Hartă Site Contact Despre noi FORUM
 Mass-Media
 

Iunie 2005
Arhiva editurii
Caută în site

Cuprins Publicaţie
EDITORIAL
Apologetică
Teologie
Istorie
Pastorală
Cartea Creştină
Literatură
Proiectul Betania
Mass-Media
Ştiri
POŞTA REDACŢIEI

Colaboratorii

Radio Vocea Evangheliei

Asculta Radio Vocea Evangheliei LIVE! Pentru a putea asculta transmisia aveti nevoie de Real Player, care poate fi downlodat gratuit de la www.real.com

Ascultă RVE Live!

 


Pagina de Mass-Media

 

Ioan Ciobotă - Radio Vocea Evangheliei Timişoara

Pagina de Mass-Media este realizată de

 

Ioan Ciobotă

Radio Vocea Evangheliei Timişoara

[www.rvetm.com]

 

Radio Vocea Evangheliei Timisoara

horizontal rule

În acest număr:

 

Am trecut prin depresie [pe această pagină]

Ce anume îmi lipseşte [pe această pagină]

Depresia - durerea sufletului (ultima parte) [pagina 2]

horizontal rule

 

Am trecut prin depresie şi simţeam o ură adâncă faţă de tatăl meu

 

“Când am citit aceste versete, primul gând m-a dus la tatăl meu. Ura care a lăsat-o în mine m-a făcut să simt o ură foarte mare, o ură care m-a închis în mine şi m-a întunecat. Şi am înţeles că trebuie să îl iert aşa cum şi Isus m-a iertat pe mine.”

 

“Am început să fiu foarte rea, foarte egoistă, mă băteam cu oricine. Oricine s-ar fi legat de mine imediat urlam şi chiar am avut şi probleme multe la şcoală din cauza bătăilor.”

 

“Strigam: ‘Doamne, de ce nu eşti cu mine? De ce nu mă auzi? Ce se întâmplă cu mine? Ce trebuie să fac ca să fiu fericită?’ “

 

“Să mărturisim ce am făcut în trecut şi să ne îmbrăcăm în haină nouă, căci noi acum, aşa negri, cu inima plină de ură şi răzbunare, suntem îmbrăcaţi într-o haină neagră, pătată.

 

Nadia Neagoe a trecut printr-o depresie adâncă. Au fost momente întunecate în viaţa ei, momente negre, momente în care nu mai vedea nici o ieşire de acolo. Lucrurile se datorau mai multor factori, dar cel mai important este că a găsit ieşirea de acolo, a găsit eliberarea, lumina, bucuria şi pacea. L-a găsit pe Domnul Isus Cristos.

 

Reporter:

- Nadia, din ce cauză ai trecut prin acea perioadă de depresie în viaţa ta?

 

Nadia Neagoe:

- Pot să zic că din cauza familiei mele cel mai mult. Tatăl meu a fost şi este încă un alcoolic, un om foarte dur şi foarte aspru. Nu puteai să vorbeşti cu el deoarece imediat ţipa la tine, imediat dădea în tine. Niciodată nu puteai să cauţi o ocazie, să vorbeşti ceva cu el, să-l întrebi ca de la un tată la fiu.

 

Mama mea era foarte slăbită şi tot timpul încerca să găsească o ocazie în care să vorbească cu el, să-i explice situaţia. Dădea foarte mult în noi. Tot timpul era beat. Tot timpul fugeam de acasă, din cauza lui şi rar când stăteam acasă. Nu puteam să ne bucurăm de casa noastră, de căldura unei case.

        

Atunci m-am închis în mine total şi n-am mai vorbit cu nimeni. Îi uram pe toţi din jurul meu, nu mă mai interesa de nimeni. Nici la şcoală nu mai vorbeam cu nimeni, eram foarte desprinsă de orice realitate, de oricine.

 

Am început să fiu foarte rea, foarte egoistă, mă băteam cu oricine. Oricine s-ar fi legat de mine imediat urlam şi chiar am avut probleme multe la şcoală din cauza bătăilor. Chiar şi cu băieţii mă băteam.

        

Eram foarte deprimată. De multe ori simţeam nevoia să vorbesc cu cineva, să mă plâng cuiva, să-i spun durerea pe care o am în inimă, dar niciodată nu am avut şansa aceasta pentru că-mi era şi frică. Aveam o frică mare în mine. Nu ştiam ce să fac. Nu ştiam la cine să alerg.

        

Mama mă lua mereu cu ea la biserică, mă obliga să merg cu ea la biserică, pentru că mama mea este o creştină, dar nu-mi plăcea, nu mă interesa biserica, nu mă atrăgea.

 

Mi se părea că sunt duşi de-acasă şi că n-are nici un folos să merg acolo, nu mă ajută cu nimic asta.

 

Am început să merg la discoteci, au început chiar să mă atragă discotecile. Dar, de fiecare dată când plecam de acolo plângeam, nu eram mulţumită de ce făceam, de ce se întâmpla în locul acela. Nu-mi plăcea deloc şi de multe ori chiar nu pricepeam dacă acolo era distracţie sau veselie, dar eu nu mă simţeam bine, simţeam că nu sunt împlinită. Plecam acasă şi plângeam din nou ca de obicei.

 

Apoi, am început să merg la biserică, am început să încerc să înţeleg mai mult Cuvântul lui Dumnezeu care se explica.

 

Într-o seară de evanghelizare, când am mers ca de obicei obligată de mama la biserică, Cuvântul lui Dumnezeu mi-a vorbit astfel: „Adevărat vă spun că dacă nu vă veţi întoarce la Dumnezeu şi nu vă veţi face ca niştce copilaşi, cu nici un chip nu veţi intra în Împărăţia Cerurilor”.

 

Acest verset m-a frământat mult. La început n-am înţeles de ce. Am încercat să o întreb pe mama mea ce înseamnă? Şi-a făcut puţin timp liber şi a început să-mi povestească că dacă nu mă întorc la Dumnezeu şi dacă nu-L primesc în inimă, dacă voi pleca de pe acest pământ, nu voi ajunge în Împărăţia Cerurilor şi nu voi putea să mă bucur de toată dragostea Domnului.

 

Am început să studiez mai mult Biblia şi au fost multe seri în care strigam: “Doamne, de ce nu eşti cu mine? De ce nu mă auzi? Ce se întâmplă cu mine? Ce trebuie să fac ca să fiu fericită ca cei din biserică?” Căci în biserică vedeam pe toată lumea fericită, toţi copiii erau fericiţi. Toţi vorbeau, râdeau, numai eu nu mă simţeam fericită şi împlinită. Apoi am mai citit într-o seară din Luca 6:46-49: „De ce-mi ziceţi: «Doamne, Doamne! » şi nu faceţi ce spun Eu? Vă voi arăta cu cine se aseamănă orice om care vine la Mine, aude cuvintele mele, şi le face. Se aseamănă cu un om care, când a zidit o casă, a săpat adânc înainte, şi a aşezat temelia pe stâncă.

 

A venit o vărsare de ape, şi s-a năpustit şivoiul peste casa aceea, dar n-a putut s-o clatine, pentru că era zidită pe stâncă.

 

Dar cine aude şi nu face, se aseamănă cu un om, care a zitit o casă pe pământ, fără temelie. Şi s-a năpustit şivoiul asupra ei, ea s-a prăbuşit îndată, şi prăbuşirea acestei case a fost mare.” 

 

De multe ori aşa m-am gândit că şi eu strig „Doamne, Doamne!”, dar niciodată nu încerc să fac ceea ce spune El. Şi doar alerg la El ca să mă ajute să scap din probleme, ca să mă ajute să-mi găsesc un prieten, dar nu mă interesa să fac ceea ce spune El. Mi se părea prea greu.

 

Am ajuns în clasa a IX-a, am dat capacitatea, am luat-o şi am intrat într-un liceu baptist. Am ajuns acolo şi oamenii au fost foarte buni acolo. Erau toţi creştini. Şi profesorii toţi creştini.

 

Era ceva nou pentru mine să văd fericirea pe faţa lor, ceea ce eu niciodată nu am ştiu să zâmbesc sau să râd. Au început toţi să vorbească cu mine, eu eram retrasă, încercam să tac, să nu prea spun atâtea cuvinte, căci îmi era frică de ceea ce spun.

 

Vorbeau toţi despre Dumnezeu şi vorbeau cu atâta împlinire, cu atâta bucurie că L-au cunoscut şi au o viaţă împreună cu El. Acasă am început să mă întreb, dacă oare chiar acesta este locul meu, să ajung la liceul acesta, căci nu sunt potrivită pentru acest liceu.

 

Am încercat să mă gândesc că dacă vreau să ajung în cer la Tatăl, să fiu cu Tatăl şi să am o viaţă împlinită trebuie să mă pocăiesc. Am citit din Faptele Apostolilor un verset în care zicea: „Pocăiţi-vă dar şi întoarceţi-vă la Dumnezeu pentru ca să vi se şteargă păcatele, ca să vină de la Domnul vremurile de înviorare.” Am îngenuncheat, dar nu ştiam prea bine să mă rog, dar am încercat să-i spun Domnului toate păcatele mele pe care le-am făcut, tot ce mă durea, tot ce mă apăsa pentru că am citit acel verset că Domnul o să mă ierte şi o să-mi dea vreme de înviorare.

        

După acea seară, pot să zic, că m-am simţit mai uşurată şi mai împlinită şi am încercat să mă rog mai mult, din ce în ce mai mult şi să fac mai mult voia Lui.

 

A fost ceva minunat prima părtăşie, pot să zic, ceva ce niciodată n-am crezut că o să simt aşa ceva în viaţa mea. Am încercat să citesc şi Epistola către Filipeni, pe care prima dată nu am înţeles-o prea bine şi am alergat din nou la cineva să-mi explice. Am încercat să alerg la Dumnezeu să-mi explice, căci El putea cel mai bine.

 

Versetul spunea: „Nu că am şi câştigat premiul, sau că am şi ajuns desăvârşit; dar alerg înainte, căutând să-l apuc, întrucât şi eu am fost apucat de Hristos Isus. Fraţilor, eu nu cred că l-am apucat încă; dar fac un singur lucru: uitând ce este în urma mea, şi aruncându-mă spre ce este înainte, alerg spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti a lui Dumnezeu, în Hristos Isus.

        

Atunci am înţeles că Domnul mă cheamă, că trebuie să-mi las toate problemele, tot trecutul meu în mâna Lui, să i le las Lui, căci El îmi va uita tot trecutul.

 

Dumnezeu L-a dat pe singurul Său Fiu să moară pentru noi ca să fim iertaţi de orice păcat. Şi am înţeles că Domnul chiar îmi iartă păcatul dacă mă întorc cu smerenie înaintea Lui şi încerc să fac doar voia Lui de acum înainte. Am fost foarte fericită să ştiu că sunt iertată şi că pot să încep o nouă viaţă fericită.

 

Aş vrea să mai citesc câteva versete: „Astfel dar, ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi preaiubiţi îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe şi îndelungă răbdare. Îngăduiţi-vă unii pe alţii şi dacă unul are pricină să se plângă de altul, iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat Cristos aşa iertaţi-vă şi voi.”

 

Când am citit aceste versete primul gând m-a dus la tatăl meu. Şi am înţeles că trebuie să îl iert aşa cum şi Isus m-a iertat pe mine. Şi am înţeles că trebuie să îngădui pe fiecare persoană aşa cum este ea, căci fiecare suntem diferiţi şi fiecare greşim în felul nostru. Am încercat să uit tot ce s-a întâmplat şi să merg înainte făcând doar voia Lui.

 

Reporter:        

- Care erau lucrurile pentru care trebuia să-l ierţi pe tatăl tău?

 

Nadia Neagoe:

- Pot să zic că erau multe lucruri. În primul rând ura care a lăsat-o în mine. M-a făcut să simt o ură foarte mare, o ură care m-a închis în mine şi m-a întunecat, o ură care m-a făcut să nu mai simt nici o dragoste, nici o atracţie faţă de oameni, de cei din jurul meu.

 

Eram foarte rece cu toţi. Cred că puteam să ajung la orice nebunie. În momentele acelea eram un om întunecat. Nu ştiam ce fac. Eram plină de ură şi de răzbunare. Voiam să mă răzbun. Am mers chiar şi la ore de karate ca să mă răzbun, să-nvăţ să bat, să mă răzbun pe tatăl meu în special şi pe oricine care mi-ar face rău. Simţeam că toţi vor să-mi facă rău din jurul meu.

 

Reporter:        

- Cum îţi aminteşti perioada când ai trecut prin depresie?

 

Nadia Neagoe:

- O perioadă foarte rea. Atunci eram disperată, nu ştiam unde să alerg, nu ştiam unde să fug, ca să simt dragoste, să simt că am pe cineva lângă mine. Acum mă simt împlinită şi simt că orice s-ar întâmpla este Cineva lângă mine.

 

A fost o perioadă foarte grea pentru mine. N-am crezut că o să trec vreodată peste asta. Chiar şi după ce l-am cunoscut pe Dumnezeu şi L-am primit în inima mea ca Domn şi Mântuitor îmi părea aşa de greu să pot să iert şi să încep o nouă viaţă aşa cum o vrea El.

Mă gândeam: „Dar, Doamne, cum aş putea eu să încep dintr-o dată aşa o viaţă când inima mea este plină de răutate.” Recunoşteam că sunt rea şi că am o inimă murdară şi-mi era foarte greu să încep o nouă viaţă aşa cum vrea El. Dar Domnul a spus: „Niciodată n-am să vă las!” şi asta m-a întărit foarte mult, când am citit în Biblie versetul acela: „Niciodată n-am să vă las!”

 

Reporter:        

- Te-ai gândit la posibilitatea de a ajunge să treci vreodată din nou printr-o depresie?

 

Nadia Neagoe:

- Da, m-am gândit şi chiar îmi era frică şi pot să zic că şi acum, de multe ori mă gândesc “Dacă aş trece iar, ce s-ar întâmpla? Aş pica de tot?” Dar Domnul spune: “Lasă-ţi toate problemele în mâna Mea şi încearcă să faci doar voia Mea căci Eu îţi rezolv toate problemele.” Cred că El o să mă ajute aşa cum a promis, că nu mă va lăsa niciodată.

 

Reporter:        

- Cum îţi percepi acum viaţa? Ce simţi pentru cei din jurul tău acum?

 

Nadia Neagoe:

- Pot să zic că şi pentru tatăl meu simt dragoste, căci este tatăl meu. Datoria mea este să-i arăt cu ce a greşit şi să-l întorc şi pe el la Domnul, să-i arăt calea cea bună, deoarece fără Domnul nu poate să facă nimic, nu poate să-şi îndeplinească nici un scop în viaţă. Băutura, chefurile şi toate aceste “distracţii”, sus în ceruri nu au nici o valoare.

 

Chiar recent m-a sunat, era tot beat, şi l-am întrebat cum se simte. Spunea că e pregătit să plece. I-am spus “Mai gândeşte-te bine dacă eşti pregătit să pleci. Gândeşte-te dacă vei pleca acum de pe acest pământ şi te vei duce sus, ce va zice Tatăl? Ce va spune? Du-te de aici, că nu te cunosc! Uite care a fost planul meu cu tine. Cândva am avut un plan foarte bun, foarte frumos de realizat cu tine, dar tu nu ai vrut, nu m-ai ascultat. Acum nici eu nu te cunosc, aşa cum nici tu nu m-ai cunoscut pe mine.’

 

Încerc să-i explic cu răbdare şi cu mare dragoste, planul lui Dumnezeu cu noi pe care îl are pe acest pământ şi cum poate să fie fericit şi împlinit în viaţă.

 

Reporter:        

- Nadia, te-aş întreba ce sfat, ce sugestii ai avea pentru ascultători care poate chiar acum se află în depresie, chiar acum se află sub imperiul unor gânduri negre, sub imperiul tristeţii, care nu ştiu încotro s-o apuce şi care au o teamă grozavă de ziua de mâine.

 

Nadia Neagoe:

- În Biblie, Domnul ne spune: Să nu vă temeţi de ziua de mâine, ce vă aduce ea, căci eu sunt cu voi şi aşa cum hrănesc păsările cerurilor, tot aşa vă hrănesc şi pe voi, mai ales pe voi că sunteţi creaţia mea şi sunteţi mai importanţi decât păsările.

 

Deci, aşa cum am făcut şi eu, ar trebui să ne plecăm toţi în faţa Domnului şi să ne plângem păcatul, să-i spunem cu ce-am greşit, să-i spunem tot ce ne frământă inima că doar El este singurul prieten adevărat care niciodată nu ne lasă singuri.

 

Doar El este singurul prieten adevărat în care noi putem nădăjdui. Nici un om de pe lume nu poate să ne ajute aşa cum ne ajută El şi cum ne înţelege El. De aceea să ne plecăm înaintea Lui şi să-şi plângă fiecare păcatul pe care îl are şi să spună toată durerea din suflet, ce simte, ce a făcut şi să-l primească pe Domnul Isus în inimă ca Domn şi Mântuitor.

 

Să citească foarte mult Biblia, căci ea ne luminează. Biblia este lumina pe calea pe care mergem. Şi să frecventeze foarte des biserica, pentru că acolo este locaşul în care se explică Cuvântul Domnului, acolo putem înţelege mai multe lucruri.

 

Domnul spune doar “urmaţi-mă, veniţi după Mine şi faceţi doar voia Mea.” Domnul nu ne pune să alergăm 5 km ca să fim nişte copii adevăraţi ai Lui, ci doar să facem doar voia Lui şi să mărturisim ce am făcut în trecut şi să ne îmbrăcăm în haină nouă căci noi acum aşa negri, cu inima plină de ură şi răzbunare suntem îmbrăcaţi într-o haină neagră, pătată.

 

Nu trebuie decât să ne lepădăm haina şi să ne îmbrăcăm cu o haină albă pe care Domnul ne-o dă, o inimă blândă, o inimă plină de dragoste şi iubire.

 

Pot să mărturisesc că atunci când L-am primit pe Domnul în inima şi în viaţa mea a fost ceva minunat, am crezut că am aripi să zbor, eram plină de fericire, îmi venea să pup pe toată lumea, îmi venea alerg pe stradă şi să spun: “Domnul este Dumnezeul meu, El m-a ajutat peste tot, El este singurul meu prieten care este mereu alături de mine şi niciodată nu mă lasă.” Am fost foarte fericită. A fost ceva minunat. Nu cred că voi uita vreodată lucrul acesta.

 

Reporter:        

- Ce s-a întâmplat atunci?

 

Nadia Neagoe:

- În acea seară, am luat Biblia în mână şi am început să citesc din ea. Cuvintele pe care le-am citit mi-au intrat aşa de pătrunzător în suflet, încât simţeam că inima mea îşi ia zborul, încât simţeam că Domnul este prezent lângă mine şi este bucuros că mi-am mărturisit păcatul, este bucuros că m-am întors la El şi că El niciodată nu mă va lăsa.

 

Tocmai acel verset l-am citit: „Eu niciodată nu vă voi lăsa!” Aşa m-a emoţionat încât simţeam că totul în jurul meu se face lumină, se face alb, simţeam că pot să zbor. Nici nu cred că pot să explic ce-am simţit în ziua aceea. A fost o mare bucurie! 

sus

horizontal rule

Ce anume îmi lipseşte

 

„Treceam prin foarte multe probleme in casnicie. am avut o viata tumultuoasa, o copilarie foarte grea, as putea spune chiar nefericita. Poate sunt altele si mai nefericite, dar a mea pot sa spun ca a fost foarte grea datorita tatalui meu. Despre casatorie am crezut ca este salvarea mea dar nu a fost.”

 

„Dintr-o data ma simteam usoara. Ma simteam fericita, despovarata. Parca nu mai am nici o grija.”

 

„Mi-a spus ca vede lupta mea si vede toata situatia prin care trec, dar imi lipseste ceva. am pus imediat intrebarea: ’Ce anume imi lipseste?’ ”

 

„Familia m-a renegat, dar nu mi-am pierdut speranta. Le-am spus tuturor: "Renunt la orice si la oricine pe pamant, dar la Dumnezeu nu renunt." stiu un singur lucru: Dumnezeu este tatal meu si atat. si-a dat Fiul sa moara pentru mine. N-as putea sa mai schimb acest lucru. Voi ramane vesnic copilul Lui.”

 

Reporter:

Uneori cand ne grabim sa ajungem de la o localitate la alta sau nu exista mijloc de transport intre doua localitati, putem sa mergem cu masini de ocazie. Dar aveti grija in ce masina va urcati pentru ca s-ar putea sa gasiti acolo un mesaj care sa va puna pe drumul catre cer.     

 

Carla Preda a trecut printr-o asemenea intamplare. Ea era  traducator de limba sarba si avea nevoie sa ajunga urgent la turnu severin. a plecat din timisoara spre turnu severin cu o masina de ocazie. in acea masina a fost luata de un copil al lui Dumnezeu, pe nume Beniamin Lup.

 

Carla Preda:

- Am stat foarte mult de vorba cu el despre ce inseamna sa faci bine, despre punctele comune pe care le gasisem in discutie. in aceste discutii, mi-a spus ca sotia lui a avut un accident de masina si trebuie operata. am stat cu sotia lui in spital doua saptamani si am ingrijit-o dupa operatie. a fost suficient timp pentru mine sa-mi dau seama ca Eugenia Lup este foarte diferita de alte persoane pe care eu le intalnisem in viata mea. Era foarte linistita, foarte calma. Citea o carte numita "Rugaciunea lui Iaebet", tradusa de sotul ei. Linistea ei m-a impresionat atat de mult incat am inceput sa pun intrebari. Din "Rugaciunea lui Iaebet" am aflat ca te poti ruga o anumita rugaciune si viata ta poate fi transformata.

 

Ceea ce mi-a schimbat mie viata au fost chiar ei doi. Ei ca familie, ca si cuplu. Linistea si felul in care se intelegeau. Eu nu i-am vazut niciodata certandu-se. intotdeauna aveau o comunicare extraordinara. Felul lor de a fi pot sa spun ca m-a transformat. am fost foarte curioasa de secretul fericirii lor.

 

Treceam prin foarte multe probleme in casnicie. sunt maritata de la 17 ani, si am un baiat pe care l-am facut la 20 de ani. am avut o viata tumultuoasa, o copilarie foarte grea, as putea spune chiar nefericita. Poate sunt altele si mai nefericite, dar a mea pot sa spun ca a fost foarte grea datorita tatalui meu. Nu este o acuzatie este un adevar. 

 

M-am casatorit cu speranta ca o sa fie mai bine. M-am maritat foarte devreme si a fost, pot sa spun, o greseala. Despre casatorie am crezut ca este salvarea mea dar nu a fost. stiam despre Dumnezeu, stiam de mica despre Dumnezeu. Mama mea si bunica m-au invatat sa ne rugam "Tatal nostru". Dar nu am stiut niciodata ca te poti ruga direct la Dumnezeu si ca poti ava o relatie directa cu Dumnezeu, ca poti deveni copil al lui Dumnezeu.

 

Astfel din relatia pe care Eugenia si Beni o aveau, am aflat ca linistea lor si felul in care se inteleg si comunica intre ei este de la Dumnezeu, provine de la Dumnezeu. Fiind copiii Lui, copiii lui Dumnezeu aveau aceasta pace in suflet. stiau unde este secretul.

 

Dupa ce s-au straduit sa ne consilieze pe mine si sotul meu, si sa ne ajute in problemele care existau in familia noastra, si-au dat seama ca nu au reusit exact cum au vrut si cum s-au straduit. au facut tot ce era omeneste si chiar dumnezeieste posibil. Eu puneam foarte multe intrebari. Beniamin Lup mi-a spus ca vede lupta mea, vede absolut toata situatia prin ce trec, dar imi lipseste ceva. am pus imediat intrebarea: "Ce, ce anume imi lipseste?" si mi-a explicat cum sta treaba cu binele facut inainte si dupa ce-l cunosti pe Cristos.

 

M-a intrebat daca vreau sa ma rog si sa-l primesc pe Dumnezeu sa fie tatal meu. am acceptat imediat. Era un miracol pentru mine. atunci am descoperit ca Dumnezeu poate si vrea sa fie tatal meu. si stiam ca Dumnezeu poate fi un tata si este un tata perfect.

 

Reporter:

- Dar din experienta ta de familie, din experienta tatalui tau poate ca nu-ti mai doreai un alt tata in momentul respectiv. sau poate asociai imaginea de Dumnezeu cu imaginile din copilaria ta despre tata.

 

Carla Preda:

- Nu, nu m-am gandit. Imediat mi-am dat seama ca daca Dumnezeu poate fi tatal meu este salvarea mea. imi lipsea un tata si acum pot sa spun, un tata pamantesc as putea spune ca imi lipseste. tatal meu traieste bineinteles, dar totusi nu este cum ar trebui sa fie, din pacate si fiul meu creste cam in acelasi fel, fara un tata adevarat.

 

Fiul meu - Alex - a auzit despre Dumnezeu. Imediat a vrut si el sa se roage. s-a rugat intr-o biserica din sibiu, chiar intr-o biserica a rromilor. s-a rugat sa-l primesca pe Dumnezeu. inca nu s-a botezat, dar astept acest moment. Dar ii lipseste si lui un tata pamantesc, pentru ca tatal lui nu prea vrea sa aiba de a face cu noi. Dupa ce ne-am pocait si eu m-am botezat, fostul meu sot a zisc-am inebunit si ca mi s-aspalat creierul”. toti au impresia ca ti s-a spalat creierul, castiu eu ce ti-au spus”, „ti-au bagat altii in cap”.

 

În momentul in care m-am intors la Dumnezeu, pot spune ca mi-am pierdut toata familia. toata familia m-a renegat in totalitate. Dar nu mi-am pierdut speranta. Le-am spus tuturor: "Renunt la orice si la oricine pe pamant, dar la Dumnezeu nu renunt." Odata ce mi-am dat seama ca poate fi tatal meu, a devenit tatal meu, am devenit copilul Lui, niciodata, niciodata nu voi mai renunta la El, orice mi s-ar spune. stiu un singur lucru: Dumnezeu este tatal meu si atat. si-a dat Fiul sa moara pentru mine. N-as putea sa mai schimb acest lucru. Voi ramane vesnic copilul Lui.

 

Acum au inteles. Nu mai sunt asa recarcitranti. Mama mea a fost prima care a inteles. a plans foarte mult. s-a luptat foarte mult. Nu dormea noptile. Ma suna si-mi spunea: "De ce? De ce-ai facut asa ceva?"

 

Reporter:

- Ti s-a uitat adanc in ochi sa vada daca te uiti „in gol” sau „te uiti prin ea”?

 

Carla Preda:

- Da, s-a uitat. si in privirea mea a vazut fericire si liniste si a inteles.

 

Reporter:

- Si tatal tau?

 

Carla Preda:

- Tatal meu a acceptat cu resemnare, dupa ce m-a criticat. O intreaba pe mama mea: "Ce mai face pocaita de la timisoara?" sau mai stiu eu, fel de fel de exprimari de dispret si dezacord. a inteles ce sunt. El nici ca ortodox nu este foarte crestin. Nu prea iarta, de fapt nu iarta absolut deloc. Este suparat pe parintii lui si nu vrea sa ii ierte. Eu cred ca de aici i se trag toate nefericirile. I-am spus ca trebuie sa ierte, sa-si ierte parintii, dar nu vrea.

 

Reporter:

- Pe fostul tau sot esti suparata?

 

Carla Preda:

- Nu, deloc. Eu sunt genul de om care nu poate sa fie suparat pe cineva foarte mult. Chiar daca ma supar asa pe moment, dar imi trece. N-as putea sa urasc niciodata.

 

Reporter:

- Este foarte important sa-i iertam pe cei care ne-au gresit, pentru ca Domnul Isus Cristos in rugaciunea "tatal nostru" spune: "si ne iarta noua gresalele noastre, Precum si noi iertam gresitilor nostri." sau altfel spus: "Cu ce masura masurati, cu aceeasi masura vi se va masura." Este important sa iertam, ca si la randul nostru sa putem fi iertati.

acum sa aflam ce ne spune Beniamin Lup despre tine.

 

Beniamin Lup:

- Am intrebat-o pe Carla ce face ea pentru Dumnezeu? si mi-a spus: "traiesc o viata morala." am luat o foaie de hartie si am desenat acolo domeniul lui Dumnezeu cel sfant si domeniul omului pacatos, separat de o prapastie mare. am tras o linie de la omul pacatos pana inspre Dumnezeul cel sfant si am spus: "Nu ajunge. altceva, mai faci pentru Dumnezeu?" "Pai merg la biserica si mama m-a inchinat!" am tras o linie putin mai lunga, apoi i-am spus: "Nu ajunge! altceva ce faci? ai grija de oameni saraci?" "Da". Carla obisnuia sa ia copiii de pe strada, sa-i hraneasca in casa ei si sa-i spele. Facea lucrul aceasta cu bucurie. am tras o alta liniuta si i-am spus: "Nu ajunge! Nu e suficient!" atunci i-am spus: "Carla mai ai o sansa!" am desenat o cruce care unea omul pacatos cu Dumnezeul cel sfant si in momentul in care am trasat crucea, Carla a izbucnit in plans si a spus: "Vreau si eu ce aveti voi!" Ne-am rugat cu ea si ea i-a cerut Domnului Isus sa intre in inima ei. a devenit copilul lui Dumnezeu chiar in momentul acela.

 

Reporter:

- Carla, ce s-a schimbat in inima ta, ce a fost frumos, luminos, deosebit, dintr-o data, dupa momentul cand L-ai primit pe Cristos ca Mantuitor si ca stapan al vietii tale?

 

Carla Preda:

- În inima mea, pe fata mea, in absolut tot ceea ce eram, se vedea o transformare. simteam ca plutesc. Pot sa spun, pluteam de-a dreptul. Dintr-o data ma simteam usoara. Ma simteam fericita, despovarata. Parca nu mai am nici o grija.

 

Trec si acum prin foarte multe greutati. Nici acum viata de crestin nu este o viata usoara. Este o lupta permanenta, mai mare ca inainte. acum trebuie sa lupti in permanenta sa ramai crestin, sa te lupti cu toate tentatiile.

 

Reporter:

- Poate acei care zambesc acum si spun despre tine ca ai trecut printr-un extaz mistic, dar este ceea ce se intampla atunci cand Duhul sfant vine in inima si viata omului. si lucrurile acestea nu se pot intelege decat duhovniceste, spune Biblia. intr-adevar cei din afara, care nu le-au experimentat, nu le pot pricepe.

 

Probabil multi dintre cititorii nosti simt ca le lipseste ceva, un gol care ...

 

Carla Preda:

- Un gol care poate fi umplut doar de Dumnezeu, de Duhul sfant. Doar prin rugaciune iti poti gasi linistea.

 

Reporter:

- Si probabil cei mai multi dintre cititorii nostri isi doresc din adancul inimii aceasta schimbare, pe care doar Cristos o poate face.

 

Iar tragedia lumii noastre este ca oamenii cauta aceasta schimbare in locuri gresite. 

 

Fiecare dintre noi ne dorim sarbatoare, ne dorim ca viata noastra sa fie o sarbatoare continua, dar Domnul Isus Cristos foarte simplu: "Vrei sa fie sarbatoare continua in viata ta? Da sarbatoare celor din jurul tau!"      

 

Dumnezeu sa lucreze in vietile dumneavoastra celor care cititi acum. Daca nu aveti o Biblie, cereti o Biblie cuiva, oriunde. Cumparati o Biblie. Daca nu aveti posibilitatea sa primiti o Biblie, puneti-va pe genunchi si rugati-va lui Dumnezeu cu toata inima, cu toata sinceritatea. si in rest lasati totul pe seama lui Dumnezeu. El este cel care cu delicatete, cu dragoste, cu gentilete face minuni extraordinare in viata dumneavoastra.

 

**********

Aceste interviuri au fost difuzate initial de Radio Vocea Evangheliei - Timisoara, in cadrul emisiunii VIEŢI  TRANSFORMATE.

sus

 


Ce este nou?

Pagină de căutare!

Prin intermediul acestei pagini ai posibilitatea de a căuta diverse articole, subiecte de interes, precum şi pasaje din Scriptură. Apasă aici!

 

CHAT Apologetic! Aici poţi să vorbeşti online pe teme de Apologetică, Teologie sau să îţi faci prieteni noi. Tot ce trebuie să faci e să intri cu un user (de preferinţă numele tău mic) apăsând aici.

 

FORUM de discuţii pe teme Teologice, Apologetice şi discuţii libere!

[apasă aici pentru detalii]

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe paginile fiecărui subiect de studiu găsiţi o serie de articole de interes.

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole noi la subiectele doctrinare despre:
 
HRISTOLOGIE
(doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE
(doctrina despre Duhul Sfânt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE
(doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE(doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE
(doctrina despre mântuire)
 
BIBLIOLOGIE
(doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE
(doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE
(doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE
(doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)
 
Apasă pe titluri pentru a accesa paginile cu aceste subiecte
Newsletter gratuit!

Apasă aici dacă doreşti să primeşti lunar pe email notificări despre apariţia următorului număr al Publicaţiei de Apologetică

 

Cartea de Oaspeţi

Apasă aici dacă doreşti să semnezi sau să citeşti Cartea noastră de Oaspeţi.

 

Citeşte Biblia online!

Citeşte Biblia Online!

 

 



 Înapoi Înainte
Copyright © 2003 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate