Ioan Ciobota, reporter:
Biserica Aletheia din Timisoara desfasoara un proiect intitulat
"LINIE TELEFONICA PENTRU COPII" L-am intrebat pe Razvan
Duminica, coordonatorul acestui proiect, despre ce este vorba.
Razvan Duminica:
Timisoara este un oras mare, si la fel ca in intreaga tara, valorile moral-crestine au fost pervertite, iar societatea va suferi tot
mai mult de pe urma acestor lucruri, asa ca vrem sa prezentam
Evanghelia copiilor si familiilor lor, astfel incat sa crestem
o generatie aproape de Dumnezeu.
[continuare]
Un extraordinar documentar
despre avort
“Ce nume i-ai da copilului tau nenascut ?”
• documentar, partea I – • Realizat in anul
1999 pentru Radio Vocea Evangheliei – Timisoara
•
Difuzat initial de Radio Vocea Evangheliei - Romania, prin statiile
Timisoara, Sibiu, Oradea, Suceava, Cluj-Napoca, Bucuresti
[continuare]
"Viata fara Dumnezeu este ca o caricatura nereusita"…
Radu Cletiu
…sau un alt fel de Pygmalion. Radu Cletiu, caricaturist de
renume, are o multime de diplome nationale si internationale. A
debutat in anul 1980 in Revista URZICA. A fost invitat sa realizeze
caricaturi la emisiunea "Duminica in familie" de Mihaela Radulescu. A colaborat la Jurnalul National, cu Marius Tuca si Dan Diaconescu.
[continuare]
STILUL
DEVIAŢĂ ...INBISERICA!
ARTICOLDECORNELSANDRU
Ne aflăm într-o luptă
continuă cu acceptarea neologismelor, a cuvintelor şi expresiilor
importate din limba engleză, cea mai curtată limbă de pe pământ.
Uneori îngurgităm cuvintele aşa cum sună în limba engleză. Este un
alt aspect al satului global în care trăim. Nu mai putem să oprim
influenţele din afara graniţelor posibilului nostru ghetto! Nu mai
avem timpul şi energia pentru a mai filtra toate ideile şi mesajele
cuvintelor şi expresiilor devenite parte a vieţii noastre de fiecare
zi!
Lifestyle - l-am tradus în limbajul nostru prin
stil de viaţă sau
mod de viaţă. Am senzaţia că în mod normal folosim această expresie
pentru a descrie un fel al nostru de a ne comporta în prezenţa
altora, ceva la care ţinem mult şi prin care dorim ca cei din jur să
ne identifice. Unii abordăm un stil de viaţă bazat pe provocări.
Răspundem imperativului: „Acceptă provocările ... vieţii! Acceptă
aventura cunoaşterii...!“ Alţii abordăm un stil de viaţă cumpătat.
„Ceea ce e prea mult strică ... imaginii noastre în faţa altora!“
Astfel, am ajuns să
vorbim şi despre lucrurile spirituale ca reprezentând un stil de
viaţă.
Inchinarea - ca stil de viaţă!Ucenicia - ca stil de
viaţă!
Consilierea - ca stil de viaţă!...
Evanghelizarea - ca stil
de viaţă!
Dar, oare câţi dintre
noi ne gândim în mod serios la motivaţia noastră pentru a aborda un
anumit stil de viaţă? Facem ceea ce facem pentru că la fel fac şi
alţii din jurul nostru? Sau pentru acest lucru este reprezentativpentru comunitatea/familia spirituală din care facem parte?
Dacă este să vorbim
despre EVANGHELIZARE - ca stil de viaţă, cred că avem nevoie mai
mult decât de o motivaţie exterioară fiinţei noastre lăuntrice. Este
o chestiune de DEVOTAMENT al inimii noastre pentru Dumnezeul
Creatorul şi Mântuitorul acestei lumi. Contează cu ce „ochelari“ ne
uităm la vecinii, colegii de muncă, prietenii şi apropiaţii noştri.
Vara tendinţa („ispita“) este să îi privim pe oamenii ce nu-L cunosc
pe Dumnezeu cu ochelari de soare! Adică ... ne ascundem în spatele
unor lentile fumurii, pentru a nu fi recunoscuţi pentru convingerile
noastre! Vocea Domnului, însă,
este puternică!
NUCREAŢIACICREATORUL
MEDITATIEDEEMMADOMUTA
Spuma albă a mării era adusă la mal şi lăsată acolo, unde venea
sfârşitul.
Stâncile măreţe stăteau neclintite, fără să
resimtă tulburarea mării. Erau de piatră; reci, boreale, semeţe, cu
vârfurile înălţate spre soare. Erau moarte, şi totuşi, marea era la
picioarele lor, slujindu-le. Valurile se loveau cu putere de zidul
de piatră, fără nici un rezultat, asemenea unei păsări care se zbateîntre zăbrelel argintii lae coliviei.
Orice încercare e zadarnică, dar totuşi, a fost o încercare.
Marea liniştită e oglinda cerului albatru fără pată. Oare ce o face
să se tulbure? Sirenele ies la suprafaţă şi când e calm şi linişte
şi pe furtună. Cântecul lor se amestecă şi se îmbină cu vuietul
mării, cu ciripitul păsărilor, cu adirerea vântului. Melodia lor se
pierde... dar totuşi, mai rămâne un susur lin şi uşor care poate fi
auzit din depărtare. Un cânt nedesluşit, misterios
Marea ascunde în apele sale comori de nepreţuit, ascunde frumuseţi
pe care le ţine numai pentru ea şi pedepseşte cu moartea pe oricne
s-ar încumeta să i le fure. Ascunde o viaţă tainică, cu un farmec de
nepătruns. Marea, ca o mamă bună, protejează şi se luptă pentru tot
ce-i al ei.
OPORTIŢĂINTR-UNTURNDEDISPERARE
MEDITATIEDEEMMADOMUTA
Şi totuşi, în tot ce faci este o cale, în toate greutăţile există o
şansă în plus, în orice împrejurare există o Portiţă. Dar cum să
găsesc acea portiţă? E mică, dar e acolo. Tu ştii că este şi de
aceea o cauţi cu disperare. Poate nu o cauţi unde trebuie. Poate
te-ai depărtat de "portiţă". Când cauţi ceva, trebuie să ştii exact
unde să cauţi. Iar dacă nu ştii, trebuie să te documentezi. Pentru
asta e nevoie de mult timp, dar mai ales de răbdare, nu-i aşa? Din
păcate, toate acestea sunt pe terminate. Suntem pe "roşu" şi cu
răbdarea şi cu timpul. Suntem epuizaţi fizic, psihic şi spiritual.
Stăm închişi ca intr-un turn unde totul e barat, umed, rece şi
înfiorător de tăcut.
De multe ori tăcerea ne înspăimântă mai tare decât gălăgia. Dar iată
că şi turnul are o mică crăpătură prin care pătrunde Lumina. O rază,
o fărâmă de lumină care aduce bucurie, sau nu? Nu ştim să apreciem
Lumina. Adevărul este că numai atunci înţelegem adevărata valoare a
unui lucru când l-am pierdut pentru totdeauna. Dar de ce să medităm
la valoarea unui lucru numai după ce nu ne mai aparţine? De ce numai
atunci ne pare rău de ceea ce am făcut sau nu am făcut? Apare
nelipsitul "DACĂ". E inexistent "DACĂ", e nerealizabil şi totuşi e
atât de solicitat De ce nu apreciem valorile atâta timp cât se pot
aprecia? Nu le cunoaştem? Nu ne interesează? Avem alte
preocupări?... Dacă aş fi fost, făcut...
Dar ce se întâmplă atunci când ajungem
în acel "turn" pe care îl mai putem numi Melancolie sau
Singurătate.? Ajungem la disperare, ladeznădejde, la tulburare. Tot ce poate
fi mai rău. Atunci, ca un val. vin peste noi toate gândurile, ne
plângem de milă şi culmea, atunci descoperim că putem fi miloşi şi
sensibili. Dar înainte nu aveam griji? O! şi încă câte! Dar acum am
ajuns la punctul culminant. Singuri şi deznădăjduiţi. Atât de
deznădăjduiţi, încât am uitat de Portiţă şi de Raza de Lumină. Nici
ele nu mai pot aduce Speranţă. Dar de ce stai pasiv? De ce nu
foloseşti ceea ce ai primit? De ce nu încerci ceva? Dacă nu
reuşeşti, cel puţin poţi spune că ţi-ai dat silinţa şi totul a fost
în zadar. Dar dacă nu încerci, vei avea întotdeauna cele două
rezultate posibile pe care nu le vei şti: da sau nu? Care din cele
două?
Un moment tu poţi să te simţi la capătul
puterilor, dar în celălalt, poate să fulgere în tine acea mică
Luminiţă. Nu fi pasiv, n-o lăsa! Foloseşte-o pentru că mai mult
decât ai pierdut nu mai poţi pierde. Te vei afla în aceeaşi situaţie
sau poate din contră...
Momente de acest gen sunt puţine, dar au
un efect de lungă durată. Aşa se întâmplă întotdeauna.
Cel rău are grijă să-şi lase amprenta pe tine, în aşa fel încât să
ţi minte. Are grijă că dacă eşti cumva prea fericit să te
"lecuiască". Ai nevoie de ceva, nu-i aşa? Nu eşti destul de
echilibrat? ?n
momente de cumpănă e destul de greu să-ţi păstrezi echilibrul şi mai
ales calmul. Tu eşti meteorologul sufletului tău. Ce "diagnostic"
pui? - ploaie, ceaţă, nori, vânt nefavorabil? Acestea toate duc la
alunecări. Cazi, te murdăreşti, te ridici, te cureţi pentru ca apoi
să cazi din nou. Te loveşti la genunchi şi la cot. Aşa nu mai merge!
Poate trebuie să-ţi schimbi pantofii; alunecă talpa şi altă pereche
ar putea face faţă umezelii şi noroiului. Cu siguranţă o pereche de
cizme de cauciuc ar fi mai bune. Te-ai mai echilibrat? Puţin şi
poate ţi-ai mai venit în fire. Te mai doare cotul şi genunchiul dar
e cava vag, în depărtare ca un ecou în trecut. Poţi zâmbi chiar dacă
"ecoul" mai răsună.
De fapt dacă natura e proiectată sub
forma unui ciclu, tu de ce să nu te incluzi? Ai uitat de comunicarea
om-natură? Prieteni nedespărţiţi. Mare diferenţă nu e; unul e
concret, altul abstract.
Maximum anotimpurilor e patru, minimum două cu tendinţe spre unul
singur. ?n
tine câte anotimpuri sunt? Trebuie să ştii cum să le distribui pe
perioada întregului an. Probabil că sunt foarte variabile. Se mai
pot spune multe dar...nu e Timp de vorbit când sunt atâtea şi atâtea
lucruri de început, de terminat, de rezolvat, de căutat, încât nici
nu-i de mirare că am ajuns într-o astfel de situaţie. Totul e în
ceaţă şi e foarte vag. E adevărat. Totuşi, nu uita de Portiţă. Şi
mai e ceva... Cheiţa. A apărut şi ea exact la sfârşit!
Biblia Online - versiunea Dumitru Cornilescu tocmai a fost
actualizată la versiunea 1.0!
Sunteţi invitaţi să o vedeţi - şi să o folosiţi!Acum într-o nouă interfaţă, cu motor de căutare
propriu şi plan de citire a Bibliei într-un an!
Grup de Discuţii Apologetică - te poţi
abona şi scrie mesaje care să fie dezbătute, discutate în acest grup
de către membrii săi.
Forum - actualizat şi diversificat, securitate
crescută, caracteristici de ultima ora
CHAT Creştin!- aici intri dacă vrei să discuţi cu prietenii sau să îţi
faci prieteni noi. Teme diverse.
Pe pagina de
Resurse Baptiste
a site-lui, veţi găsi o serie de
subiecte
de studiu:
Pe pagina de
Teologie
Sistematică puteţi găsi o serie de
articole la subiectele
doctrinare despre:
HRISTOLOGIE
(doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
PNEUMATOLOGIE
(doctrina despre
Duhul Sfânt şi alte duhuri)
ANTROPOLOGIE
(doctrina despre
om, aşa cum a fost creat el)
HAMARTIOLOGIE (doctrina despre păcat)
SOTERIOLOGIE
(doctrina despre mântuire)
BIBLIOLOGIE
(doctrina despre Biblie)
COSMOLOGIE
(doctrina despre creaţie şi istorie)
ECLESIOLOGIE
(doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
ESCATOLOGIE
(doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)
Newsletter gratuit!
Apasă aici dacă doreşti să
primeşti lunar pe email notificări despre apariţia următorului număr
al Publicaţiei de Apologetică