Arhiva Contact Despre noi Link-uri
 Istorie
 

 

 

Cuprins Publicaţie
NOSTRA AETATE
Apologetica
Teologie
Hegeomai
Istorie
Pastorala
Studiu Biblic
Site-uri Baptiste
Media

 

 


Pagina de Istorie

 

Cartea Pasi

Cultul Creştin Baptist din Romānia in perioada comunista

(continuare)

 

2.2.8 ALRC (Comitetul Creştin Romān pentru "Apărarea Libertăţii Religioase şi de Conştiinţă")

 

Comitetul Creştin Romān pentru "Apărarea Libertăţii Religioase şi de Conştiinţă" (ALRC) a luat naştere la 2 aprilie 1978 prin iniţiativa fratelui Nicolescu Pavel, păstor ales (dar nerecunoscut de Departamentul Cultelor) al Bisericii Creştine Baptiste din cartierul 23 August, Bucureşti. Ideea constituirii ALRC-ului se cristalizează īn contextul perioadei cānd īn Europa de Răsărit au apărut un număr de mişcări dizidente precum, cele din Uniunea Sovietică a lui Soljeniţīn şi a lui Zaharov; cea din Polonia ivită cu ocazia alegerii īn Sfāntul Scaun al Vaticanului a polonezului Karol Wojtyla - care devine Papa Ioan Paul II şi cea din Cehoslovacia, a "Cartei 77". O altă influenţă a fost postul Radio Europa Liberă prin emisiunile lui şi apariţia ilegală īn Romānia a cărţii scrise de autorul Baciu, intitulată "Piteşti, centru de reeducare studenţească".

 

ALRC-ul alcătuieşte două documente intitulate "DECLARAŢIA" şi "ĪNCETAŢI PRIGOANA" pe care le trimite Consiliului de Stat, Ministerului de Justiţie, Departamentului Cultelor şi Uniunii Baptiste. Semnatarii acestor documente erau majoritatea baptişti.

 

Se prezintă mai jos aceste două documente iniţiale.

 

CĂTRE,

CONSILIUL DE STAT MINISTERUL JUSTIŢIEI

DEPARTAMENTUL CULTELOR UNIUNEA BAPTISTĂ

 

Cu respect vă aducem la cunoştinţă, că noi, un grup de credincioşi Baptişti, am hotărīt creierea īn Romānia a unui comitet creştin cu caracter interconfesional privind apărarea libertăţii religioase şi de conştiinţă īn ţara noastră, care să aibă activitate permanentă īn semnalarea cazurilor de persecuţie religioasă şi de studierea fenomenului religios īn contextul societăţii socialiste.

 

Alăturat anexăm declaraţia de constituire, care cuprinde temeiul legal, scopul şi componenţa sa, precum şi apelul:

 

"Īncetaţi prigoana". Vă īncredinţăm de īntreaga noastră loialitate faţă de ideea de legalitate şi de dragoste fierbinte pentru ţara noastră Romānia.

Tot odată vă informăm că acest comitet a cerut aderarea la "Christian Solidarity International" cu sediul īn Zurich Elveţia, Longgestrasse 71.

Pavel Nicolescu Nicolae Traian Bogdan Emerich Iuhasz Ioan Brisc Petru Cocīrţeu Ioan Moldovan Nicolae Rădoi Ludovic Osvath Dimitrie Ianculovici

 

Declaraţia de formare a Comitetului Creştin Romān A.L.R.C. (Apărarea Libertăţilor Religioase şi de Conştiinţă)

 

DECLARAŢIA

Privind constituirea Comitetului Creştin Romān pentru Apărarea Libertăţilor Religioase şi de Conştiinţă (A.L.R.C.) şi de aderare a comitetului la organizaţia "Christian Solidarity International" şi la "International Christian Association for Freedom of Belief", cu adresa: Lenggastrasse 71, Zurich, Elveţia.

 

Un grup de credincioşi evanghelici (baptişti) din Romānia, īn dorinţa de a ajuta pe fraţii lor de orice confesiune creştină, care sunt prigoniţi pentru credinţa lor īn Dumnezeu,

 

Īnţelegānd că ierarhii şi conducătorii lor oficiali nu-i reprezintă īn mod demn şi nu le apără interesele cultice;

 

Văzānd că atitudinea Departamentului Cultelor faţă de fenomenul religios īmbracă forme diferite din ce īn ce mai subtile şi mai represive, iar ierarhii şi liderii religioşi devin instrumente tot mai docile ale Departamentului Cultelor īmpotriva credincioşilor şi instituţiilor religioase;

 

Convinşi īn mod sincer că religia īn Ţara noastră joacă un rol din ce īn ce mai important ca factor moral, social şi spiritual, şi pe departe de a fi un "OPIU" pentru popor, este un ferment īn lupta pentru afirmarea demnităţii umane pentru libertate şi respectarea drepturilor omului;

Īncredinţaţi fiind că prin această acţiune a noastră slujim atāt Bisericii Creştine cāt şi Patriei; Īn conformitate cu:

 

1. CONSTITUŢIA R.S.R.-ului potrivit căreia: cetăţenii Republicii Socialiste Romānia au dreptul de a se asocia īn... organizaţii obşteşti şi Statul sprijină activitatea organizaţiilor de masă... conform art.37, cetăţenilor R.S.R.-ului li se garantează libertatea cuvāntului, a presei, a īntrunirilor... conf. art.28.

2. DECLARAŢIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI, potrivit căreia "Orice persoană are dreptul la libertatea de īntrunire şi asociere paşnică", conf. art.20.1.

3. PACTUL INTERNAŢIONAL CU PRIVIRE LA DREPTURILE CIVILE ŞI POLITICE, potrivit căruia "Orice persoană are dreptul de a se asocia īn mod liber cu altele... pentru ocrotirea intereselor sale", conf. art.22.1.

4. ACTUL FINAL DE LA HELSINKI al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare īn Europa, potrivit căruia Statele participante vor respecta "Drepturile Omului şi Libertăţile Fundamentale, inclusiv libertatea de gāndire, conştiinţă, religie sau de convingere pentru toţi, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie", conform art. 14/VII, paragraf 1, şi Statele participante vor recunoaşte şi respecta libertatea individului de a profesa şi practica singur sau īn comun religia sau convingerea, acţionīnd după imperativele propriei sale conştiinţe" conf./1A/VII XX.par.3/.

Se constituie īn Romānia: comitetul Creştin Romān: Apărarea Libertăţii Religioase şi de Conştiinţă (A.L.R.C.)

SCOPUL (A.L.R.C.-ului) este următorul:

1. Afirmarea valorilor morale şi spirituale ale religiei creştine.

2. Apărarea libertăţii religioase şi de conştiinţă.

3. Apărarea şi ajutorarea tuturor celor persecutaţi din cauza convingerilor religioase.

4. Promovarea legăturilor internaţionale īntre creştinii din Romānia şi cei din străinătate.

5. Informarea opiniei publice din Romānia şi străinătate a persecuţiei religioase din Romānia.

6. Analizarea fenomenului religios īn contextul societăţii socialiste.
 

Comitetul este format din următorii:

 

1. Pavel Nicolescu (laborant Bucureşti)

2. Dimitrie Ianculovici (muncitor Timişoara)

3. Ioan Moldovan (inginer Timişoara)

4. Petru Cocārţeu (tehn.stom.Caransebeş)

5. Ioan Brisc (elev Timişoara)

6. Emerich Iuhasz (muncitor Timişoara)

7. Nicolae Tr. Bogdan (muncitor Timişoara)

8. Nicolae Rădoi (şofer Caransebeş)

9. Ludovick Osvalth (muncitor Zalău)

 

Membrii Comitetului A.L.R.C. solicită a fi primiţi īn rāndurile organizaţiei "Internaţionala Solidarităţii Creştine (Christian Solidarity International) aderānd şi susţinānd īn īntregime documentul "Petition", adresat Conferinţei Pentru Securitate şi Cooperare īn Europa, privind libertatea religioasă şi de conştiinţă īn toate statele semnatare ale "Acordului de la Helsinki", elaborat de sus numita organizaţie. Comitetul A.L.R.C. desemnează ca purtători de cuvānt al său pe următorii:

1. Pavel Nicolescu

2. Dimitrie Ianculovici
Semnăturile:

 

Bucureşti 2 Apr. 1978

 

ĪNCETAŢI PRIGOANA!

Prigoana religioasă din Romānia şi discriminările la care sunt supuşi creştinii, īndeosebi cei neoprotestanţi, devine pe zi ce trece un fapt tot mai vizibil şi imposibil de tăgăduit. Această realitate dureroasă īncepe să preocupe din ce īn ce mai mult opinia publică internă şi externă. Nici un semn nu ne arată că aceste īncălcări flagrante ale libertăţii şi demnităţii omului ar fi pe cale să īnceteze, ci dimpotrivă, an de an, se īnmulţesc metodele şi cazurile de persecuţie religioasă din ţara noastră.

 

CONDUCĂTORI AI PARTIDULUI ŞI GUVERNULUI ROMĀN: īncetaţi prigoana!

V-aţi angajat să respectaţi şi să apăraţi cu sfinţenie drepturile fundamentale şi constituţionale ale romānilor. Spre bucuria īntregului popor, Romānia a semnat şi aderat la pacte şi acorduri internaţionale īn care se afirmă şi se garantează libertatea de conştiinţă, credinţă şi practică religioasă, libertatea cuvāntului şi a īntrunirilor paşnice şi a promis să-şi adapteze legislaţia internă acestor principii mari şi sfinte.

Cu toate acestea, spre uimirea şi indignarea noastră, sute de mii de cetăţeni romāni sunt īmpiedicaţi īn practica crezului lor şi supuşi unor presiuni, discriminări şi persecuţii din cauza credinţei şi convingerilor lor. Īncetaţi prigoana.

 

Este timpul să vă ţineţi de cuvāntul dat īn faţa īntregului popor şi īn faţa forurilor internaţionale, este timpul să dispuneţi īncetarea prigoanei!

Discriminările grave īn domeniul īnvăţămāntului, aplicarea incorectă a Decretului nr.153, obligativitatea şi pentru creştini de a presta jurămāntul faţă de politica internă a Partidului, (care este bazată pe concepţia materialist-atee) inegalitatea pentru creştini īn ocuparea de funcţii şi īn salarizare, nepotrivirea ce există īntre Constituţia şi Decretul de organizare şi funcţionare a Departamentului Cultelor, amestecul ilegal şi abuziv al acestuia din urmă īn viaţa spirituală a bisericilor creştine, ne obligă să cerem īncetaţi prigoana!

 

CONDUCĂTORI AI DEPARTAMENTULUI CULTELOR: īncetaţi prigoana!

Reveniţi la legalitate şi redaţi organismului pe care īl conduceţi caracterul său legal de organ de supraveghere şi control al respectării legii. Deoarece constituiţi unicul organ specializat prin care Statul Romān s-a angajat să garanteze deplina libertate religioasă şi să caute preīntāmpinarea unor abuzuri şi discriminări īn acest domeniu: īncetaţi prigoana!

 

Tocmai inspectorii teritoriali de Culte īncalcă aceste libertăţi acordate de constituţia şi de Statutul de Organizare şi Funcţionare a Cultului desfăşurānd o intensă activitate de intimidare, amestecāndu-se īn alegeri, exercitānd presiuni psihologice asupra păstorilor, instigānd pe creştini, acordānd aprobări şi semnături după bunul lor plac doar celor consideraţi că ar corespunde politic şi transformāndu-se tot mai mult īn organe represive, de aceia vă cerem: īncetaţi prigoana! REPREZENTANŢI AI JUSTIŢIEI ŞI SECURITĂŢII STATULUI: īncetaţi prigoana.

 

Sīnt nenumărate cazuri de creştini īn Romānia care au suferit amendări, violări de domiciliu, percheziţii, anchetări şi bătăi şi unii chiar au fost tīrīţi īn procese pe care pe nedrept le-au pierdut şi acestea toate pentru unica "vină" că sīnt creştini şi au vrut să se bucure īmpreună cu ceilalţi fraţi ai lor de aceiaşi credinţă, să se roage īmpreună sau să aibe o clădire proprie īn acest sens.

 

Īn īntīlnirile cu Dumneavoastră de nenumărate ori, nu v-aţi sfiit să ne jigniţi şi să ne răniţi īn demnitatea noastră de cetăţeni romāni denumindu-ne: "paraziţi, antisociali, anacronici, antistatali, oameni care dăunează societăţii şi care caută s-o ţină pe loc" etc. etc. de aceea vă cerem, īncetaţi prigoana!

 

CONDUCĂTORI AI CULTULUI BAPTIST īncetaţi prigoana!

Pentru că sīnteţi īn fruntea unei confesiuni creştine care v-a īncredinţat mandatul de a reprezenta şi apăra pe fraţii voştri, īncetaţi prigoana!

Poporul creştin baptist şi-a pus mari speranţe īn ultimile schimbări īn cadrul conducerii Cultului, dar iată că numai după un an de la ultimul Congres, un val de nemulţumire a cuprins īntreaga ţară şi un divorţ total s-a stabilit īntre d-voastră şi popor, de aceea īncetaţi prigoana!

Orice represalii venite din partea Departamentului Cultelor ca destituiri de păstori, īnchideri de biserici, exmatriculări din seminar, emiterea de instrucţiuni şi circulare, acestea toate fiind īmpotriva spiritului mărturisirii de credinţă şi a Statutului nostru au primit "binecuvāntarea" conducerii Uniunii Baptiste de aceia vă strigăm, īncetaţi prigoana!

 

Atunci cīnd aveţi probleme şi nelămuriri mergeţi īnaintea Domnului şi cereţi-i ajutorul şi lumina Sa, rugaţi-vă mult, postiţi şi consultaţi Sfīnta Scriptură şi căutaţi călăuzirea Duhului Sfīnt īn orice situaţie refuzīnd să mergeţi la oameni care nu cred īn Dumnezeu pentru a primi sfaturi şi instrucţiuni: īncetaţi prigoana!

 

Īncepeţi să fiţi creştini īn gīndire, scopuri şi procedură īncetaţi prigoana!

 

Īntregul popor crede că a sosit timpul să īncepeţi să deveniţi oameni de jertfă, gata să riscaţi şi să suferiţi orice alături de El pentru lucrarea lui Dumnezeu ca urmaşi demni ai Blīndului Crucificat Isus Hristos, de aceia vă īndemnăm acum īn ceasul al unsprezecelea: treziţi-vă!

Īncetaţi să mai slujiţi la doi stăpīni: īncetaţi prigoana!

 

FRAŢI ROMĀNI! "

Orice om care este sclavul unor prejudecăţi politice, naţionaliste sau confesionale şi oricine este cuprins de teamă, indiferenţă sau intoleranţă faţă de semenuul său ajunge să promoveze direct ori indirect nedreptatea şi persecuţia īntre Romāni.

 

De aceia să ne oprim şi să īnţelegem că sīntem fraţi, partea din inima aceluiaşi popor şi că orice represalii şi libertăţi īngrădite nu duc decīt la slăbirea neamului nostru, lovind īn unitatea poporului Romān şi īn prestigiul internaţional al ţării noastre.

 

Să ne unim vocea īmpotriva discriminărilor şi a nedreptăţilor, īmpotriva īncălcărilor de orice fel ale drepturilor fundamentale ale omului!

Glasul nostru, devenind astfel mai puternic, va ajunge să fie auzit şi de cei īn drept, pentru ca să ajungă să facă ceea ce de mult trebuia făcut: ĪNCETAREA PRIGOANEI RELIGIOASE ĪN ROMĀNIA, spre binele nostru şi al īntregului popor şi spre bunul renume al patriei noastre dragi. Tuturor factorilor de răspundere, vă cerem:

 

ĪNCETAŢI PRIGOANA!

Comitetul Creştin Romān

Apărarea Libertăţii Religioase şi de Conştiinţă (A.L.R.C.)

Semnează membrii fondatori: 1. Pavel Nicolescu, 2. Dimitrie Ianculovici, 3. Ioan Moldovan, 4. Nicolae T. Bogdan, 5. Petru Cocīrţău, 6. Emerich Iuhasz, 7. Nicolae Rădoi, 8. Ioan Brisc, 9. Ludovich Osvalth Bucureşti 2 Aprilie 1978

 

Īn ziua de 30 august 1978, are loc şedinţa extraordinară a Comitetului Uniunii cu scopul de a analiza unele abateri ale unor membri ai Cultului şi luarea măsurilor disciplinare necesare. Din Comitetul Uniunii au participat fraţii: Cornel Mara, Pavel Bărbătei, Traian Grec, Bela Mike, Nicolae Romānu, Mihai Chiu, Ioan Coldea, Iosif Sărac, Aurel Tanc, Ştefan Bartha, Alexandru Bodor, Gheorghe Băleanu şi Ioan Trif. Au mai participat şi nişte fraţi invitaţi, vicepreşedinţi ai comunităţilor de Arad, Braşov, Bucureşti, Oradea şi Timişoara, respectiv, Handra Sima, Aurel Lazăr şi Grigore Vass, Samuel Chibici şi Ioan Dăduică, Ioachim Madar, Teodor Turcu şi redactorul şef al revistei cultului, Ioachim Ţunea. La această şedinţă s-au luat următoarele hotărāri:

 

1. "Excluderea din cult a următoarelor persoane: Pavel Niculescu, Nicolae Traian Bogdan, Ioan Brisc, Petru Cocīrţeu, Ioan Moldovan, Nicolae Rădoi, Ludovic Osvath, şi Dimitrie Ianculovici pentru faptul de a se fi constituit īntr-o grupare ilegală, cu caracter politic, care a aderat la organizaţii internaţionale nebaptiste, īncălcīnd astfel principiile evanghelice şi doctrina cultului baptist.

2. Excluderea din cult, la propunerea conducerii Comunităţii Creştine Baptiste din Timişoara şi a tuturor pastorilor şi diaconilor de pe raza acestei comunităţi, a următoarelor persoane: VucViorel, Teleagă Ioan, Mihuţ Martin şi Gheorghe Munteanu pentru abateri de la doctrina baptistă şi īncălcarea hotărīrilor Comitetului Comunităţii Baptiste din Timişoara.

3. Excluderea din cult a lui Aurel Popescu din Bucureşti pentru faptul de a fi denigrat şi calomniat ani de zile, īn scris şi verbal, conducerea cultului şi autorităţile de stat, īncălcīnd principiile de credinţă baptistă privind relaţiile dintre biserică şi stat precum şi pentru īncălcarea hotărīrilor Comitetului Uniunii şi a angajamentelor ce şi le-a luat īn faţa pastorilor şi diaconilor de pe raza Comunităţii Baptiste Bucureşti de a nu mai predica decīt īn biserica din care a făcut parte ca membru."274

 

Istoria ALRC-ului şi activitatea sa este stopată de Securitate, Departamentul Cultelor, conducerea Uniunii şi unii păstori din conducerea unor comunităţi, īn special ai celei de Timişoara. Securitatea prin aceste instrumente ale sale a creat mari presiuni astfel ca membrii ALRC-ului să fie excluşi din membralitatea bisericilor unde făceau parte şi din cultul baptist. La Caransebeş, Departamentul Cultelor şi Uniunea intervine brutal īn treburile interne ale bisericii din loc, īn aşa fel că īn cele din urmă depune o plāngere penală la Miliţia Oraşului Caransebeş īmpotriva fraţilor Cocīrţeu Petru, Rădoi Nicolae şi Munteanu Gheorghe, care s-au opus ferm, dar fără brutalitatea de care sunt īnvinuiţi, īncercării conducerii Comunităţii de Timişoara şi Uniunii de a schimba comitetul bisericii şi de a-i elimina pe membrii ALRC-ului care erau aleşi īn comitet. Activitatea ALRC-ului se diminuează simţitor după plecarea definitivă a fratelui Pavel Nicolescu īn Statele Unite, la aproximativ un an şi jumătate de activitate. După plecarea sa, Securitatea i-a determinat pe ceilalţi membri ai ALRC-ului să semneze o promisiune de īncetare a activităţii īn schimbul aprobării plecării lor definitive īn străinătate. Singurul care nu a semnat această hārtie a fost fratele Rădoi Nicolae (numit Lae de prieteni). Pentru unele detalii şi documente vezi ANEXA ALRC (p.538).

 

Este interesant de remarcat faptul că īn perioada următoare a anului, īntre 21-27 septembrie 1978, un grup īn jur de 60 de persoane (păstori şi soţiile unora), comitetul executiv al Uniunii īn formulă completă şi persoane din conducerile comunităţilor teritoriale, au participat la Congresul Baptist Jubiliar ţinut la Viena.275

 

Īntre zilele de 27 noiembrie şi 6 decembrie 1978 s-au ţinut la sediile comunităţilor a treia serie de conferinţe cu păstorii şi diaconii īn care s-au prezentat două referate: "60 de ani de la formarea Statului Naţional Unitar Romān" şi "Doctrina baptistă despre har". Concluziile conferinţelor acestei serii au fost că acestea "au avut darul nu numai să adīncească mai mult frăţietatea noastră īn doctrinele Sfintelor Scripturi ci şi să se adape de la izvorul sacru naţional al UNIRII tuturor romānilor din Patria mamă".276

 

Īntrucāt frăţietatea baptistă - care pe deoparte a īnceput să realizeze mai deplin că conducerea Uniunii era doar o marionetă īn māna Departamentului Cultelor şi că nimic semnificativ nu se putea schimba prin ei, īn ciuda promisiunilor şi nădejdilor de la alegerile din 1977 ş i care, pe de altă parte tindea s ă se scindeze ş i s ă creeze o prăpastie periculoas ă īntre conducerea Uniunii şi masele de credincioşi - era īntr-o stare care putea să scape de sub controlul Uniunii şi implicit de sub controlul autorităţilor de stat - īn şedinţa de lucru a Comitetului Uniunii din 11 aprilie 1979 s-a hotărāt ţinerea unei conferinţe naţionale cu toţi păstorii din ţară, īn care s-a dorit realizarea solidarităţii păstorilor īn jurul conducerii Uniunii, confirmarea legitimităţii conducerii ei şi deciziilor sale şi realizarea unor principii teologice care să ţină frăţietatea "disciplinată" şi supusă Statului.277 Conferinţa pe ţară a pastorilor, la care au participat 165 de păstori, s-a ţinut īn oraşul Braşov, īn perioada 12-15 iunie 1979, sub auspiciile preşedintelui cultului Mara Cornel şi ale referatului acestuia, prezentat īn cadrul conferinţei de orientare din prima zi, intitulat: "Rolulpastorului īn păstrarea unităţii morale a credincioşilor şi de a sădi īn inimile lor dragostea de patrie." Au fost, īn continuarea conferinţei, abordate 7 teme, prezentate sub formă de referate, ce au fost dezbătute de păstorii prezenţi care au fost īmpărţiţi īn trei comisii de lucru. Cele 7 referate se refereau la: raporturile cultului cu statul, serviciile divine din biserici, slujitorii şi lucrarea lor, disciplina din biserici, instituţiile cultului şi relaţiile dintre ele, abaterea de la doctrina baptistă īn practica unor biserici şi dărnicia creştină. Se redă mai jos rezoluţia care s-a adoptat cu ocazia acestei conferinţe.

 

 

 

"Noi, Comitetul Uniunii Comunităţilor Creştine Baptiste, Comitetele Comunităţilor Creştine Baptiste precum şi toţi pastorii baptişti din R. S. Romānia, īntruniţi īn Conferinţa pe ţară īn oraşul Braşov, īn zilele de 12-15 iunie 1979, pentru a dezbate problemele doctrinare ce ne preocupă, īn urma lucrărilor desfăşurate īn comun, am ajuns la următoarele concluzii:

 

Īn Cultul nostru s-au obţinut īn ultimile decenii, importante realizări īn toate domeniile de activitate dar mai ales pe plan spiritual, īn Bisericile noastre există armonie, o bună colaborare īntre pastori şi credincioşi; lucrarea Domnului a făcut progrese, mii de persoane s-au īntors la Dumnezeu; Bisericile au putut primi numeroase vizite ale fraţilor din străinătate, iar delegaţi şi conducători din instituţiile noastre de cult au participat la numeroase manifestări de peste hotare ale fraţilor de aceeaşi credinţă cu noi. Toate acestea au fost posibile datorită strīnsei legături frăţeşti ce a existat īntre Comitetul Uniunii şi Comunităţi, īntre acestea şi Biserici şi īn general īntre pastori şi credincioşi precum şi a li­bertăţilor de care ne bucurăm īn patria noastră.277 "Conferinţa pe ţară a pastorilor baptişti din R.S. Romānia", Īndrumătorul Creştin Baptist, an XXXIV, nr. 5-6, 1979, p. 6.
 

Trebuie să arătăm īnsă că pe līngă bunele rezultate pe care le-am obţinut, am avut şi unele neajunsuri, cum au fost: persoane fără īncredinţare din partea Cultului şi-au permis să vorbească īn numele Cultului şi uneori să aducă īnvinuiri nedrepte şi chiar calomnii la adresa unor fraţi pastori, comite­telor de comunităţi şi īn unele cazuri īnsăşi conducerii Uniunii. Din păcate astfel de persoane au antrenat īn acţiunile lor nefrăţeşti şi credincioşi lipsiţi de orientare şi discernămīnt, care au produs tulburare īn unele biserici. Pe nedrept astfel de atitudini au adus jigniri şi la adresa autorităţilor de stat. Aceste manifestări cu totul străine de doctrina baptistă au pătruns īn Cult prin intermediul unor persoane venite īn mijlocul nostru de la alte culte şi care au īncercat să ne dezbine prin īndemnuri la nesupunere faţă de conducerea cultului şi faţă de autoritatea statului.

 

Astăzi, constatăm cu satisfacţie că astfel, de manifestări au fost eliminate şi īntreaga frăţietate unită īn jurul Comitetului Uniunii desfăşoară lucrarea Domnului īn armonie şi bună īnţelegere.

 

Pentru continua īmbunătăţire a activităţii din cultul nostru, Conferinţa pe ţară a pastorilor baptişti adoptă următoarea

 

REZOLUŢIE

1. Apreciază ca deosebit de utilă această Conferinţă care a adus lumină şi precizări īntr-o serie de probleme de ordin organizatoric şi doctrinar şi hotărăşte ca ele să fie aplicate īn toate Bisericile Baptiste din R. S. Romānia.

2. Constată că relaţiile existente astăzi īntre pastori, īntre Comitetul Uniunii şi Comitetele de Comunităţi precum şi dintre acestea şi credincioşi, sīnt bune. Toţi pastorii şi comitetele bisericilor sīnt chemaţi să vegheze mai mult ca disciplina şi buna rīnduială īn Cult să fie păstrată potrivit īnvă­ţăturii Evangheliei.

3. Conferinţa pastorilor dezaprobă acţiunile unor persoane izolate care s-au erijat īn purtători de cuvīnt ai Cultului fără să aibă īncredinţări şi declară că potrivit Statutului, singurii purtă tori de cuvīnt sīnt organele legale alese la toate nivelele (Biserici, Comunităţi şi Uniune).

4. Toţi pastorii īntruniţi īn Conferinţă sīnt de acord că īndrumările primite de la Comitetul Uniunii au fost īn sprijinul păstrării unităţii Cultului nostru şi apreciind eforturile depuse de forul nostru statutar de conducere, promit să sprijine şi īn viitor acţiunile sale, acordīndu-i concursul neprecupeţit īn lucrarea lui Dumnezeu, īn păstrarea unităţii īntregii frăţietăţi baptiste din R. S. Romānia.

5. Īn numele tuturor credincioşilor baptişti, pastorii adunaţi la Conferinţa pe ţară īşi reafirmă lo­ialitatea de patria noastră comună, Republica Socialistă Romānia şi potrivit Mărturisirii de credinţă, promit să respecte cu sfinţenie legile ţării şi autoritatea de stat, să sprijine eforturile Constructive ale īntregului popor, făuritor al vieţii noi.

6. Materialele şi hotărīrile care s-au dezbătut şi adoptat la această conferinţă să fie aduse la cunoştinţa frăţietăţii noastre prin toate mijloacele de care dispunem."278

sus

Abonare gratuita!

Introdu adresa de email:

Delivered by FeedBurner

Foloseste formularul de mai sus pentru a te abona GRATUIT la Publicatia de Apologetica pe email. Mesajele sunt trimise doar cand apare un numar nou al Publicatiei si abonarea este absolut Gratuita!

DE CITIT!!!!

Biblia Online - versiunea Dumitru Cornilescu tocmai a fost actualizată la versiunea 1.0! Sunteţi invitaţi să o vedeţi - şi să o folosiţi! Acum īntr-o nouă interfaţă, cu motor de căutare propriu şi plan de citire a Bibliei īntr-un an!

 

Forum - actualizat şi diversificat, securitate crescută, caracteristici de ultima ora

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole la subiectele doctrinare despre:

 
HRISTOLOGIE (doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE (doctrina despre Duhul Sfānt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE (doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE (doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE (doctrina despre māntuire)
 
BIBLIOLOGIE (doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE (doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE (doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE (doctrina despre lucrurile viitoare - sfārşitul)
Cartea de Oaspeţi

Semneaza in Cartea de Oaspeti

Apasă aici pentru a semna sau vizualiza Cartea de Oaspeţi

 Īnapoi Īnainte
Copyright © 2003-2006 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate