Hartă Site Contact Despre noi FORUM
 Literatură
 

Home
Arhiva editurii

EDITORIAL
Apologetică
Teologie
Istorie
Pastorală
Cartea Creştină
Literatură
Mărturisiri
Proiectul Betania
Mass-Media
Ştiri
POŞTA REDACŢIEI

Colaboratorii

 

 


Pagina de Literatură creştină

 

 

Ionatan Piroşca

Paginile de Literatură sunt realizate de

 

Ionatan Piroşca

Autor creştin

horizontal rule

Din cuprinsul acestei ediţii

 

 

Când ni se face frig [pagina 1]

 

Tabla înmulţirii cu cerul (continuare) [pagina 2]

 

Scrisoare unui tânăr încercat [pe această pagină]

 

Locul larg dintre piscină şi Dumnezeu [pe această pagină]

 

horizontal rule

Scrisoare unui tânăr încercat

                              

Chiar îmi place joaca asta, am impresia ca tu trebuie să treci pe aici măcar
pentru ca să mă faci pe mine să-mi amintesc de unde am plecat şi să-mi pun întrebări... Iubeam enorm să citesc şi să scriu.

 

De fapt, nici nu prea făceam altceva. N-am fost niciodată un om de acţiune, unii se nasc pentru virtual. Visarea, contemplarea, au şi ele rostul lor. Morile de vânt macină totuşi, chiar dacă se hrănesc cu aer. Sunt şi ele acolo, în economia divină, poate doar pesimismul e de condamnat, dar şi acesta poate fi convertit în ceva pozitiv prin credinţă.

 

Nu ţi-a cerut nimeni să schimbi lumea, nici n-ai avea cum altfel decât schimbându-te pe tine, modul tău de viziune. Lumea e a lui Dumnezeu şi cel rău tinde în permanenţă să-I uzurpe autoritatea în vieţile noastre.

 

Nu spun că e cineva scutit de lupta care se da în el însuşi, eu am fost unul din cele mai încercate astfel de câmpuri de luptă, până am înţeles că trebuie să mă decid de partea cui sunt. Apoi am putut privi şi suporta sângerosul război aproape impasibil, uneori total nesimţitor la pierderile de element vital care era absorbit de pământul care eram, doar pentru a curge iarăşi, la o nouă confruntare...

 

Am fost nefericit cât timp am observat amănuntele... Realitatea, esenţa, este dincolo de ele. Fetiţa mea, la 15 ani, îi spunea admirativ surorii ei mai mici: „Ce ochi albaştri ai!”  Ea observa amănuntele. Amănuntele începeau să o devore. Cel rău ascunde cel mai uşor în el, amănuntele. Important e cum vezi şi ce vezi, nu ce culoare au ochii!

 

Fac şi un pic de literatură acum, un pic de „proză”, cum spunea monsieur J., dar îmi place pentru că mă provoacă. M-aş bucura să continuăm joaca asta…

 

Vremurile sunt ale lui Dumnezeu. Noi doar le trăim. Intrăm în ele şi acolo arătăm ce suntem şi cum devenim. Dumnezeu asta vrea sa vadă, şi fie credem, fie nu, acolo suntem obligaţi să ne manifestăm. O facem zi de zi, ceas de ceas, sub ochii Lui, „cu inima de mână”, cum spuneam într-o poezie. Da, poate ai dreptate să te îngrijoreze mersul spre dezastru al lumii, dar nu e nimic confuz decât atunci când confuzia stăpâneşte ochii noştri.

 

Crede-mă, am ajuns să nu mai pun preţ pe multe lucruri, iar ultimul lucru la
care am renunţat a fost acela ca eu aş însemna ceva, sau că aş mai putea face ceva... Bine, vei spune, dar la tine e o situaţie specială…


Ascultă-mă cu atenţie, toţi avem, ba nu, toţi suntem situaţii speciale, înaintea lui Dumnezeu. Fiindcă „toţi oamenii au păcătuit”, fiecare în felul lui.

 

Trebuie să faci aşa cum face Dumnezeu, este singurul lucru cu putinţă: treci peste, cum spunea Wurmbrand, de când a murit Hristos, adică din veşnicii, păcatul tău nu mai există. Altfel, în moartea ispăşitoare a lui Isus crede Dumnezeu, dar tu nu, făcând-o astfel doar o vină în plus pentru tine... De aici se trag singurătatea, lipsa de comunicare... Fiecare este apăsat, redus de păcat la un sine hidos în care se oglindeşte. Şi acolo fiecare vede oglindindu-se, vremurile. Adică păcatul lui şi al altora.

 

Fiindcă lumea reală este altfel, lumea reală este una singură, aceea făcută de Dumnezeu, care a creat-o şi apoi a văzut „ca toate lucrurile erau bune”. Să fi reuşit Satana să strice bunele întocmiri ale Domnului? Da, atâta timp cât ele vor fi văzute prin subiectivitatea alterată de păcat a omului. Pentru că astfel a ales cel rău să atace. El e tatăl minciunii. Adică tot ce ne prezintă el, realitatea a cărui stăpân este el, este o minciună.

 

Să luăm ceea ce frământă cel mai tare pe tineri: sexul. Dumnezeu a creat o
pereche de oameni, nu de îngeri. Adam şi Eva au avut aceleaşi caracteristici fizice şi înainte de căderea lor în mreaja Satanei şi după. Tot ceea ce a făcut acesta a fost să întoarcă atenţia omului de la Dumnezeu către sine. Aşa au văzut cei doi că erau goi...

 

Da, acuzi dezgolirea din zilele noastre şi ai perfectă dreptate. Creată de Dumnezeu, goliciunea era „bună”, arăta spre slava Creatorului. Când a intrat în mâna Satanei, ea a devenit instrument de tortură. Instinctul sexual, atât de necesar în economia creării omului, ”coasta” comună, elementul determinant al apropierii şi uniunii procreatoare a devenit armă de temut. Sentimentele, trăirile cerute de existenţa familiei în vederea împlinirii planului divin au fost deturnate. Nu e de mirare că astăzi lumea e plină de „posedaţi”. Iar apropierea sfârşitului vremurilor amplifică eforturile Satanei.

 

Noi, mântuiţii, trebuie să înţelegem clar: Satana e în criză. Venirea Domnului, care se apropie şi care va duce la înlăturarea lui, este trâmbiţată de îngeri. Împăratul se pregăteşte să vină! Satana a intrat în criză de timp, iar ce vedem şi auzim noi sunt convulsiile şi răcnetele lui spasmodice. Nu începe o epocă nouă acum. Ne apropiem de împlinirea vremii, atâta tot. Dezgolirea trupească şi sufletească şi toate suferinţele adiacente sunt răsuflări de efort ale tatălui minciunii.

 

Secolul XXI, ca întreaga istorie este, şi este al Domnului, indiferent ce zic celebrii.

 

Te sperie că eu m-am învins pe mine, iar tu nu… Da, eu m-am învins pe mine şi am reuşit să pătrund în cea mai ascunsă tainiţă a inimii mele, dar când am ajuns acolo am văzut că luptasem degeaba, că toate suferinţele şi durerea fuseseră inutile. Doar ostenisem şi îmbătrânisem înainte de vreme. Mă învinsese Hristos cu mult înaintea mea! Mă cunoştea în întregime cu o veşnicie mai devreme de a mă naşte. El te cunoaşte şi pe tine. Te las în mâna Lui!

 

I. P.

sus

horizontal rule

Locul larg dintre piscină şi Dumnezeu

 

 

"M-a scos Dumnezeu la loc larg", îmi spunea un păstor cu mai mulţi ani în urmă, după revoluţie.

   

Of, că multe a mai adus revoluţia asta! Ea e vinovată. A adus multe şi pe mulţi. Americani, mai ales. Cu buzunarele şi cu inimile pline. Era necesar să stea undeva. Casa păstorului era prea mică.

   

E rău să-ţi faci oaspeţii să se simtă ca acasă?

   

Spinoasă problemă! Daca eu nu m-am lipit niciodată de bani, nu înseamnă că alţii n-au voie. Că sună a dispreţ faţă de iubiţii noştri enoriaşi autohtoni, aş fi răuvoitor dacă aş spune.

   

Şi David Îl lăuda pe Domnul: "Te laud, Doamne, că mi-ai scos inima la larg." Iar inima lui avea patru cămăruţe, ca toate inimile. În câte camere trebuie să stea inima unui păstor? Anatomică chestie!

   

Ce, noi n-avem copii? N-au şi ei inimi? Oaspeţii, când vin, îşi lasă inimile la vamă? Păi adunaţi câte camere se fac! Unde să intre atâtea inimi? Şi unde sa se spele de praful de pe drum ?

   

Numai că lui David, Dumnezeu i-a scos inima la locul larg care e dragostea Lui. Cum e să-ţi scoată Dumnezeu inima la locul larg care e inima Lui ?

 

Ce mănâncă molia, e treaba moliei.

 

Şi nu numai atât: domnii directori de biserici predică despre foloasele smereniei şi despre locul inimii fiecăruia, care e (pe) lângă propria comoară. Noi suntem comoara lui Dumnezeu.

 

Aceşti păstori predică uitându-se lung la comorile lor. Predică despre partenerii de lucrare din America, despre fapte şi iar fapte, despre organizaţii şi misiuni, case de copii şi ajutoare. Iar noi, ceilalţi, ascultăm şi învăţăm. Învăţăm că binecuvântarea înseamnă să ai vilă, maşini, bani, glorie, că o lucrare creştină veritabilă numai cu aşa ceva se face şi, eventual, pentru aşa ceva...

   

"Ce uşor de manipulat sunt americanii ăştia!" îmi spunea recent cineva. Ei sunt de vină! Să ne spună ei, aşadar, cum se umple locul larg dintre piscină şi Dumnezeu!

 

I. P.

sus

 


Ce este nou?

FORUM de discuţii pe teme Teologice, Apologetice şi discuţii libere!

[apasă aici pentru detalii]

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe paginile fiecărui subiect de studiu găsiţi o serie de articole de interes.

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole noi la subiectele doctrinare despre:
 
HRISTOLOGIE
(doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE
(doctrina despre Duhul Sfânt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE
(doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE
(doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE
(doctrina despre mântuire)
 
BIBLIOLOGIE
(doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE
(doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE
(doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE
(doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)
 
Apasă pe titluri pentru a accesa paginile cu aceste subiecte
Newsletter gratuit!

Apasă aici dacă doreşti să primeşti lunar pe email notificări despre apariţia următorului număr al Publicaţiei de Apologetică

 

Cartea de Oaspeţi

Apasă aici dacă doreşti să semnezi sau să citeşti Cartea noastră de Oaspeţi.

 

Citeşte Biblia online!

Citeşte Biblia Online!

 Înapoi 
Copyright © 2003 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate