Arhiva Contact Despre noi Link-uri
 Orientalia
 

 

 

Cuprins Publicaţie
Nostra Aetate
Apologetica
Orientalia
Teologie
Reforma Spirituala
Istorie
Pastorala
Misiunea Azi
Site-uri Baptiste
Media

 


Orientalia

 

 

Pagina Orientalia este realizată de

 

Messianic Restorer

messianicrestorer.wordpress.com

 

horizontal rule

COLECŢIA

BIBLIA ŞI BABILONIA

 

 

 

ÎNCEPUTURILE LUMII ÎN IZVOARE EBRAICE ŞI MESOPOTAMIENE

 

În literatura şi arta mesopotamiană imaginea dragonului furios – siruş sau muşħuşu – revine obsesiv. Acest dragon avea capul şi limba despicată a unui şarpe cu corn, trupul şi coada erau de şarpe, labele din faţă erau de leu, iar labele din spate aveau gheare de vultur. Este posibil ca imaginea să facă trimitere spre Şarpele cel vechi, marele Balaur roşu din Genesa, 3:1 şi Apocalipsa, 12:3-17; 20:2. În secolul al VI-lea î.e.n., dragonii babilonieni împodobeau poarta zeiţei Iştar. Mai târziu, în literatura greacă, ei vor purta numele „himere”. Imaginea postată pe copertă este preluată de pe http://thespectacledbear.blogspot.ro/2009/01/mushhushshu.html, accesat în 1.02.2014.

 

CUPRINS:

INTRODUCERE

I.  DEFINIREA OBIECTULUI DE STUDIU ŞI MOTIVUL REALIZĂRII ACESTUI DEMERS INVESTIGATIV

II.  CADRUL ŞI TEMELE DEMERSULUI

III.  BENEFICIILE OFERITE CITITORILOR

SECŢIUNEA I: PREZENTAREA GRILEI INTERPRETATIVE, EXPUNEREA UNELTELOR DE STUDIU ŞI DEFINIREA TERMINOLOGIEI ÎNTREBUINŢATE ÎN ACTIVITATEA DE CERCETARE

I.  CONSIDERAŢII GENERALE

II.  GRILĂ INTERPRETATIVĂ

III.  ŞTIINŢELE ISTORICE: PERSPECTIVE, IZVOARE, CRONOLOGIE

A.  Perspective asupra istoriei

1.  Perspectiva politică

2.  Perspectiva geografică

3.  Perspectiva economică

4.  Perspectiva psihanalitică

5.  Perspectiva filosofică

6.  Perspectiva „cultului personalităţii”

7.  Perspectiva biblică

B.  Tipuri de izvoare

1.  Izvoare nescrise sau directe

a.  Izvoare arheologice

b.  Izvoare etnografice

c.  Izvoare folclorice

2.  Izvoare scrise sau indirecte

a.  Izvoare epigrafice

b.  Izvoare lingvistice

c.  Izvoare documentare

d.  Izvoare narative

C.  Cronologie

IV.  FĂPTURA OMENEASCĂ: ÎN MOD SUPREM, HOMO RELIGIOSUS

A.  Sacrul

B.  Transcendenţa

C.  Religiozitatea

1.  Modul comportamental de expresie teoretică a religiozităţii

2.  Modul practicării publice a religiozităţii

3.  Modul social şi formal de expresie a religiozităţii – cultul socialmente instituit al realităţii externe

V.  SISTEME RELIGIOASE, RELIGII, RELIGIOLOGIE

A.  Sisteme religioase

B.  Religia şi elementele sale componente

C.  Religiologia

VI.  CONSIDERAŢII CULTUROLOGICE

A.  Cultură şi civilizaţie

1.  Cultura: perspective ştiinţifice

2.  Civilizaţia

B.  Mituri şi mitologie

1.  Generalităţi

2.  Încercări de definire a miturilor

3.  Definirea mitologiei

a.  Miturile memoriale

b.  Miturile fenomenologice

c.  Miturile cosmologice

C.  Weltanschauung oriental

1.  Generalităţi

2.  „Personalitatea corporativă”

3.  Funcţionalitatea mesopotamiană

SECŢIUNEA A II-A: GENESA, CAPITOLUL 3: ICUL ÎNFIPT ÎN INIMA OMULUI

I.  IZVOR SCRIS: GENESA, 3

II.  TRATARE

SECŢIUNEA A III-A: „ZEII NOI, VENIŢI DE CURÂND”

I.  HOMO RELIGIOSUS ÎN MESOPOTAMIA PRE-AVRAHAMICĂ

II.  TEOLOGIE SUMERO-AKKADIANĂ

A.  Ontologia zeilor sumero-akkadieni

1.  Izvor scris: Teogonia din cetatea Dunnu

2.  Izvor scris: Enki şi Ninħursaĝa – Mitul sumerian al Paradisului

B.  Viaţa relaţională şi comunitară a zeilor

C.  Jurisdicţii

D.  Rangurile şi funcţiile zeilor

E.  Imortalitatea şi imperfecţiunile zeilor

F.  Antropomorfisme

G.  Antropopatisme

H.  Sexualitatea şi procrearea

III.  ZEII „BUNI”

A.  Zeii primordiali Abzu şi Nammu/ Thamte

B.  Cuplul incestuos An-Ki, Cosmosul vizibil

1.  Proto-monoteismul şi zeul An: Cerul

2.  Zeiţa Ki: Glia

C.  Zeul suprem: Enlil

D.  Zeul-Lună Nanna(r)/ Sün

E.  Zeiţa Ningal

F.  Zeul Babar/ Utu/ Şamaş

G.  Zeul Nergal/ Irkalla, în ipostaza de zeu celest

H.  Ningirsu/ Ninurta: zeu mesianic sau demonic?...

I.  Işkur: zeul furtunii

J.  Zeiţa Nisaba/ Nidaba: „Stăpâna raţiilor de grâne”

K.  Şakkan/ Sumuqan: zeul turmelor

L.  Gibil/ Girra: zeul foc

M.  Zeiţa Uttu

N.  Martu/ Amurru, zeul semi-nomazilor

SECŢIUNEA A IV-A: YAHWEH, DUMNEZEUL BIBLIC

I.  IZVOR SCRIS: GENESA, 1:1 – 2:25

II.  YHWH ELOHIM: FIINŢA, CARACTERUL ŞI ATRIBUTELE SALE REVELATE ÎN GENESA, 1-11.

SECŢIUNEA A V-A: PROTO-EVANGHELIA ŞI „NĂSCĂTOAREA”

I.  IZVOR SCRIS: GENESA, 3:14-16, 20

II.  GENERALITĂŢI

III.  CULTUL SEXUALITĂŢII ŞI FERTILITĂŢII ÎN PREISTORIE

A.  Sexualitatea şi fertilitatea în mezolitic

B.  Sexualitatea şi fertilitatea în neolitic

C.  „Născătoarea” sau zeiţa-mamă sumero-akkadiană

D.  Inanna/ Iştar, fecioară, amantă şi războinică

SECŢIUNEA A VI-A: ÎNCHINAREA LA ŞARPE ŞI ZEI CU TRĂSĂTURI „SATANICE”

I.  ŞARPELE EDENIC, O REALITATE PARADIGMATICĂ

II.  OFIOLATRIA PREISTORICĂ, DIN PERSPECTIVĂ BIBLICĂ

III.  ZEUL POLIMORF ENKI/ ÉA ŞI VIZIRUL BIFACIAL ISIMUD

A.  Zeul Enki/ Éa

B.  Isimud/ Us(i)mu, un Janus bifacial ante eventum

IV.  NINGIŞZIDA ŞI DUMUZI, ZEII-BALAURI INFERNALI ŞI CELEŞTI

V.  ZEII INFERNALI

A.  Zeiţa Ereşkigal

B.  Nuntă în cer şi „înălţare în jos”

C.  Namtar, îngerul morţii

SECŢIUNEA A VII-A: PANDEMONIUM SUMERO-AKKADIAN

I.  DEMONII RĂI „DIVINI”

A.  Arhi-demonul Asag

B.  Anunnaki, zeităţile infernale administrative

C.  Pasărea Zu/ Anzu(d)/ Imdugud

D.  Demonii Galla

E.  Alte zeităţi infernale

II.  DEMONII RĂI „CIRCUMSTANŢIALI”

III.  MANIFESTĂRILE ŞI ASPECTELE DEMONILOR

SECŢIUNEA A VIII-A: ATOATEZIDITORUL ŞI SPAŢIUL SACRU

I.  TEMPLUL COSMIC ÎN CARTEA GENESA

II.  „PRECUM ÎN CERURI, AŞA ŞI PE PĂMÂNT...” (I) – SPAŢIUL SACRU ÎN ORIENTUL APROPIAT ANTIC

III.  SPAŢIUL SACRU SUMERO-AKKADIAN

A.  Studiu de caz: aşezarea sacră Eridu

B.  Istoria dezvoltării templului

C.  Templul: etimologie, simbolism şi funcţii

D.  Nippur, Vaticanul sumerian

IV.  LUXURIANTA GRĂDINĂ DIN EDEN ŞI PARADISUL DIN DILMUN

A.  Luxurianta grădină din Eden. Izvor scris: Genesa, 2:4-6, 8-14

B.  Paradisul din Dilmun. Izvor scris: Enki şi Ninħursaĝa – Mitul sumerian al Paradisului, rândurile 1-28, 40-62

SECŢIUNEA A IX-A: ATOATEZIDITORUL ŞI TIMPUL SACRU

I.  LITURGHIA COSMICĂ ÎN CARTEA GENESA

II.  LUMINĂTORII INDICĂ „VREMURILE”

III.  LUMINĂTORII INDICĂ ZILELE

IV.  HEMEROLOGII ORIENTALE ŞI LITURGHII COSMICE

V.  CALENDARE LUNARE, SOLARE ŞI LUNI-SOLARE

VI.  CICLURI DE ŞAPTE ZILE ÎN LITERATURA ORIENTULUI APROPIAT ANTIC

A.  Literatura Orientului Apropiat antic şi ciclurile de şapte zile relaţionate la Potop

B.  Literatura Orientului Apropiat antic şi sacralitatea zilei a şaptea

VII.  SĂRBĂTORILE SUMERO-AKKADIENE

SECŢIUNEA A X-A: „ÎNTRU CHIPUL LUI, DUPĂ ASEMĂNAREA SA...” – ANTROPOLOGII DIN ORIENTUL APROPIAT ANTIC

I.  FĂRÂMIŢĂRI ELENISTE VERSUS HOLISM ORIENTAL

II.  ANTROPOLOGII MESOPOTAMIENE

III.  ANTROPOLOGIE EBRAICĂ

A.  Izvor scris: Genesa, 1:26-31; 2:7-9, 15-25

B.  „Chip” şi „asemănare” în contextul cultural al Orientului Apropiat antic

C.  „Chipul” în limba şi gândirea ebraică

D.  „Asemănarea” în limba şi gândirea ebraică

E.  Relaţii între „chip” şi „asemănare” în gândirea ebraică

F.  Omul, apogeu al creaţiei şi scop al ei

G.  Ontologie antropologică

1.  Sacrul şi spiritualitatea

2.  Moralitatea

3.  Mărginirile

4.  Sensibilitatea

5.  Elementul raţional-imaginativ şi ludic

6.  Elementul estetic

7.  Elementul voliţional

H.  Relaţionalitatea omului

1.  Transcendenţa

2.  Naturalitatea

3.  Individualitatea şi relaţia intrapersonală

4.  Relaţiile interpersonale şi comunitarismul

5.  Relaţiile bărbat-femeie în istorisirile primordiilor

6.  Concluzii relaţionale

I.  Funcţionalitatea omului

1.  Rangul de rege acordat omului

2.  Slujba de preot

3.  Funcţia de culegător şi cultivator al ţărânii

4.  Funcţia de crescător de animale

5.  Omul, agent economic şi legiuitor

SECŢIUNEA A XI-A: OMUL, EROU CULTURAL ŞI CIVILIZATOR

I.  CULTIVAREA-CULTURA ŞI OAMENII PRIMORDIILOR BIBLICE

II.  REVOLUŢIA AGRICOLĂ NEOLITICĂ?...

III.  CONCLUZII CULTUROLOGICE

SECŢIUNEA A XII-A: ISPITIREA ŞI DEGENERAREA

I.  ISPITIREA PROTO-PĂRINŢILOR ÎN GRĂDINA DIN EDEN. IZVOR SCRIS: GENESA, 3:1-7, 20

II.  MAGUL ADAPA: PREOT, ÎNŢELEPT, SFETNIC, VRACI ŞI EROU CIVILIZATOR

III.  O COMPARAŢIE ÎNTRE ADAPA ŞI ADAM

A.  Asemănări

B.  Deosebiri

IV.  NOSTALGIA OBÂRŞIILOR ÎN NAŞTERILE UŞOARE ŞI LĂCOMIA PÂNTECULUI. IZVOR SCRIS: ENKI ŞI NINĦURSAĜA – MITUL SUMERIAN AL PARADISULUI, RÂNDURILE 75-87, 190-219 ETC.

SECŢIUNEA A XIII-A: ÎNOMENIREA ZEULUI SAU ZEIFICAREA OMULUI? – PROTO-EVANGHELIA ŞI ARHETIPUL MESIANIC

I.  PROTO-EVANGHELIA ŞI „SĂMÂNŢUL” FEMEII

II.  ELIBERATORUL MESIANIC, CULTUL EROILOR ŞI APOTEOZE

III.  ELIBERATORUL MESIANIC ŞI „VINDECĂTORUL RĂNIT”: PREOŢII, VRACII, TERAPEUŢII, CONSILIERII

IV.  NIMROD: EROU CIVILIZATOR, VRĂJITOR ŞI MESIA FALS

SECŢIUNEA A XIV-A: CONFLICTE FRATERNE ŞI RELIGIOZITATEA IN STATU NASCENDI

I.  CAIN ŞI ABEL ÎN SUMER. IZVOR SCRIS: CONFRUNTAREA DINTRE ENTEN/ IARNA ŞI EMEŞ/ VARA, RÂNDURILE 105-120, 283-287, 303-309

II.  CAIN, ABEL ŞI PRIMELE MANIFESTĂRI ALE RELIGIOZITĂŢII

SECŢIUNEA A XV-A: RITURI ŞI RITUALURI

I.  JERTFELE: DRAMATIZAREA RUGĂCIUNILOR

II.  PURIFICĂRILE

III.  RUGĂCIUNILE

IV.  IMNOLOGIA SAU MUZICA SACRĂ

V.  TABU-URI ALIMENTARE?...

C.  Izvor scris: Genesa, 7:2,8; 8:20,21; 9:3,4.

SECŢIUNEA A XVI-A: POTOPUL

I.  POTOPUL ÎN IZVOARELE EBRAICE

A.  Izvor scris: Genesa, 6-9.

II.  POTOPUL ÎN IZVOARELE MESOPOTAMIENE

A.  Izvoare scrise: Geneza din Eridu (fragmentele C-E), Epopeea preaînţeleptului Atraħasis (tăbliţa III) şi Epopeea lui Ghilgameş (tăbliţa XI).

SECŢIUNEA A XVII-A: RITURI TANATOLOGICE, ESHATOLOGIA ŞI INFERNUL DIN PERIOADA PRIMORDIILOR BIBLICE

I.  SPERANŢA DE VIAŢĂ LA POPULAŢIILE ANTE-DILUVIENE

A.  Izvor scris: Genesa, 5:1-11;

B.  Izvor scris: Listele regilor sumerieni.

II.  MOARTEA ŞI RITURILE TANATOLOGICE ÎN PRIMORDIILE BIBLICE

III.  VIAŢA DUPĂ MOARTE ŞI LUMEA DE APOI ÎN PREISTORIE

IV.  VIAŢA DUPĂ MOARTE ŞI TĂRÂMUL SUBPĂMÂNTEAN SUMERO-AKKADIAN

V.  CONCLUZII

SFÂRŞITUL DRUMEŢIEI: O NOUĂ CĂLĂTORIE?...

horizontal rule

INTRODUCERE

I.  DEFINIREA OBIECTULUI DE STUDIU ŞI MOTIVUL REALIZĂRII ACESTUI DEMERS INVESTIGATIV

Această lucrare inaugurează o serie de studii asupra Sfintelor Scripturi ebraice puse în relaţie cu descoperirile ştiinţifice şi cu savanţi iluştri ale căror explicaţii vizează aceste descoperiri.

Lucrarea de faţă va trata începuturile lumii redate în primele unsprezece capitole din cartea biblică Genesa, înfăţişate în comparaţie cu „începuturile” lumii, identificabile în credinţele, comportamentele şi creaţiile mito-magice, religioase şi artistice ale populaţiilor din Mesopotamia care au trăit înainte de apariţia pe scena omenirii a patriarhului şi etnarhului Avraham.

În terminologie biblică evenimenţială, spunem că vom trata câteva dintre evenimentele de la facerea lumii până la chemarea lui Avram de către Yahweh (Genesa, 1:1 – 11:32); în terminologie istorică, spunem că vom trata preistoria sau, mai precis, perioada cuprinsă între 10.000 şi 3.500 î.e.n., precum şi perioada simbiozei sumero-akkadiene (3.500 – 2.000 î.e.n.), care a fost matrice pentru toate celelalte culturi şi civilizaţii superioare edificate ulterior în Mesopotamia: culturile şi civilizaţiile paleo-babiloniană, asiriană, neo-babiloniană, medo-persană. Cu toate acestea, pe alocuri, ne-am îngăduit părăsirea orizontului cronologic al preistoriei şi perioadei simbiozei sumero-akkadiene, glisând spre reperarea temelor tratate şi în alte perioade istorice, cu nădejdea că, procedând astfel, putem contribui cu ceva la rotunjirea culturii generale a cititorilor noştri.

Motivul care ne-a determinat să ne documentăm, să abordăm analitic şi comparativ, să sintetizăm şi să elaborăm această lucrare a fost dorinţa de a cunoaşte şi de a înţelege natura, viaţa, lumea, începuturile acestora,primordiile, într-un fel logic-coerent şi sistematizat. Aceste primordii sunt obiectul de studiu al oamenilor de ştiinţă (presupus) a-religioşi, dar nu numai al lor, ci şi al celor care cred în Sfintele Scripturi şi care au la dispoziţie resurse mult mai puţine decât oamenii de ştiinţă pentru a înţelege aceste primordii. Autorul acestui studiu se consideră fericit ştiind că poate veni în întâmpinarea întrebărilor lor cu ajutorul câtorva răspunsuri.

 

II.  CADRUL ŞI TEMELE DEMERSULUI

După cum afirmam mai sus, vom trata câteva dintre evenimentele din Genesa, 1-11.

Temele pe care autorul acestui studiu le-a identificat în primele unsprezece capitole din cartea Facerii sunt următoarele:

A.  Dumnezeu (Genesa, 1:1a etc.);

B.  Cosmogonia:

1.  crearea cerurilor (1:1b etc.);

2.  crearea Pământului (1:1b etc.);

3.  apele primordiale (1:2b);

4.  crearea regnului vegetal (1:11-13);

5.  crearea timpului ca funcţie şi a aştrilor ca funcţionari (1:5,14-18);

6.  crearea peştilor şi păsărilor (1:20-22);

7.  crearea fiarelor, vitelor şi reptilelor (1:24,25).

C.  Antropogeneza: Dumnezeu creează oameni (1:26-29; 2:18; 5:1,2);

1.  Primul mandat cultural acordat omului în vederea populării Pământului (1:28);

D.  Principiul antropic şi Paradisul: unic centru genic (Genesa, 2:8-15: grădina desfătărilor paradisiace din Eden; pomul vieţii şi pomul cunoaşterii binelui şi răului);

E.  Mediul înconjurător şi apariţia culturii: cultivare-relaţii culturale-cultură (2:8-20);

F.  Plăsmuirea femeii (2:18-22) şi instituirea familiei (2:18-25);

G.  Şarpele (3:1,4,5,13);

H.  Proto-părinţii şi ispitirea lor (3:1-6a);

I.  Proto-părinţii şi căderea în păcat (3:6b-13);

J.  Blestemarea şarpelui (3:14,15);

K.  Proto-Evanghelia şi nădejdea mesianică: implicaţii arhetipale, religiologice, cultice, politice, terapeutice (3:15);

L.  Osândirea femeii (3:16);

M.  Osândirea bărbatului (3:17,18b,19);

N.  Blestemarea pământului (3:17b, 18a);

O.  Perpetuarea culturii (3:20,21);

P.  Al doilea mandat acordat omului în vederea populării Pământului: izgonirea din Eden şi începutul istoriei (3:23,24);

Q.  Nădejdea mesianică (I): Cain (4:1);

R.  Jertfele: dramatizarea rugăciunilor (4:3,4);

S.  Exacerbarea păcătoşeniei omului (I): fratricidul primordial (4:8-16);

T.  Naşteri şi genealogii (4:17a, 18-22);

U.  Perpetuarea culturii (4:20);

V.  Cultura în criză: apariţia civilizaţiei [întemeierea aşezărilor omeneşti, sedentarismul, inventarea uneltelor muzicale şi prelucrarea metalelor (4:17b, 21, 22)];

W.  Exacerbarea păcătoşeniei omului (II): omuciderea şi promisiunea imnică a extinderii crimelor (4:23,24);

X.  Întemeierea comunităţii de credinţă monoteistă yahwistă (4:26);

Y.  Patriarhi, naşteri, genealogii (4:25 – 5:32);

Z.  Moartea patriarhilor şi a strămoşilor (5:4-31):

AA.  Nădejdea mesianică (II): Noe (5:28,29);

BB.  Exacerbarea păcătoşeniei omului (III): globalizarea răutăţii şi distrugerilor (6:5-7, 11-13);

CC.  Potopul şi legământul noahic (6:11 – 9:17);

1.  Potopul (6:11 – 7:24);

2.  supravieţuirea familiei antediluviene (8:1-19);

3.  altarele şi jertfele: dramatizarea rugăciunilor (8:20-22);

4.  ratificarea legământului (9:1-17).

DD.  Apariţia raselor semită, hamită şi iafetită (6:10; 9:18 – 10:32);

EE.  Regele Nimrod, eroul civilizator (10:8-12);

FF.  Cetatea-templu Babel (11:1-5);

GG.  Cultura în criză: apariţia limbilor (11:7-9);

HH.  Al treilea mandat acordat omului în vederea populării Pământului: împrăştierea populaţiilor (11:8,9);

II.  Sem şi descendenţii săi (10:21-31, 11:10-32).

În lucrarea de faţă vom selecta câteva dintre aceste teme şi vom vedea rostirile biblice despre ele, iar ulterior vom analiza comparativ concepţiile existente în Orientul Apropiat antic cu privire la temele respective. Temele preluate din Orient selectate sunt alese în funcţie de apariţia lor în cartea Genesa şi sunt următoarele:

A.  Dumnezeu şi cosmologia versus „cosmo-teologia” sumero-akkadiană;

B.  Timpul ca funcţie şi aştrii ca funcţionari: calendarul şi liturghia cosmică[1];

C.  Antropogeneza;

D.  Paradisul;

E.  Cultivare-cultură;

F.  Ispitirea şi ratarea dobândirii nemuririi;

G.  Spiritele demonice şi închinarea la şarpe (ofiolatria);

H.  Născătoarea: cultul fertilităţii şi sexualităţii;

I.  Eliberatorul mesianic şi cultul eroilor;

J.  Eliberatorul mesianic şi „vindecătorul rănit”: preoţii, vracii, terapeuţii, consilierii;

K.  Cain şi Abel: religia faptelor versus relaţia mântuitoare;

L.  Eshatologie şi tanatologie:

1.  viaţa după moarte;

2.  infernul sau Tărâmul Subpământean;

3.  ritualuri tanatologice: moartea şi tratamentul aplicat cadavrului;

4.  cultul morţilor.

M.  Potopul;

N.  Întemeierea aşezărilor omeneşti şi apariţia civilizaţiei;

 

III.  BENEFICIILE OFERITE CITITORILOR

Lucrarea de faţă asigură cititorilor trei beneficii care se pot întreţese: beneficiul doxologic sau devoţional; beneficiul cultural, respectiv cel academic.

Primul beneficiu care poate fi obţinut la finalul lecturării acestui studiu îi vizează pe cititorii care cred că Sfintele Scripturi ale Vechiului Testament şi Noului Testament conţin şi exprimă adevărul: aceştia vor ajunge să cunoască mai precis închinăciunea primordială atât în forma sa corectă, poruncită de Dumnezeu – pentru a o practica – precum şi manifestările păgâne ale închinării – pentru a le evita. De asemenea, ei vor înţelege concepte de genul „zeu personal”, „legământ personal”, „jertfă”, „spaţiu sacru”, „preoţie” etc. Sau, iată un alt exemplu: atunci când vor citi Sfintele Scripturi, aceşti cititori-închinători îl vor putea înţelege mai bine pe Avraham, patriarhul. Acest personaj este deosebit de important întrucât în timpul călătoriei lui fizice din cetatea-stat sumeriană Ur spre Haran, apoi spre Canaan, Egipt şi iarăşi Canaan, el face şi un pelerinaj spiritual: trece de la politeism la monoteism, de la sincretism religios la adevărata şi unica „religie”, de la întuneric la lumină, de la păgân la evreu. Înainte de a fi chemat de YHWH, Avraham trăise în tiparele culturii şi civilizaţiei vremii sale, într-un anumit Sitz im Leben. Or, renunţarea categorică – chiar dacă nu neapărat şi bruscă – la politeism, la tot panteonul şi pandemoniul sumero-akkadian, la o parte majoră din Weltanschauung-ul mesopotamian, şi îmbrăţişarea monoteismului până acolo încât patriarhul nu numai că nu se mai închină împreună cu politeiştii, în mod „ecumenic”, dar chiar are o conduită care arată o „religie” unică, trebuie să fi fost efectul unei revelaţii acceptate totalmente şi însuşite prin credinţă.

Poate că lucrul acesta ar fi complet lipsit de valoare dacă în timpul drumeţiei sale fizice şi a pelerinajului său spiritual nu ar fi trecut şi de la infertilitate la o paternitate triplă: el devine tată al lui Ismael, strămoşul unor popoare semitice[2]; prin Isaac devine strămoşul naţiunii evreieşti[3], iar scrierile Noului Testament ne dezvăluie că tot Avraham este şi tatăl[4] credincioşilor creştini[5].

Al doilea beneficiu este oferit cititorilor care doresc să obţină o rotunjire a culturii lor generale: lecturarea acestui studiu îi va ajuta să obţină o cunoaştere mai bună a istoriei, culturii şi religiozităţii Mesopotamiei: pe de o parte, deţinerea acestor cunoştinţe este un fapt sine qua non pentru o cultură generală solidă; iar pe de altă parte, această comprehensiune a rădăcinilor religiozităţii omenirii şi a istoriei civilizaţiei se va constitui într-o cheie de lectură a prezentului, întrucât, după cum vom vedea mai târziu, seva rădăcinilor s-a perpetuat şi a ajuns să hrănească şi să influenţeze decisiv contemporaneitatea. După cum scria Gheorghe Vlăduţescu:

Coborând în trecut, o facem pentru a aduce trecutul în contemporaneitate – spre a ne ajuta în deschiderile proiectate, şi nu pentru a face din el loc de retragere prudentă.

Trecutul nu este depozit de valori uscate, dacă a intrat în constituţia noastră. De aceea, într-un fel, a reveni la origini şi a retrăi drumul în sens ascendent al omenirii echivalează cu luarea în seamă a momentelor sau straturilor care alcătuiesc istoria contemporană[6].

Al treilea beneficiu este de natură academică: întrucât studiul de faţă este transdisciplinar, el poate fi utilizat cu folos de studenţi şi cercetători angrenaţi în studierea mai multor domenii. Persoanele interesate de studiul teologiei vor cunoaşte mai bine contextul din care a provenit Avraham, etnarhul şi patriarhul, precum şi moştenirea spirituală pe care el a lăsat-o posterităţii, înţelegând mai bine fundamentele monoteismului şi chiar a monolatriei avrahamice care, în timp, a dus la apariţia celor trei religii monoteiste mondiale, iudaismul, creştinismul, respectiv islamismul.

Şi, în egală măsură, desluşind câteva dintre formele culturale şi religioase ale civilizaţiilor edificate în „Semiluna Fertilă”, această lucrare este utilă şi pentru cei care studiază ştiinţele istorice (îndeosebi istorie antică şi arheologie); sociologie şi antropologie religioasă, mitologie, orientalism, literatură, studii clasice şi/ sau biblice.

Un ultim cuvânt: traducerea pasajelor preluate din capitolele 1-11 din cartea Genesa ne aparţine. Este o traducere literală, neşlefuită, dar fidelă textului original ebraic. Alte pasaje scripturale vor fi redate potrivit diferitelor versiuni specificate prin note de subsol.
 

horizontal rule

[1] Această temă se află la obârşia unei grupe de elemente, unele pozitive (astronomia), altele pervertite (astrologia, astromanţia şi astrolatria).

[2] Genesa, 17:5,20; 25:1-18.

[3] Genesa, 17:15-19,21; 21:1-7.

[4] În gândirea orientală, termenul „tată” era înţeles în sensul său de „sursă a binecuvântărilor”.

[5] Evanghelia după Matei, 3:9; Epistola către romani, 4:11-16; 9:6-8; Epistola către galateni, 3:6-9,29; 4:28.

[6] Gheorghe Vlăduţescu, Introducere în istoria filosofiei Orientului antic, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1980, p. 128.

 

sus

Abonare gratuita!

Introdu adresa de email:

Delivered by FeedBurner

Foloseste formularul de mai sus pentru a te abona GRATUIT la Publicatia de Apologetica pe email. Mesajele sunt trimise doar cand apare un numar nou al Publicatiei si abonarea este absolut Gratuita!

DE CITIT!!!!

Biblia Online - versiunea Dumitru Cornilescu tocmai a fost actualizată la versiunea 1.0! Sunteţi invitaţi să o vedeţi - şi să o folosiţi! Acum într-o nouă interfaţă, cu motor de căutare propriu şi plan de citire a Bibliei într-un an!

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole la subiectele doctrinare despre:

 
HRISTOLOGIE (doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE (doctrina despre Duhul Sfânt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE (doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE (doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE (doctrina despre mântuire)
 
BIBLIOLOGIE (doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE (doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE (doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE (doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)
Cartea de Oaspeţi

Semneaza in Cartea de Oaspeti

Apasă aici pentru a semna sau vizualiza Cartea de Oaspeţi

 Înapoi Înainte
Copyright © 2003-2014 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate