 

Pisicuţa tot nu se dădea jos. Pomul nu era prea bun ca să te caţeri în el, aşa că pastorul s-a decis să lege o frânghie de maşina lui şi să facă pomul să se aplece ca să poată ajunge la pisicuţă. Dar în timp ce mişca maşina puţin câte puţin înainte, frânghia s-a rupt. Copacul a făcut „bong!” şi pisica şi-a luat zborul prin aer şi dusă a fost.

 

Pastorul se simţea teribil. S-a dus la casa vecinilor ca să-i întrebe dacă nu cumva au văzut o pisicuţă. Nu. Nimeni nu văzuse nici o pisică rătăcită. Aşa că el s-a rugat, „Doamne, îţi încredinţez pisicuţa în grija ta”, şi apoi s-a dus să-şi vadă de treabă.

 

După câteva zile s-a dus la alimentară şi s-a întâlnit cu unul din membrii de la biserica sa. Din întâmplare acesta s-a uitat în coşul de cumpăraturi şi a fost uimit să vadă mâncare de pisici. Această femeie ura pisicile şi toată lumea ştia aceasta, aşa că pastorul a întrebat-o, „De ce cumpăraţi mâncare de pisică când dumneavoastră urâţi pisicile aşa de mult?”

 

Ea a răspuns, „Nu o să vă vină să credeţi”, şi apoi ea a spus cum fata ei mai mică o tot ruga pe mama ei să îi ia o pisică, dar ea a continuat să o refuze. Apoi, cu câteva zile în urmă, copilul a cerşit din nou aşa că mama i-a spus micuţei sale fetiţe, „Bine, dacă Dumnezeu îţi dă o pisică o să te las să o păstrezi”.

 

Ea i-a spus pastorului, „Mi-am privit copilul cum s-a dus în grădină, s-a pus pe genunchi şi i-a cerut lui Dumnezeu o pisică. Şi într-adevăr, pastore, nu o să mă credeţi, dar am văzut-o cu ochii mei. O pisicuţă a venit deodată zburând din cerul albastru, cu lăbuţele întinse şi a aterizat chiar în faţa ei”:

 

Nu subestimaţi niciodată Puterea lui Dumnezeu şi sensul Său unic de umor.

sus

horizontal rule

Duminică fără scuze

 

Ca să facem posibil fiecăruia să frecventeze biserica în această duminică, o să avem o „Duminică fără scuze” mai specială:

 

Paturi vor fi puse pe hol pentru cei care spun, „Duminica e singura mea zi în care pot să dorm”.

 

Va fi o secţiune specială cu scaune de trândăveală pentru cei care simt că scaunele noastre sunt prea dure.

 

Picături pentru ochi vor fi disponibile pentru cei cu ochii obosiţi de la privitul la TV târziu de sâmbăta noaptea.

 

Vom avea coifuri de oţel pentru cei care spun, „Tavanul o să se prăbuşească la mine în cap dacă aş veni la biserică vreodată”.

 

Pături vor fi disponibile pentru cei care se gândesc că în biserică e prea frig, şi ventilatoare pentru cei care spun că e prea cald.

 

Vor fi disponibile şi formulare de votate pentru cei care doresc să listeze pe ipocriţii prezenţi.

 

Rudele şi prietenii vor fi prezenţi pentru cei care nu pot merge la biserică şi gătesc cina, de asemenea.

 

Vom distribui insigne „Jos Administraţia!” pentru cei care simt că biserica cere întotdeauna bani.

 

O secţiune va fi devotată copacilor şi ierbii pentru cei care le place să-l caute pe Dumnezeu în natură.

 

Doctori şi asistente vor fi prezente pentru cei care plănuiesc să fie bolnavi duminica.

 

Sanctuarul va fi decorat atât cu globuri de Crăciun cât şi cu crini de Paşti pentru cei care n-au văzut niciodată biserică fără de acestea.

 

Vom oferi ajutoare de auz pentru cei care nu pot auzi pe predicator şi dopuri de bumbac pentru cei care cred că el e prea tare.

sus

horizontal rule

Biserica moartă

 

Un pastor nou dintr-un mic oraş din Oklahoma şi-a petrecut primele patru zile în a face vizite personale la fiecare dintre membrii, invitându-i să vină la primele sale servicii.

 

În duminica care a urmat biserica era aproape goală. Prin urmare, pastorul a pus un anunţ în ziarul local, care spunea că, pentru că biserica era moartă, era datoria fiecăruia să îi ofere acesteia o înmormântare creştină decentă. Înmormântarea avea să fie ţinută în seara duminicii următoare, spunea acea notă.

 

Morbid de curioşi, o mare mulţime a fost prezentă la „înmormântare”. În faţa amvonului aceştia au văzut un sicriu închis, plin de flori. După ce pastorul şi-a spus elogiul, el a deschis sicriul şi a invitat pe fiecare din congregaţia sa să vină în faţă şi să acorde respectul lor final faţă de biserica moartă.

 

Plini de curiozitate referitor la ce ar reprezenta cadavrul unui „biserici moarte”, toţi oamenii s-au aliniat cu înflăcărare ca să se uite în sicriu. Fiecare „îndoliat” privea în sicriu şi apoi se întorcea repede cu o privire vinovată, stângace.

 

În sicriu, pus la unghiul corect, era o oglindă mare.

sus

horizontal rule

Părul alb

 

Într-o zi, o fetită stătea şi o urmărea pe mama ei în timp ce spăla vasele în chiuveta bucătăriei. Ea a observat deodată că mama ei avea câteva şuviţe de păr alt care erau în contrast cu capul ei brunet. Ea s-a uitat la mama ei şi a întrebat-o curioasă,

 

„De ce ai fire de păr alb, mamă?”

 

Mama ei i-a răspuns, „Păi de fiecare dată când tu faci ceva rău şi mă faci să plâng sau să fiu nefericită, unul din firele mele de păr se face alb”.

 

Fetiţa s-a gândit puţin la această revelaţie şi apoi a spus, „Păi, mamă, cum se face că TOATE firele de păr ale bunicii sunt albe?”

sus

horizontal rule

Umor împiedicat

 

Un predicator, care era ca să spunem aşa un „împiedicat în umor”, a mers la o conferinţă pentru a ajuta la încurajarea şi echiparea mai bună a pastorilor pentru slujirea lor. Printre vorbitori se aflau mulţi predicatori bine cunoscuţi şi dinamici.

 

Unul dintre aceştia s-a apropiat de amvon, adunând toată atenţia mulţimii, a spus, „Cei mai buni ai din viaţa mea i-am petrecut în braţele unei femei care nu a fost soţia mea!” Mulţimea a fost şocată! Acesta a continuat apoi, „Şi acea femeie era mama mea!” – Mulţimea a izbucnit în râsete şi apoi el şi-a continuat discuţia sa, care a decurs destul de bine.

 

După o săptămână, pastorul nostru s-a decis să încerce şi el treaba cu umorul, şi să folosească acea glumă în predica sa. În timp ce se apropia de amvon în acea duminică înseninată, el a încercat să repete gluma în capul său. De odată aceasta a părut puţin cam înceţoşată pentru el.

 

Când a ajuns la microfon acesta a spus cu voce tare, „Cei mai buni ai din viaţa mea i-am petrecut în braţele unei alte femei care nu a fost soţia mea!” Congregaţia a inhalat jumătate din aerul din încăpere. După ce a stat acolo circa 10 secunde în tăcere uluitoare, încercând să-şi amintească a doua jumătate a glumei, pastorul s-a scăpat în final, „… şi nu-mi pot aminti cine a fost aceasta!”

sus

horizontal rule

Cameră vă rog

 

Un cuplu foarte religios făcea turul Ţării Sfinte în timpul Crăciunului şi s-au decis că ar fi foarte semnificativ ca să petreacă evenimentul Crăciunului în Betleem, locul de naştere al lui Isus.

 

Ajungând acolo, ei au căutat în sus şi-n jos după o cameră, dar nici una nu era disponibilă la nici un preţ. În final, aceştia au ajuns în faţa clădirii Sheraton-Bethlehem şi soţul s-a dat jos din maşină şi îi spune soţiei: „Stai aici, dragă. Mă duc să văd dacă pot face ceva pentru noi”. Acesta s-a dus la recepţie şi funcţionarul i-a spus că nu aveau nici o cameră.

 

„Ne pare rău domnule. E ajunul Crăciunului, timpul nostru cel mai ocupat”.

 

Oricât s-ar fi oferit omul să plătească, funcţionarul spunea că el nu ava nimic. În final omul i-a spus funcţionarului, „Pun pariu că dacă v-aş spune că numele meu este Iosif şi că femeia care aşteaptă în maşină era Maria, şi că ea avea un prunc nou născut, aţi găsi o cameră”.

 

„Păi”, s-a bâlbâit funcţionarul, „Cre-Cred că da”.

 

„Bun”, a spus omul. „Vă garantez că ei nu o să vină în seara asta, aşa că noi o să luăm camera lor”.

sus

horizontal rule

Iată eu vin curând. . .

 

Un nou predicator de la o biserică tocmai îşi începuse predica; era oarecum emoţionat şi după zece minute de discuţie mintea sa a devenit brusc fără cuvinte.

 

Apoi şi-a amintit de un sfat pe care l-a primit la seminar în cazul unei situaţii ca aceasta – să repete ultimul punct. Adesea aceasta va ajuta la aducerea aminte a ceea ce va urma. Aşa că el s-a decis să încerce.

 

„Iată eu vin curând”, a spus el. Mintea lui era tot goală. Aşa că a încercat din nou, „Iată eu vin curând!” Tot nimic.

 

A mai încercat încă o dată, de data aceasta cu aşa de multă vehemenţă încât s-a împiedicat de firul de la microfon şi a căzut de pe scenă, direct în braţele unei bătrânele care se afla pe rândul din faţă. Orori!

 

Tânărul predicator era tare stânjenit şi a încercat să se scuze, dar femeia i-a spus, „E în regulă, tinere. E vina mea… Trebuia să mă dau din cale. Mi-ai spus de *trei* ori vii”

sus

horizontal rule

Ceva religios

 

Pastorul bisericii noastre şi-a început predica cu această povestire:

 

„Mă aflam într-un avion săptămâna trecută, de la Chicago spre California, când am intrat într-o turbulenţă foarte severă.

 

În timp ce se agrava, pasagerii deveneau din ce în ce mai alarmaţi, chiar şi stewardesele păreau îngrijorate. În final, una dintre ele a văzut că în faţa numelui meu de pe lista de pasageri era scris ‚Rev.’, aşa că a venit la mine şi a spus, ‚Domnule, este chiar înspăimântător. Credeţi că aţi putea face, ştiu şi eu… ceva religios?’”

 

„Aşa că eu am făcut o colectă”.

sus


Ce este nou?

Pagină de căutare!

Prin intermediul acestei pagini ai posibilitatea de a căuta diverse articole, subiecte de interes, precum şi pasaje din Scriptură. Apasă aici!

 

CHAT Creştin! Aici poţi să vorbeşti online pe teme de Apologetică, Teologie sau să îţi faci prieteni noi. Tot ce trebuie să faci e să intri cu un user (de preferinţă numele tău mic) apăsând aici.

 

FORUM de discuţii pe teme Teologice, Apologetice şi discuţii libere! [apasă aici pentru detalii]

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe paginile fiecărui subiect de studiu găsiţi o serie de articole de interes.

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole noi la subiectele doctrinare despre:
 
HRISTOLOGIE
(doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE
(doctrina despre Duhul Sfânt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE
(doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE(doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE
(doctrina despre mântuire)
 
BIBLIOLOGIE
(doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE
(doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE
(doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE
(doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)
 
Apasă pe titluri pentru a accesa paginile cu aceste subiecte
Newsletter gratuit!

Apasă aici dacă doreşti să primeşti lunar pe email notificări despre apariţia următorului număr al Publicaţiei de Apologetică

 

Cartea de Oaspeţi

Apasă aici dacă doreşti să semnezi sau să citeşti Cartea noastră de Oaspeţi.

 

Citeşte Biblia online!

Citeşte Biblia Online!


 Înapoi Înainte 
Copyright © 2003 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate