Arhiva Contact Despre noi Link-uri

 Mărturia Evangheliei

 

 

 

 

 

 

Biserica Creștină Baptistă Română din Baia Mare

Istorie și Reflecții (partea III)

Vasile Bel

 

de Vasile Bel

Capitolul 3. Activități bisericești

3.1 Lucrarea cu copiii

Lucrarea cu copiii a fost și este o preocupare specială a bisericii baptiste. Astfel, în timp ce frații erau la rugăciune, copiii erau învățați să se roage separat, instruiți fiind de către persoane tinere cu aplecare spre copii. Învățătorii de copii erau la rândul lor echipați pentru această lucrare.

În anul 1935 apare, ca supliment al revistei Farul Creștin, „Călăuza”: suplimentul conținea lecțiuni biblice pentru școala duminicală, societățile surorilor și societățile tineretului; apărea la trei luni și avea 32 de pagini, abonamentul era 10 lei pe an29. Din această „Călăuză” citim următoarele:

Lămuriri și sfaturi, pentru învățătorii Școalelor Duminecale:
1. Lecțiunile Școalelor Duminecale sunt împărțite acum în două părți: lecțiuni pentru copii și lecțiuni pentru oamenii mari.
2. Lecțiunile pentru copii sunt pentru copiii mici până la 12 ani. Învățătorii acestor copii sunt rugați să studieze aceste lecțiuni și să le predea copiilor într’un mod simplu, ca să le înțeleagă.
3. Lecțiunile copiilor sunt scrise într’un mod simplu și ușor, pentru ca să fie înțelese de copii.30

O statistică ne arată că la sfârșitul anului 1927 s-au găsit peste 300 de școli duminicale organizate, cu un număr de vreo 5000 de copii care sunt instruiți de către 350 de învățători.31
Copiii împreună cu fr. Iosif Miclăuș (1990)
De copii s-au ocupat mai mult surorile, dar adunarea generală din 1971 l-a desemnat pe fratele Iosif Miclăuș să fie coordonator din partea comitetului. Fratele era ajutat de Ioan Alexandru Dan, de la Cluj, de unde veneau diferite materiale, cărți și studii pentru copii. Înainte de anul 1971 nu se lucra separat cu copiii, doar tinerii se întâlneau împreună. Totuși, copiii erau învățați în timpul lecțiunii să spună versetul de aur și primeau câteva învățături pe înțelesul lor.

Au mai lucrat în pregătirea copiilor:
1. Iuliana Ionaș
2. Rodica Grel
3. Mia Mărcuș
4. Rodica Tincu
5. Salostica Oanța

3.2. Lucrarea cu tinerii

Cei mai mulți membri din biserică, încă de la începutul ei, erau tineri. Tineretul este și rămâne o forță în biserică, care ajută la îmbogățirea programelor din casa Domnului. Baptiștii au lăsat tinerii să se organizeze în cadrul Uniunii, cu conducere separată, Congres separat, întâlniri regionale, și era o mare binecuvântare. Scopul principal al Societății tinerilor era să-i crească pe aceștia în lucrul și Cuvântul Domnului.32

Fratele Costin Mihai era președintele tineretului din comunitatea de Satu Mare.33 Tinerii bisericii se adunau peste săptămână, se organizau pentru misiune, învățau cântări și făceau repetiții pentru scenete și alte activități. Însă, odată cu consolidarea comunismului, în țară s-au desființat structurile organizatorice ale tineretului, dar tinerii erau la fel de activi, cu suflu proaspăt și cu dorință puternică de misiune.

În anul 1932 se cere tinerilor un sacrificiu de o săptămână, în care să se întâlnească pentru a lupta la aducerea tineretului român la Hristos. Iată și motivația:

1. Păcatul ruinează foarte mult tineretul nostru.
2. Isus prețuiește foarte mult tineretul.
3. Viitorul în țara noastră atârnă de tineri.
4. Aceasta e porunca Mântuitorului.
5. Tineretul are nevoie de pregătire.
6. Unirea face putere.34
Semnat, Ioan Cocuț, secretar general al Uniunii Tineretului Baptist din România.

Încă din anul 1938, tinerii bisericii erau bine organizați și citim despre ei: „Tineretul a declamat poezii și convorbiri religioase, bucurându-se în Domnul.”35

Tinerii erau mai neînfricați și, de multe ori, se simțeau trădați de conducerea bisericii. Din cauză că faptele lor bune nu erau pe placul autorităților, pastorul era chemat la împuternicit și i se atrăgea atenția, apoi le comunica și tinerilor diverse informații, iar aceștia murmurau. Mai era o problemă, că tinerilor le plăcea misiunea în bisericile de la țară, dar nu numai, și biserica mamă, în speță a noastră din Baia Mare, rămânea fără tineri și se simțea mult lipsa lor; nu era cine „să facă program”. De mai multe ori fr. Simion Rusu ne-a rugat să găsim o soluție și să nu mergem prea mulți. Era și o solidaritate între tineri, în sensul că cei ce nu aveau bani de transport primeau de la cei ce erau angajați, așa că tentația de a pleca era mare. Deplasările erau o frumusețe, o revărsare de bucurie, încât aveam impresia că nu mai trăim în comunism. Dacă eram în tren, ocupam după nevoi, unul sau două compartimente și să vedeți bucurie, chitara dădea tonul la cântări, mai pe margini se stătea de vorbă cu oamenii curioși, și așa se mergea.

În autobuz se cânta mai puțin, pentru că se găsea vreun șofer care striga la noi să tăcem, dar mai era și câte un călător care îi răspundea: „Lasă-i să cânte!” Într-o seară, în gară la Fersig, erau tineri și copii care voiau să vină cu noi și ei se jucau, fugeau cu mare bucurie pentru că erau în afara orașului și a blocului așa că zburdau voioși, dar un om care aștepta și el trenul strigă cu putere: „Mă, ce faceți așa gălăgie, că sunteți pocăiți?” Fratele Luca de la biserica din loc îl strigă pe nume și îi spune: „Nu vezi că sunt niște copii?” Atunci, omul a tăcut rușinat.

În 06.11.1983, un grup de peste 20 de tineri am vizitat abia înființata Biserică Baptistă din Fersig. Sunt multe frumuseți din acestea, dar spațiul nu ne permite să le scriem în șir ,unele după altele.

Redăm un document relevant despre tineri – apelul către tineri din 1932:

3.3. Societatea surorilor.

Surorile erau organizate în Uniunea Femeilor Baptiste din România cu o conducere proprie și Congrese. În anul 1930 se ține Congresul la Talpeș și se alege sora Iuliana I. Ungureanu în funcția de președinte, sora Anuța Dan vicepreședinte, A.I. Costin, secretar general și Eva Lupescu ca ajutor.36

Rândul din spate (de la stânga la dreapta): prima persoană nu am identificat-o; Hotea Maria; Costin Maria; Balaj Maria – în casa dumneaei a funcționat și adunarea în jurul anilor 1944; Costin Marta, sora fr. Costin; nu am identificat; Szeleschi Maria; Nastasia; Moldovan Ghizela; nu am identificat.

Sora Moldovan Ida era președinta surorilor pe comunitatea de Satu Mare37, membră a bisericii din Baia Mare. Societatea aduna bani și oferea sprijin pentru misiunea externă, frați săraci, trimiteau și în Bucovina pe vremea foametei, aveau să îngrijească frați singuri și bătrâni din biserică. Pe lângă aceste activități surorile aveau studiu biblic și învățau să se ocupe de copii. Mai mult, făceau lucru de mână și vindeau produsele ca să facă rost de bani.38

Surorile din conducerea centrală mergeau prin țară ca să organizeze societăți, așa încât să fie mai eficiente și țineau ore de educație.39 Surorile erau îndemnate să adune cusături naționale pentru organizarea de expoziții.40

3.4. CorulCorul bisericii (1934)

Despre activitatea corului și înființarea lui a scris fr. Petrică Grel, așa că vom aminti doar că această lucrare era foarte importantă în biserică. Corul dădea o notă mai sublimă în desfășurarea programului. Bisericile care aveau cor erau mai frecventate, aveau și o prestanță, o notă de bună organizare. Lucrarea corală era o activitate plăcută prin care se lăuda Numele Domnului și programul era mai dinamic.

Corul era invitat, de asemenea, la unele evenimente din viața altor biserici: evanghelizări, deschideri de case de rugăciune, nunți, serbări de tot felul, conferințe și altele. Din revistele noastre de cult aflăm despre unele vizite făcute de cor în alte biserici, unde se adunau oameni din multe localități.

Corul bisericii (1934)

3.5. Fanfara

Fanfara Bisericii din Baia Mare este legată, într-un fel, de fanfara Biserici Baptiste Maghiare din oraș, unde au cântat câțiva frați români.

Fratele Covaci Lazăr ne informează că dumnealui, frații Rusu Simion, Grel Petru, Bota Gligor și alți frați dedicați muzicii au avut prin 1987/88 inițiativă să cumpere instrumente de alamă pentru fanfară. Astfel, se cumpără 28 de instrumente, dar toate inițiativele de a înfiripa o fanfară au eșuat; abia în 1995 fanfara începe să cânte.

Note de subsol:
29 Călăuza, supliment la revista Farul creștin, Anul I. Nr .1, 1 ianuarie 1935, p. 2,
30 Ibidem, p. 17.
31 Farul Mântuirii, anul X. nr. 20-24, număr festiv 40 pagini, Decembrie 1928.
32 Farul Mântuirii, Anul XIII. Nr. 1, 1 ianuarie 1932, p.9.
33 Îndrumătorul Creștin, 15 sept. 1948.
34 Farul Mântuirii, Anul XIII. Nr. 1, 1 ianuarie 1932, p.6.
35 Farul Creștin, anul VII, nr. 27, din 8 iulie 1939, p. 7.
36 Farul Mântuirii, Anul XI. Nr. 23, 1 decembrie 1930, p.5.
37 Îndrumătorul Creștin,15 sept. 1948.
38 Farul Creştin, anul V, nr. 1, din 1 ian. 1937, p. 7.
39 Farul Creştin, anul VI, nr. 16-17, din 23-30. Apr. 1938, p. 7.
40 Farul Mântuirii, Anul XI. nr.18-20, 15-30 octombrie 1930, p.3.

Va urma


 

Înapoi ] Înainte ] [ sus ]

Abonare gratuita!

Foloseste formularul de mai sus pentru a te abona GRATUIT la Publicatia de Apologetica pe email. Mesajele sunt trimise doar cand apare un numar nou al Publicatiei si abonarea este absolut Gratuita!

DE CITIT!!!!

Biblia Online - versiunea Dumitru Cornilescu

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole la subiectele doctrinare despre:

 

HRISTOLOGIE (doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE (doctrina despre Duhul Sfânt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE (doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE (doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE (doctrina despre mântuire)
 
BIBLIOLOGIE (doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE (doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE (doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE (doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)

Copyright © 2003 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate