Arhiva Contact Despre noi Link-uri
 Istorie
 

 

 

Arhiva
Contact
Despre noi
Colaboratori

Cuprins Publicaţie
NOSTRA AETATE
Apologetica
Teologie
Site-uri Baptiste
Istorie
Pastorala
Articole
Proiectul Betania
Media
Ştiri Internaţionale
Din Presa Română
Poşta Redacţiei

 

 


Pagina de Istorie

 

Adevăr Istoric

Documente şi date din Istoria Bisericii

de Nicolae Moldoveanu

 

 

14. SINOADELE

 

Sinoadele, au început după a doua jumătate a sec. al II-lea (Eusebiu Popovici, Istoria Bisericii Univ. vol. 1, pag. 272), şi se numeau sinoade adunările bisericeşti de rang superior.

 

Sinoadele sunt de mai multe feluri: locale, regionale, provinciale şi ecumenice adică adunarea reprezentanţilor bisericii din întreaga lume. În Biserica apuseană, deci în limba latină, sinoadele se numesc concilii.

 

La început nici o biserică nu a avut pretenţia să stăpânească peste altele... Din când în când s-au făcut sfaturi locale ale bătrânilor (prezbiterilor) bisericilor. Însă până la sfârşitul veacului al II-lea, se pare că nu au fost convocate decât în ocazii speciale după cum aceste întâlniri erau necesare.

 

Tertulian scrie: “Religia nu este chemată să impună religie, în mod liber şi nu prin forţă ea trebuie ca să fie primită.”

 

Aici vom arăta sinoadele ecumenice care s-au ţinut în decursul veacurilor. De la început ţinem să atragem atenţia că majoritatea sinoadelor ecumenice au fost convocate de împăraţi pentru a stabili ordinea în imperiu. Mai toate aceste sinoade, au elaborat legi (canoane). Totuşi, când unele persoane ajungeau la conducerea bisericii (ex. scaunul episcopal din Constantinopole sau Roma), şi nu erau întru totul de părerea unui sinod oarecare, atunci convocau alt sinod şi răsturnau toate legile sau canoanele sinodului cu pricina.

 

Iată un pasaj din Istoria bisericească scrisă de Sozomen: “Noi declarăm deci, că numai canoanele despre care vorbesc, nu trebuie să fie recunoscute, ci ele încă trebuie să fie condamnate cu dogmele ereticilor şi ale schismaticilor... Ce remediu se poate aduce? Nu e altul decât a aduna un sinod, după cum am mărturisit deja...” (Sozomen, Istoria Bisericească, pag. 352 - 353).

 

Sinodul - ecumenic

Sinodul - ecumenic a fost convocat de împăratul Constantin cel Mare, pentru a stabili unitatea bisericii. Sinodul s-a ţinut în anul 325 la Niceea. Acest sinod a formulat simbolul credinţei (Crezul) şi a stabilit dogma Treimii cu privire la Fiul, problemă pe care Arie a pus-o în discuţie în Alexandria, cuprinzând apoi întreaga creştinătate. În urma hotărârii sinodului, Arie şi câţiva episcopi care-l susţineau, au fost exilaţi. Tot la acest sinod s-a pus la punct problema sărbătorii Paştelui.

 

După acest sinod ecumenic de la Niceea, a fost convocat un alt sinod ecumenic la Nicomidia, unde au participat 250 de episcopi şi s-a formulat un alt crez, contra celui care s-a formulat la Niceea. De asemenea au fost excomunicaţi episcopii Alexandru al Alexandriei şi Eustaţie al Antiohiei. (Filostorg, Istoria Bisericii, cartea a II-a, 7, pag. 212, trad. de Iosif Gheorghian, Bucureşti, 1899).

 

Sinodul II ecumenic

Sinodul II ecumenic a fost convocat de împăratul Teodosie cel Mare, în anul 381 la Constantinopole. S-a stabilit dogma despre Duhul Sfânt, egal în putere cu Tatăl şi Fiul.

 

- Lupta împotriva lui Macedoniu.

 

Sinodul III ecumenic

Sinodul III ecumenic a fost convocat de împăratul Teodosie II, în anul 431 la Efes. S-a discutat problema celor două firi ale Domnului Isus ca om. Discuţia s-a ivit datorită lui Nestorie, care nu era de părere să se spună: “Maica lui Dumnezeu”, ci “Maica lui Hristos” sau “Maica omului Isus Hristos”. Sinodul a fost prezidat de Chirii al Alexandriei, un potrivnic al lui Nestorie. După terminarea discuţiilor, împăratul i-a întemniţat pe amândoi, căci interesul lui şi al tuturor împăraţilor, era acela de a stabili ordinea în imperiu. (Istoria Bis. Universale, vol. 1, pag. 229).

 

Sinodul IV ecumenic

Sinodul IV ecumenic a fost convocat tot de împăratul Teodosie II, în anul 449 la Efes. S-a discutat problema monofizismului. Împăratul a luat parte la discuţiile teologice, influenţând pe unii episcopi iar pe alţii ameninţându-i. Menţinerea ordinii la sinod era încredinţată la doi demnitari imperiali, Elpidiu şi Eulogiu. La cest sinod au fost şi bătăi, de aceea s-a numit “sinodul tâlhăresc”. Pentru stabilirea ordinii a fost întrebuinţată forţa publică. (Istoria Bis. Univ. vol. 1, pag. 233 - 234).

 

Sinodul V ecumenic

Sinodul V ecumenic (numit “sinodul IV” în locul celui la care s-au bătut), a fost convocat de împăratul Marcian, în anul 451, la Calcedon. (Evagrie, Istoria Bisericii, cartea II-a, cap. 2, pag. 30). S-a discutat tot problema monofizismului.

 

La sinodul de la Calcedon, printre altele, s-a hotărât, împreună cu împăratul Marcian, ca scaunul arhiepiscopal din Noua Romă (Constantinopolul) să aibă al doilea rang după vechea Romă. (Evagrie, Istoria Bisericii pag. 40).

 

Sinodul VI ecumenic

Sinodul VI ecumenic (numit “sinodul V”), a fost convocat de împăratul Iustinian, în mai 553 la Constantinopole. S-a discutat problema “celor trei capitole” adică Scrisorile lui Teodoret al Cyrului contra lui Chirii al Alexandriei şi contra sinodului din Efes; Epistola lui Ibas din Edesa; Epistola lui Ibas din Edesa adresată episcopului Maris din Andaşir (Persia) şi persoana şi opera lui Teodor de Mopsuestia, care fuseseră reabilitaţi de sinodul de la Chalcedon. S-a discutat schisma veneţiană. (Istoria Bis. Universale, vol. 1, 259 - 262).

 

Sinodul VII ecumenic

Sinodul VII ecumenic (numit “sinodul VI”), a fost convocat de împăratul Constantin IV la Constantinopole între 7 nov. 680 şi 16 sept. 681, într-o sală boltită a palatului imperial, din care cauză i s-a mai zis şi “sinodul trulan”. S-a discutat problema dacă Domnul Isus are două voinţe (Monotelismul), două energii şi două firi. Împăratul a vrut să curme cearta în biserică şi a reuşit. (Istoria Bis. Universale, vol. 1, pag. 266).

 

Canonul 61 al acestui sinod excomunică pe clericii care au legătură cu vrăjitorii şi ghicitorii. Pe laici îi exclude din sânul bisericii.

 

Sinodul VIII ecumenic

Sinodul VIII ecumenic (numit sinodul V - VI “al doilea trulan”), a fost convocat de împăratul Iustinian II. La acest sinod s-au evidenţiat contrastele dintre răsărit şi apus. S-a discutat despre disciplina în biserică şi s-au elaborat 102 canoane.

 

Sinodul IX ecumenic

Sinodul IX ecumenic (socotit al VII-lea un timp). În anul 754 s-a ţinut un sinod socotit al VII-lea ecumenic, convocat de împăratul Constantin V Copronyomos. Cei 338 de episcopi întruniţi la sinod au hotărât ca orice icoană să fie neîntârziat aruncată din Casa Domnului. Moaştele, deasemeni, să nu mai fie venerate. Toate actele sinodului au fost pierdute în decursul veacurilor. (Istoria Bis. Universale, vol. 1, pag. 287).

 

Sinodul X ecumenic

Sinodul ecumenic (socotit “sinodul al VII”), a fost convocat de împărăteasa Irina în anul 787 la Niceea. Au participat între 330 - 367 membri. Aceştia nu erau toţi episcopi. Sinodul a combătut hotărârile sinodului din anul 754, l-a socotit pseudo-sinod. Şi a hotărât introducerea icoanelor.

 

Carol cel Mare n-a recunoscut acest sinod. Împăratul Leon al V-lea, a convocat un sinod care a anulat hotărârile sinodului al VII-lea, declarând valabile hotărârile sinodului din anul 754. (Istoria Bis. Universale, vol. 1, pag. 291 - 292).

 

Sinodul XI ecumenic

Sinodul XI ecumenic (socotit “al VIII-lea” de Biserica Catolică), a fost convocat de patriarhul Ignatie, în anul 869 - 870, la Constantinopole în Biserica sf. Sofia. Au fost de faţă şi trimişii papei Adrian al II-lea.

 

Sinodul XII ecumenic

Sinodul XII ecumenic (socotit al VIII-lea de către Biserica Ortodoxă), s-a ţinut la Constantinopole, în anul 879 - 880, convocat de patriarhul Fotie. Au fost prezenţi 385 episcopi şi o delegaţie din partea papei Ioan al VIII-lea. S-a discutat cazul patriarhului Fotie şi nedreptatea care i s-a făcut de către sinodul din anul 869 - 870. (Istoria Bisericii Universale, vol. 1, pag. 357).

 

Un articol foarte important despre sinoade în: Studii Teologice, nr. 3- 4/1972, pag. 190 - 211, Liviu Stan, Importanţa vechilor sinoade ecumenice)

horizontal rule

sus

Ce este nou?

 

Mapamond Creştin Baptist - ştiri de interes pentru creştinătatea română.

 

Biblia Online - versiunea Dumitru Cornilescu tocmai a fost actualizată la versiunea 1.0! Sunteţi invitaţi să o vedeţi - şi să o folosiţi! Acum într-o nouă interfaţă, cu motor de căutare propriu şi plan de citire a Bibliei într-un an!

 

Grup de Discuţii Apologetică - te poţi abona şi scrie mesaje care să fie dezbătute, discutate în acest grup de către membrii săi.

 

Forum - actualizat şi diversificat, securitate crescută, caracteristici de ultima ora

 

CHAT Creştin! - aici intri dacă vrei să discuţi cu prietenii sau să îţi faci prieteni noi. Teme diverse.

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole la subiectele doctrinare despre:

 
HRISTOLOGIE (doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE (doctrina despre Duhul Sfânt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE (doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE (doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE (doctrina despre mântuire)
 
BIBLIOLOGIE (doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE (doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE (doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE (doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)
Newsletter gratuit!

Apasă aici dacă doreşti să primeşti lunar pe email notificări despre apariţia următorului număr al Publicaţiei de Apologetică

 

Cartea de Oaspeţi

Semneaza in Cartea de Oaspeti

Apasă aici pentru a semna sau vizualiza Cartea de Oaspeţi

 Înapoi Înainte 
Copyright © 2003-2006 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate