Pagina de Umor

O inimă veselă înseninează faţa (Proverbe 15:13) si este un medicament bun (Proverbe 17:22). Ce altceva produce veselie inimii decât o glumă bună sau un cuvânt bun spus la timpul potrivit? Ne propunem ca prin această pagină de umor să vă "descreţim" puţin frunţile şi să vă facem să vă simţiţi... mai înseninaţi.

Dacă aveţi şi dumneavoastră alte glume care doriţi să apară pe această pagină, vă rog să nu ezitaţi să ni le trimiteţi pe email, apăsând aici [sau la adresa de email glume_crestine@voxdeibaptist.org, cu numele glumei şi numele, eventual oraşul / ţara de unde sunteţi]. Vă mulţumim şi aşteptăm mesajele dumneavoastră. Aceia dintre dumneavoastră care sunteţi înscrişi pe Forumul nostru, aveţi posibilitatea de acum să scrieţi direct în paginile respective glumele pe care le ştiţi şi care doriţi să le împărtăşiţi cu alţii.

În acest număr...

  Ce ai făcut în viaţă?

  Preoţi de pe motocicletă

  Fiecare

  Botezul în apă

  Tânărul predicator nervos

  Cadoul educatoarei

Ce ai făcut în viaţă?

Sfântul Petru verifica identităţile de la Porţile de Mărgăritar, şi prima persoană care a venit era un texan. „Spune-mi, ce ai făcut în această viaţă?” a spus Sf. Petru.

Texanul spune, „Păi, am forjat petrol, aşa că m-am îmbogăţit, dar nu am stat pe laurii mei – am împărţit toţi banii mei la toată familia mea în testament, aşa că urmaşii noştri sunt cu toţii rezolvaţi pentru circa trei generaţii”.

Sf. Petru spune, „Măi, dar asta chiar că e ceva. Hai intră. Următorul!”

Al doilea care era în linie ascultase şi a spus şi el, „Eu m-am luptat mult pe piaţa bursieră, dar nu am oferit aşa de egoist finanţe doar pentru ai mei precum texanul dinainte. Eu am donat cinci milioane la Salvaţi Copiii”.

„Minunat!” spuse Sfântul Petru. „Intră. Cine urmează?”

Al treilea tip care ascultase şi el, avea o privire cam tristă şi a spus cam timid, „Păi, eu am făcut numai cinci mii de dolari în toată viaţa mea”.

„Cerule!” exclamă Sf. Petru. „Dar tu la ce instrument ai mai cântat?”

sus

Preoţii de pe motocicletă

Doi preoţi mergeau cu o viteză mare pe o motocicletă. Aceştia au fost opriţi imediat de un poliţai, care a spus, „Da, unde credeţi că mergeţi? Aveaţi o viteză de struţ pe aici, Părinte”.

Preotul spune, „Păi noi încercam să vedem cum se învârte bicicleta asta... şi să vedem cum merge”.

Poliţaiul clătină din cap. „Trebuie să vă dau amendă. Dacă conduceţi în felul acesta nu o să fiţi prudenţi. Ce se întâmpla dacă avea loc un accident?”

Preoţii au spus, „Nu te îngrijora, fiule. Isus este cu noi”.

Poliţaiul a răspuns, „În acest caz, trebuie să vă amendez urgent. Nu se permite trei persoane să meargă pe o motocicletă”.

sus

Fiecare...

Un predicator de la o biserică mică avea probleme cu colectele.

Într-o duminică acesta a anunţat următoarele... „Acum, înainte ca să dăm farfuria de colectă, doresc să anunţ ca persoana care a furat pui din coteţul fratelui Martin să se reţină din a da bani Domnului. Domnul nu vrea bani de la un hoţ!”

Farfuria de la colectă a fost dată din mână în mână, şi pentru prima dată în câteva luni...

... au dăruit toţi!

sus

Botezul în apă

Un băieţel al unui predicator baptist se afla în biserică într-o dimineaţă când a văzut pentru prima dată ritualul botezului prin imersiune. El a fost foarte interesat de acesta, aşa că a doua zi de dimineaţă a purces să-şi boteze cele trei pisici ale lui în cada din baie.

Prima pisicuţă a suportat foarte bine, la fel şi a doua, dar vechea pisică de familie s-a răzvrătit. Aceasta s-a luptat cu el, l-a zgâriat şi a fugit.

Cu un efort considerabil el a prins-o din nou şi a purces spre ceremonie. Dar ea a acţionat şi mai rău decât înainte, l-a zgâriat, l-a scuipat şi l-a scărpinat pe mâini şi pe faţă cu ghearele ei.

În final, după ce aceasta a reuşit să se scuture de apa de pe ea, băieţelul a lăsat-o pe podea şi în dezgustare a spus, „Bine, rămâi ateu atunci!”

sus

Tânărul predicator nervos

Un tânăr predicator nervos, nou în acea biserică, a spus congregaţiei, „Pentru predica mea de astăzi voi lua câteva cuvinte dintr-o scriptură; ‚Şi ei eu hrănit cinci oameni cu cinci mii de pâini şi două mii de peşti’.”

Un membru al congregaţiei a chicotit la gafa predicatorului, şi-a ridicat mâna şi a spus, „Păi mare lucru nu e acolo. Şi eu pot să fac asta”.

Predicatorul nu a răspuns. Totuşi, în duminica următoare el a decis să repete aceleaşi cuvinte. De data aceasta el le-a spus corect; „Şi ei au hrănit cinci mii de oameni cu cinci pâini şi doi peşti”.

Zâmbind larg, predicatorul a spus către omul gălăgios din sală, „Mai poţi face asta, domnule Perkins?”

Membrul congregaţiei a răspuns... „Sigur că da”.

„Şi cum anume?”

Perkins a răspuns, „Cu toată mâncare care a rămas de duminica trecută!”

sus

Cadoul educatoarei

Era finalul anului şcolar şi la o grădiniţă o educatoare primea cadouri de la copii din grupa ei. Băiatul florarului i-a adus un dar. Ea l-a scuturat, l-a ridicat deasupra capului şi a spus, „Pun pariu că ştiu ce este. Flori”.

„Aşa e!” a spus băiatul. „Dar cum de ştiaţi?”

„O, doar am ghicit şi eu aşa”, a spus ea.

Al doilea copil era fiica proprietarului unui magazin de dulciuri. Educatoarea a ţinut cadoul ei deasupra capului, l-a scuturat şi a spus, „Pun pariu că pot să ghicesc ce este acesta. O cutie cu dulciuri”.

„Aşa este, dar cum de ştiaţi?” a întrebat fetiţa. „O, am ghicit pur şi simplu”, a răspuns educatoare.

Următorul cadou era de la fiul unui proprietare de magazin de băuturi. Educatoarea a ţinut pachetul lui deasupra capului ei, dar acesta curgea, ea a atins o picătură din ceea ce curgea cu degetul ei şi a dus-o în gură. „E vin?” a întrebat ea

„Nuuuuu” a răspuns băiatul, cu o oarecare încântare.

Educatoarea a repetat procesul, gustând o picătură mai mare din ceea ce curgea. „E şampanie?” a întrebat ea.

„Nu, nu, nu!” a răspuns băiatul cu şi mai multă încântare.

Educatoarea a mai gustat o dată înainte să declare, „Mă dau bătută, ce este?”

„E un CĂŢELUŞ!” a exclamat băiatul cu mare veselie

sus