Arhiva Contact Despre noi Link-uri
 Istorie
 

 

 

Cuprins Publicaţie
NOSTRA AETATE
Apologetica
Teologie
Hegeomai
Istorie
Pastorala
Studiu Biblic
Site-uri Baptiste
Media

 

 


Pagina de Istorie

 

Cartea Pasi

Cultul Creştin Baptist din Romānia in perioada comunista

(continuare)

 

2.2.9 C.A.M. (Christian Aid Ministries)

 

Un alt eveniment care a avut un impact deosebit şi semnificativ īn viaţa Cultului Creştin Baptist din Romānia (şi nu numai) a fost īnfiinţarea organizaţiei Christian Aid Ministries (tradus īn romāneşte ar fi Slujirile de Ajutorare Creştină). Această organizaţie a fost fondată īn anul 1981, prin īndurarea şi suveranitatea Părintelui tuturor săracilor orfanilor şi văduvelor, īn urma viziunii unei surori amişe, Nora Wengerd, a idealurilor unui tānăr american amiş şi a corespondenţei şi īntālnirii acestora cu sora Genovieva Sfatcu. Această organizaţie a avut ca scop ajutorarea celor sărmani din ţările sărace. Este una din cele mai eficiente organizaţii creştine din America.279 Multe au fost familiile de credincioşi nevoiaşi care au fost ajutate prin această misiune. Pachetele alimentare, trimise ca ajutor umanitar, au fost o mare binecuvantare. Pentru cei care le primeau, era o minune a Domnului, ceva de necrezut. Primeau diferite alimente care se găseau foarte greu şi care erau raţionalizate de guvernul romān (zahăr, ulei, făină, unt) plus unele alimente "exotice" cum ar fi ciocolată, cafea, branză topită, pateuri şi carne conservată. De nespus era uimirea şi bucuria copiilor celor săraci care priveau cu ochii mari şi nerăbdători. Multe multumiri se īndreptau spre Dumnezeu din inimile mamelor care nu aveau ce da de māncare copiilor lor. Cafeaua era tichetul de intrare la medic şi era instrumentul de deschidere a uşilor īn cazul audienţelor pentru rezolvarea problemelor.

 

Au fost ajutaţi de asemenea mulţi păstori mai săraci care se deplasau la biserici īndepărtate. Acestora li s-au trimis maşini şi cupoane pentru benzină (care era de asemenea raţionalizată). Binefacerea acestor oameni nu va fi cunoscută pe deplin decāt īn ziua răsplătirii tuturor lucrurilor. Pentru a prinde ceva din jertfa acestor oameni vezi Anexa C.A.M. (p. 566) care cuprinde un crāmpei din manuscrisul Silivei Tărniceriu, care va fi publiată curānd ca vol.II, sub titlul Dumnezeu īmi cunoaşte cărările.

 

2.2.10 Vechiul făgaş

 

Īn perioada 20 septembrie - 2 octombrie 1979 are loc la sediul comunităţilor o nouă serie de conferinţe de orientare īn care s-au prezentat referatele "A 35-a aniversare a Revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă īn ţara noastră" şi "Doctrina baptistă despre a doua venire a lui Hristos". Cu durere trebuie spus că īn aceste conferinţe referatele doctrinare erau doar un paravan pentru cele "sociale" de īndoctrinare prin care frăţietatea era supusă spălării creierului şi manipulării politice. Un pastor īn vārstă spunea odată că şedinţele de orientare erau "şedinţe de dezorientare". Departamentul Cultelor, care mereu era prezent la acestea, cel puţin prin īmputerniciţii locali dacă nu chiar prin directorul general sau adjunct, prin Uniune, implementa īn cadrul cultului baptist linia trasată de Partidul Comunist şi dorea să fie īn permanenţă asigurat că deţine controlul. La referatele sociale autorităţile, cu ocazia luărilor de cuvānt ale fraţilor, făcea trierea şi īşi īnsemna pe cei care ar fi avut idei sau atitudini ostile regimului sau discordante. Īn cadrul acestor şedinţe, autorităţile testau şi pe calea aceasta starea de spirit a credincioşilor baptişti şi luau apoi, īn consecinţă, măsurile care se cuveneau din punctul lor de vedere. Şi Uniunea, ca instrument de control şi coercitiv īn māna autorităţilor, folosea aceste conferinţe pentru īntărirea autorităţii ei asupra cultului. Uniunea Baptistă devenise o anomalie din punct de vedere doctrinar baptist, cea mai īnaltă formă de ierarhie cu puteri absolute peste credincioşi şi care putea să decidă (chiar dacă nu afirma făţiş lucrul acesta) īn toate problemele bisericii. Uniunea smintea cugetul păstorilor baptişti ai unei īntregi naţiuni. Se poate vedea un citat din rezumarea seriei de conferinţe de orientare mai sus menţionată.

 

"Conferinţele de orientare, la care au fost prezenţi fraţii din Comitetul Executiv al Uniunii, s-au desfăşurat peste tot, īntr-o atmosferă deosebită, evidenţiindu-se pretutindeni spiritul de pace şi unitate frăţească, care se manifestă īntre păstorii şi diaconii bisericilor noastre precum şi dorinţa lor fermă de a sprijini conducerea Uniunii īn toate problemele cultice ce īi stau īn faţă. De asemenea, luările de cuvīnt, īn cadrul acestor conferinţe, au exprimat ataşamentul pastorilor, diaconilor şi credincioşilor baptişti faţă de conducerea īnţeleaptă a statului nostru şi sentimentele de dragoste faţă de patria noastră scump, Republica Socialistă Romānia, angajīndu-se cu toţii prin muncă neobosită, īmpreună cu īntregul popor romān, fără deosebire de naţionalitate şi credinţă religioasă, să-şi dea contribuţia lor la ridicarea patriei comune, pe cele mai īnalte culmi ale progresului şi civilizaţiei."280

 

Se poate observa cu uşurinţă, pe lāngă limbajul derutant şi manipulator, cāt de mult penetrase discursul politic al Partidului Comunist īn discursul religios, respectiv oficial baptist.

 

Perioada anilor 1970-1980 poate fi caracterizată ca fiind perioada cea mai militantă pentru drepturile şi libertăţile credincioşilor baptişti. S-au realizat unele lucruri importante, precum desfiinţarea reglementării şi renunţarea la aprobările autorităţilor pentru botez totuşi majoritatea īngrădirilor au rămas dar cu o asprime mai temperată. La sfārşitul acestei perioade zbuciumate dizidenţa făţişă a fost īnfrāntă, majoritatea dizidenţilor fiind nevoiţi să părăsească ţara. Ca şi o concluzie a acestei vremi este benefică prezentarea a unei duble evaluări sub forma unui raport al Departamentului Cultelor şi a unui contraraport al Securităţii (vezi ANEXA Raport aspecte culte neoprotestante, p. 571).

 

Īn perioada zilelor 15-21 august 1984 (ca un ultim exemplu referitor la conferinţele de orientare281), s-au ţinut īn cadrul Comunităţilor, "Conferinţele cu pastorii şi diaconii bisericilor baptiste dedicate marii sărbători naţionale a poporului romān" īn care s-a sărbătorit īmplinirea a 40 de ani de la eliberarea patriei de sub jugul fascist. Īn revista Cultului "Īndrumătorul Creştin Baptist" se relatează: "Conferinţele cu pastorii şi diaconii au fost prezidate de către fratele Mihai Huşanu, preşedintele Uniunii la Comunităţile Baptiste din Timişoara, Arad şi Cluj-Napoca, şi de către fratele Dr. Vasile Talpoş, secretar general al Uniunii, la Comunităţile Baptiste din Oradea şi Bucureşti.   Conferinţa pastorală de la Braşov a fost prezidată de fratele Sandor Kulcsar, vicepreşedintele Uniunii."282 Cine era īn spatele acestor conferinţe de orientare? Documentul de mai jos evidenţiază implicarea activă a Departamentului Cultelor şi a Securităţii.

 

Revista "Īndrumătorul Creştin" (asemenea organului "Vestitorul frăţesc" din URSS), organul oficial al cultului Baptist, nu mai era revista tuturor baptiştilor, ci era pe deplin revista proprie a Uniunii şi era la dispoziţia uniunii tot timpul, publicānd toate comunicările şi dispoziţiile autorităţilor de Stat sub masca credinţei baptiste.283 Astfel "Īndrumătorul Creştin

Baptist" devine un instrument īn māna autorităţilor pentru exploatarea religiilor, respectiv a Cultului Baptist. Pentru ilustrare, īn 25-26 noiembrie 1981 are loc Adunarea Cultelor din Republica Socialistă Romānia pentru Dezarmare şi Pace. Pentru eveniment revista "Īndrumătorul Creştin Baptist" alocă temei acestui eveniment 9 din 28 de pagini ale revistei din care una este coperta, care conţine telegrama adresată tov. Nicolae Ceauşescu284 şi 6 pagini şi jumătate din numărul următor, dintr-un total de 24 pagini.285 La acest eveniment participă din partea Cultului Creştin Baptist din R.S.R. preşedintele Uniunii fr. Cornel Mara, secretarul general Pavel Bărbătei, vicepreşedinţii Traian Grec şi Bela Mike, directorul Seminarului Ioan Bunaciu, redactorul şef al "Īndrumătorului Creştin Baptist" Ioachim Ţunea, iar din partea Federaţiei Baptiste Europene şi a Alianţei Baptiste Mondiale, John David Hopper. După cuvāntările pe tema obsedantă a preşedintelui Nicolae Ceauşescu cu privire la dezarmare şi pace Adunarea adoptă īn unanimitate o moţiune prin care conducătorii religioşi īşi exprimă atitudinea lor de a contribui la īnfăptuirea "măreţului program de pace, libertate şi bună īnţelegere īntre oameni şi popoare, iniţiat de Preşedintele Nicolae Ceauşescu"; o chemare pentru dezarmare, pace şi bună īnţelegere īntre popoare; o telegramă adresată lui Ceauşescu.286 Īncă două adunări similare au avut loc īn anii 1984,287 īn perioada 21-23 iunie (participă preşedintele Uniunii, Mihai Huşanu, secretarul general, Vasile Talpoş, directorul Seminarului, Ioan Bunaciu şi redactorul şef la revistei cultului Ioachim Ţunea) şi 1985, īn perioada 16-18 septembrie (la care participa pe lāngă preşedintele Huşanu, secretarul general Talpoş, redactorul şef Ţunea, vicepreşedintele Sandor Kulcsar, preşedinţii de comunităţi Ioan Ciocan - Braşov, Samuel Chibici - Bucureşti, vicepreşedinţii de comunităţi Teodor Vereş - Oradea, Dumitru Turcin - Timişoara, reprezentantul Comunităţii Arad Mihai Chiu şi vicepreşedintele Alianţei Mondiale Baptiste Iosef Horak).288 Obsesia lui Ceauşescu de a primi premiul Nobel pentru pace289 a angrenat pentru īndeplinirea visului său, care nu s-a realizat niciodată, o īntreagă ţară. Ceauşescu a uzat de orice mijloc, chiar şi de cel religios, pentru atingerea ţelurilor sale politice. Pentru a exemplifica implicarea activă a cultelor īn politica comunistă internaţională se va folosi exemplul īntālnirea care trebuia să aibă loc īn perioada 26-31 ianuarie 1987 la Moscova, unde erau convocaţi conducătorii organelor de stat din ţările socialiste care se ocupă de problemele cultelor. Īn adresa Nr.305/C/1986 către viceprim-ministrul guvernului Ion Dincă, preşedintele Departamentului Cultelor la acea vreme, Ion Cumpănaşu, aduce la cunoştinţa acestuia invitaţia Moscovei şi anexează un proiect de mandat privind participarea delegaţiei Departamentului Cultelor. Īn acest mandat, pe līngă prezentarea politicii externe a Romāniei de pace, dezarmare şi drepturile popoarelor de a exista libere şi independente şi īndemnurile de a se lua măsuri practice pentru dezarmare şi oprirea proliferării nucleare se mai spune că delegaţia:

 

"Va releva adeziunea deplină a cultelor din ţara noastră la politica de pace a Romāniei, manifestată prin participarea tuturor credincioşilor şi a deservenţilor de cult la acţiunile pentru pace ale poporului romān, cīt şi prin organizarea unor acţiuni proprii pentru sporirea contribuţiei cultelor la realizarea acestor deziderate majore ale omenirii. Īn context, se vor face referiri la cele trei adunări ale cultelor din Romānia, cu participarea unor reprezentanţi de peste hotare, pentru dezarmare şi pace din anii 1981, 1984 şi 1985, cīt şi la faptul că delegaţii cultelor din ţara noastră care participă la diferite reuniuni internaţionale militează pentru creşterea contribuţiei cultelor la lupta pentru realizarea dezarmării şi păcii."290

 

Adunările acestea din 1981, 1984 şi 1985 au fost adunările īn care baptiştii participă activ şi aufost menţionate mai sus.

 

Īn ziua de 12 aprilie 1984 are loc al 28-lea Congres al Cultului Creştin Baptist din Romānia, ţinut la Bucureşti. Īn cadrul acestuia noua conducere aleasă a fost: preşedinte, Huşanu Mihai; secretar general, Talpoş Vasile; vicepreşedinţi, Madar Ioachim şi Kulcsar Şandor; secretar general adjunct, Trif Ioan; casier, Chiu Mihai. Se ataşează mai jos telegrama trimisă de noua conducere tov. Nicolae Ceauşescu:

 

TELEGRAMĂ

EXCELENŢEI SALE, NICOLAE CEAUŞESCU

PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMĀNIA BUCUREŞTI

 

Mult stimate Domnule Preşedinte,

Delegaţii la Congresul Cultului creştin baptist din Republica Socialistă Romānia, īntruniţi la Bucureşti, īn ziua de 12 aprilie 1984, vă adresează, īn numele pastorilor şi credincio şilor baptişti din īntreaga ţară, un respectuos omagiu īmpreună cu sentimentele lor de profundă stimă şi recunoştinţă pentru neistovita dumneavoastră activitate de aproape două decenii la cīrma destinelor neamului romānesc, pentru tot ceea ce faceţi īn vederea propăşirii patriei noastre libere şi independente. Īn climatul fertil de afirmare plenară a personalităţii umane, de asigurare a unei depline libertăţi şi a unei autentice democraţii creat īn ţara noastră ca urmare a politicii īnţelepte şi clarvăzătoare a cărui ctitor sīnteţi dumneavoastră, mult stimate domnule preşedinte, Cultul creştin baptist, la fel ca şi celelalte culte din Romānia se bucur ă, pentru prima dat ă īn istoria sa de peste o sut ă de ani, de o adevărată libertate şi de condiţii normale pentru exercitarea nestingherită a credinţei noastre.

Delegaţii la congres, exprimīnd voinţa unanimă a pastorilor şi credincioşilor baptişti, vă exprimă pe această cale sincera gratitudine pentru aceste condiţii ce ni s-au creat, pentru larga īnţelegere manifestată faţă de cultul nostru.

 

Īnţelegem să răspundem la această dovadă de īncredere, intensificīndu-ne strădaniile pentru a ne aduce prinosul, īmpreună cu īntregul popor la edificarea unei Romānii moderne, prospere, libere şi independente.

 

Construindu-şi o viaţă nouă, sub īnţelepta conducere a Domniei Voastre, poporul romān se afirmă tot mai mult ca un factor activ al p ăcii şi īnţelegerii īntre toate popoarele lumii. M ăreţele realizări ale poporului nostru, constructor al vieţii noi, sīnt chezăşia unui viitor tot mai frumos şi mai luminos al patriei noastre scumpe, la care credincio şii cultului nostru sīnt hotărīţi să participe cu tot elanul şi munca lor neprecupeţită.

Īn numele pastorilor şi credincioşilor baptişti, vă asigurăm de loialitatea noastră deplină faţă de scumpa noastră patrie, Republica Socialistă Romānia şi vă rugăm să primiţi, mult stimate domnule preşedinte, cele mai calde urări de sănătate şi fericire, pentru a conduce ani īndelungaţi destinele patriei noastre, spre gloria, prosperitatea şi fericirea poporului romān.

 

PREŞEDINTE,                                               SECRETAR GENERAL

pastor Huşan Mihai                                          dr. Talpoş Vasile291

 

Noua conducere a Cultului Baptist, ca şi celelalte conduceri anterioare, urmează, promovează şi militează pentru politica regimului Ceauşescu, atāt īn ţară cāt şi īn străinătate. Este suficientă prezentarea scrisorii Uniunii Baptiste, scrisă īn numele Cultului Creştin Baptist din Romānia, trimisă Congresului S.U.A., Alianţei Mondiale Baptiste şi Convenţiei de Sud a Baptiştilor din S.U.A. pentru influenţarea acestor organisme īn favoarea politicii externe a preşedintelui Romāniei şi a blocului comunist. Colonelul Muammar al Gadafi, conducătorul Libiei socialiste, a īnceput să promoveze o politică ostilă şi teroristă īmpotriva ţărilor occidentale īn special Statelor Unite, ceea ce a atras asupra sa un embargou economic internaţional şi intervenţia militară, prin bombardamente, a Statelor Unite. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a condamnat această intervenţie militară a S.U.A. īn Libia. Īn consecinţă, conducerea Cultului Baptist se alătură politicii conducătorului comunist şi militează pentru aceasta pe plan extern şi trimite o scrisoare către organismele mai sus menţionate.

 

 

Scrisoarea Cultului Creştin Baptist din R.S. Romānia către...

"Īmpreună cu īntregul popor romān şi alături de opinia publică iubitoare de pace din īntreaga lume, pastorii şi credincioşii Cultului creştin baptist din R. S. Romānia au luat cunoştinţă cu mare īngrijorare şi profundă nelinişte de situaţia deosebit de gravă care s-a creat īn Mediterana ca urmare a bombardamentelor aviaţiei americane asupra capitalei Libiei, stat independent şi suveran, membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Această acţiune constituie o īncălcare a normelor de relaţii īntre state, a principiilor īnscrise īn Cartea O.N.U., punīnd īn primejdie pacea şi securitatea din această regiune geografică, precum şi din īntreaga lume. O asemenea manifestare de forţă este cu atīt mai de neīnţeles cu cīt Organizaţia Naţiunilor Unite, prin hotărīrea unanimă a membrilor săi, a declarat anul 1986 "Anul Interna ţional al păcii".

 

Uniunea creştină baptistă, īn numele credincioşilor şi pastorilor din R. S. Romānia, īmpreună cu īntregul popor romān, susţine cu toată hotărīrea Apelul adresat preşedintelui S.U.A. de preşedintele R. S. Romānia şi sprijină politica realistă, consecventă şi constructivă a preşedintelui Nicolae Ceau şescu de soluţionare prin mijloace paşnice a oricăror probleme litigioase īn relaţiile dintre state. Considerăm că aceasta este unica alternativă raţională pentru apărarea intereselor păcii şi securităţii, a muncii şi creaţiei popoarelor.

 

Ca slujitori ai lui Dumnezeu şi ai lui Isus Hristos - Prinţul Păcii - apărători ai vieţii, ai liniştei şi bunei īnţelegeri īntre oameni, dezaprobăm această acţiune de violenţă care nu poate avea nici un fel de justificări, după cum ne pronunţăm, totodată, īmpotriva oricăror acţiuni de terorism.

Din aceste considerente ne adresăm Congresului S.U.A. cu rugămintea de a-şi exercita īntreaga autoritate şi a determina īncetarea acţiunilor militare īmpotriva Libiei, respectīndu-se independenţa şi suveranitatea acestui stat.   Ne exprimăm convingerea că Administraţia S.U.A., personal preşedintele Ronald Regan vor acţiona pentru soluţionarea pe calea tratativelor, asigurāndu-se īn acest fel pacea īn Mediterană, īn Europa şi īn īntreaga lume.

 

[Variantele celelalte: Rugăm conducerea Alianţei Baptiste Mondiale (/ Convenţiei de Sud a baptiştilor din S.U.A.) să folosească īntreaga sa influenţă atīt pe līngă Congresul S.U.A. cīt şi pe līngă preşedintele Ronald Reagan pentru a se determina oprirea acţiunilor militare īmpotriva Libiei şi să se acţioneze īn sensul soluţionării tuturor litigiilor (/ direcţia soluţionării problemelor din relaţiile bilaterale) pe calea tratativelor, şi a bunei īnţelegeri, potrivit īnvăţăturii Mīntuitorului, "Fericiţi făcătorii de Pace".]

 

Preşedinte

pastor Mihai Huşanu Secretar general, Dr. Vasile Talpoş "292

 

Īn luna septembrie a anului 1985 se desfăşoară vizita şi campania de evanghelizare a evanghelistului american Billy Graham. Aceasta a fost o īnlesnire strategică a regimului prin care dorea să convingă Occidentul de libertăţile religioase de care se bucură cetăţenii Romāniei comuniste. Pentru credincioşii simpli, această vizită a fost o mare bucurie şi un prilej de triumf şi īnălţare duhovnicească. Participarea creştinilor la cuvāntările şi predicile lui Billy Graham au surprins autorităţile. După aproape 40 de ani de comunism, sentimentul religios şi foamea după Dumnezeu erau īn plină dezvoltare. Pe tot parcursul vizitei sale peste 150.000 de oameni au venit din toate părţile ţării să-l asculte cum predică. Billy Graham a vizitat atāt biserici ortodoxe, catolice, reformate, baptiste şi penticostale, cāt şi o sinagogă evreiască. Pe parcursul vizitei sale a fost īn Suceava, Cluj-Napoca, Oradea, Arad, Timişoara, Sibiu, Bucureşti, predicānd şi īn bisericile baptiste "Speranţa" din Arad şi Nr. 2 din Oradea.293 Pe durata vizitei sale, Billy Graham şi echipa sa au fost īnsoţiţi de reprezentanţii cultului baptist, Huşanu Mihai, Talpoş Vasile şi Ţunea Ioachim.

 

Īn data de 21 aprilie 1988 a avut loc cel de-al 29-lea Congres al Cultului Creştin Baptist din Romānia, ţinut la Bucureşti, īn cadrul căruia s-a ales conducerea nouă a Cultului: preşedinte, Traian Grec; secretar general, Ion Rāncu; vicepreşedinţi, Busuioc Belciu şi Bela Mike; secretar general adjunct, Beniamin Poplăceanu; casier, Mihai Chiu.

 

 

Frăţietatea baptistă şi-a pus mari speranţe īn schimbările īn mai bine pe care le puteau aduce noile alegeri ale conducerii cultului. S-a īncercat să se stea de vorbă īn prealabil, īn secret cu cei care aveau să fie aleşi, īncă dinainte de Congresul din anul 1977, pentru ca aceşti fraţi pe care credincioşii şi păstorii cu gānduri bune pentru lucrarea lui Dumnezeu aveau să-i propună īn fruntea Cultului. Ei sperau ca odată schimbată conducerea coruptă de mai īnainte, conducerea nouă să lupte cu zel pentru cauza şi drepturile bisericilor. Nu ştiau īnsă de dimensiunea enormă pe care o avea controlul statului īn orice decizie a cultului. Venea o nouă conducere şi la scurt timp se comportau la fel ca şi cei dinainte. Securitatea şi Departamentul Cultelor nu concepeau ca īnchinarea să fie liberă şi nestrunită de stat. Securitatea sonda īn preajma alegerilor starea de spirit a comunităţii baptiste, lansa zvonuri, discredita pe unii şi-i īnălţa pe cei pe placul ei. Avea o imensă reţea de informatori īn rāndul păstorilor şi diaconilor astfel la orice congres īşi asigura majoritatea voturilor. Dacă exista vreo alegere neplanificată, spontană lucrurile se reglementau prin recunoaşterea sau mai bine zis nerecunoaşterea Departamentului. Era īntotdeauna imperativ ca orice conducere de Uniune sau comunitate să fie docilă autorităţilor. Singurele comunităţi problematice, din acest punct de vedere au fost cele de Oradea şi Bucureşti.

Pīnă īn anul 1989 situaţia cultului baptist, cu īngrădirile ei şi cu imixtiunile statului īn treburile interne, a rămas īn mare neschimbată. O ultimă īncercare de schimbare īn această perioadă a fost trimiterea unui memoriu preşedintelui Statului, Nicolae Ceauşescu, īntocmit de către fratele Taloş Vasile (dezbătut şi aprobat īn congresul Cultului īn 11 şi 12 decembrie şi depus la Consiliul de Stat pe 13 decembrie 1989), memoriu care īntr-un fel a fost profetic. Preşedintele ţării, "Maiestatea sa este un om muritor şi nu este Dumnezeu şi de aceea nu are putere peste sufletele nemuritoare ale supuşilor săi". Iar Dumnezeu a adus căderea dictaturii comuniste la cāteva zile după trimiterea acestui memoriu. Se redă mai jos textul memoriului pentru că el sumarizează īntr-o oarecare măsură situaţia cultului la sfārşitul perioadei comuniste.

 

 

DOMNULUI NICOLAE CEAUŞESCU PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMĀNIA

Domnule Preşedinte,

 

Subsemnaţii, delegaţi ai comunităţilor creştine baptiste, cu mandat permanent pe perioada de trei ani, īncepīnd cu 1989, la Congresul Cultului Creştin Baptist, forul suprem de conducere şi īndrumare a acestui cult, cu deosebită consideraţie, vă adresăm prezentul

 

MEMORIU

Cultul Creştin Baptist din R.S.Romānia se organizează şi funcţionează conform Statutului aprobat prin Decretul 1203/1950, al Prezidiului Marii Adunări Naţionale.

 

Cultul Creştin Baptist cuprinde aproximativ 140.000 membri şi aparţinători, 951 biserici şi biserici-filiale, care sīnt deservite de 135 păstori. Īn cadrul cultului, īn Bucureşti funcţionează Seminarul Teologic Baptist cu un număr total de 17 cursanţi īn cei patru ani de īnvăţămīnt.

Sīntem recunoscători pentru posibilitatea de a ne practica crezul īn scumpa noastră patrie, alături de celelalte culte religioase recunoscute de statul romān.

 

Stimate Domnule Preşedinte,

 

Vă aducem la cunoştinţă faptul că prin repetate īncălcări ale prevederilor constituţionale săvīrşite de anumite organe ale administraţiei de stat, unele biserici baptiste şi anumiţi credincioşi baptişti sīnt văduviţi de garanţii practice īn exercitarea cultului religios şi a libertăţii de conştiinţă.

Īn diferite situaţii Departamentul Cultelor īşi depăşeşte atribuţiile ce īi revin īn īndeplinirea drepturilor statului de supraveghere şi control asupra activităţii Cultului Creştin Baptist ca aceasta să se desfăşoare īn cadrul legii şi săvīrşeşte imixtiuni īn viaţa cultului nostru pe care le considerăm inadmisibile.

 

Astfel,

 

l. Nu toţi credincioşii baptişti se bucură de dreptul la īnchinare deşi acest drept este garantat prin Constituţie, art.30, "Libertatea exercitării cultului religios este garantată" şi este reglementată īn Statutul de organizare şi funcţionare al cultului nostru, art.15, "Grupurile de credincioşi mai mici de 20 membri majori formează o biserică-filială fără a avea personalitate juridică. Ele se vor afilia bisericii celei mai apropiate şi īşi pot exercita cultul īn mod liber şi independent īn casa de rugăciune din localitatea respectivă." Potrivit Mărturisirii de credinţă baptistă, care face parte integrantă din Statutul aprobat prin Decretul 1203, casa de rugăciune poate să fie un imobil proprietate cultică sau o simplă cameră dintr-un imobil particular īnchiriată īn acest scop.

 

Din moment ce Cultul Creştin Baptist este un cult recunoscut īn R.S. Romānia considerăm că nu este echitabil ca unor grupuri de credincioşi baptişti să li se aplice un regim discriminatoriu fiind privaţi de libertatea de a se īnchina īn localitatea lor.

 

Cīt priveşte dreptul statutar al credincioşilor baptişti de a se constitui īn biserici cu personalitate juridică, atunci cīnd numărul lor depăşeşte 20 membri, acesta este reglementat īn art.13 din Statut. Potrivit prin hotărīrea adunării generale a credincioşilor din localitatea respectivă.

Departamentul Cultelor care autorizează - īn condiţiile legii - funcţionarea bisericii ca persoană juridică, considerăm că este chemat a face numai o verificare de legalitate a īnfiinţării, nefiind vorba de o verificare a oportunităţii īnfiinţării, ci numai de cercetare a respectării condiţiilor legale de fond şi de formă cu privire la constituirea bisericii.

 

Refuzul nejustificat al Departamentului Cultelor de a autoriza funcţionarea de biserici constituite statutar reprezintă o nesocotire a garanţiilor constituţionale. Prin aceste practici se menţine o situaţie īn care peste o sută de grupuri de credincioşi din ţară sīnt văduviţi de dreptul de a-şi exercita cultul religios.

 

2 Dreptul statutar al bisericilor de a-şi alege şi angaja personal duhovnicesc (păstori) este īngrădit pe de o parte de faptul că locurile īn Seminarul Teologic Baptist sīnt stabilite īn mod arbitrar de organe dinafară cultului şi pe de altă parte, de faptul că Departamentul Cultelor refuză fără motive temeinice să acorde autorizaţia de exercitare a slujbei de păstor celor aleşi de biserici īn conformitate cu art.27 din Statut, adică a celor care au o pregătire cīt mai aleasă.

 

Astfel, s-a ajuns ca cele peste o mie de biserici şi filiale să fie deservite de numai 135 păstori. Īn prezent există 75 posturi vacante, iar īn următorii cinci ani se vor pensiona circa 40 păstori.

 

Menţionăm că bisericile creştine baptiste nu primesc subvenţii de la stat. Astfel, Seminarul Teologic Baptist este īntreţinut prin contribuţia benevolă a credincioşilor, iar locurile de muncă sīnt stabilite de bisericile baptiste īn acord cu organele reprezentative ale cultului.

Solicităm recunoaşterea de către Departamentului Cultelor a păstorilor aleşi īn conformitate cu art. 27 din Statut şi acordarea dreptului conducerii cultului de a stabili numărul de locuri īn seminar după nevoile bisericilor.

 

3.       Departamentul Cultelor exercită un drept nelimitat īn ce priveşte recunoaşterea organelor de conducere a cultului sau a comunităţilor.

Īn acest sens Departamentul a acţionat discreţionar, refuzīnd recunoaşterea unor persoane alese statutar fără a invoca un motiv temeinic.

Considerăm aceasta o imixtiune neadmisă īn viaţa internă a cultului şi o īncălcare a prevederilor constituţionale care stabilesc, "Cultele religioase se organizează şi funcţionează liber" (Art.30).

 

4.        Īn ultimii ani s-au amenajat şi repetat un număr īnsemnat de locaşuri de cult.

Sīntem recunoscători autorităţilor de stat care au arătat īnţelegere īn soluţionarea pozitivă a acestor cazuri.

 

Cu toate acestea există un număr destul de mare de biserici şi biserici-filiale care nu au locaşuri de cult proprii. Departamentul Cultelor şi anumite organe locale de stat refuză neīntemeiat dreptul bisericilor de a-şi achiziţiona imobilele de cult necesare. Īn unele cazuri bisericile īntīmpină greutăţi deosebit de mari īn obţinerea autorizaţiei de amenajare, reparare sau extindere a locaşurilor de cult existente.

 

5 Aprobările date de către Departamentul Cultelor de a se tipări Biblii şi literatură religioasă necesară bisericilor şi slujitorilor duhovniceşti ai acestora sīnt cu totul nesatisfăcătoare. Bibliile şi cărţile religioase de specialitate tipărite īn străinătate, considerăm că sīnt confiscate fără discernămāntul necesar. Īn acest mod un mare număr de credincioşi sīnt frustraţi de dreptul la informaţii de specialitate īn domeniul religios.

6. Unii din credincioşii baptişti īn unele īntreprinderi şi instituţii sīnt şicanaţi īn repetate rīnduri, fiind acuzaţi că sīnt "sectanţi".

 

Considerăm că libertatea de conştiinţă garantată īn Constituţia ţării noastre este o componentă majoră a drepturilor fundamentale ale omului. Noi credem că fiecare om este personal răspunzător īnaintea lui Dumnezeu pentru sufletul şi destinul lui veşnic. Noi susţinem că omul trebuie să se bucure de libertatea de a avea sau nu o credinţă religioasă şi astfel subscriem la prevederea constituţională din art.30.

 

Principiile credincioşilor baptişti au fost afirmate īncă din anul 1612 de predicatorul baptist Thomas Helwys, care scria suveranului Angliei următoarele:

 

"Maiestatea sa este un om muritor şi nu este Dumnezeu şi de aceea nu are putere peste sufletele nemuritoare ale supuşilor săi. Noi ne rugăm pentru maiestatea sa şi vrem să nu aibă nici o suspiciune că am fi īmpotriva sa. Noi vrem să fim cetăţeni loiali īn cele pămīnteşti. Religia omului este o problemă īntre el şi Dumnezeu. Maiestatea sa nu va răspunde īnaintea lui Dumnezeu pentru sufletul nici unui om şi el nu poate fi judecător īn cele spirituale īntre Dumnezeu şi om.

 

Lăsaţi-i pe oameni să fie eretici, turci, evrei sau orice altceva căci problema credinţei nu stă īn puterea pămīntească să fie judecată şi pedepsită." Consecvenţi acestor convingeri baptiste, considerăm că orice altă īmplinire a nevoilor umane, oricīt ar fi de lăudabilă, nu este suficientă pentru fericirea supremă şi pacea lăuntrică a omului dacă acesta nu trăieşte potrivit propriilor sale convingeri despre lume şi viaţă.

Avīnd īn vedere faptul că statul socialist are la bază şi militează pentru concepţia ateistă despre lume şi viaţă. Constituţia a prevăzut o serie de garanţii pentru cei ce īmpărtăşesc concepţii teiste.

 

Īn temeiul art.17 din Constituţie, care prevede:

"Cetăţenii Republicii Socialiste Romānia, fără deosebire de naţionalitate, rasă, sex sau religie, sīnt egali īn drepturi īn toate domeniile vieţii economice, politice, juridice, sociale şi culturale.

Statul garantează egalitatea īn drepturi a cetăţenilor. Nici o īngrădire a acestor drepturi şi nici o deosebire īn exercitarea lor pe temeiul naţionalităţii, rasei, sexului sau religiei nu sīnt īngăduite.

 

Orice manifestare avīnd ca scop stabilirea unor asemenea īngrădiri, propaganda naţionalist-şovină, aţīţarea urii de rasă sau naţionale, sīnt pedepsite de şi īn baza autorităţii de care vă bucuraţi īn calitate de Preşedinte al Republicii Socialiste Romānia, vă rugăm să binevoiţi a da īndrumări tuturor persoanelor din aparatul de stat sau a celor ce deţin funcţii de conducere īn īntreprinderi şi instituţii să trateze pe toţi cetăţenii ţării potrivit pregătirii şi competenţei lor profesionale, a caracterului lor moral şi a modului īn care īşi īndeplinesc sarcinile de serviciu fără nici o discriminare pe temeiul apartenenţei religioase.

 

7. Referitor la ziua de Duminică, noi credem şi mărturisim că este ziua consacrată īnchinării faţă de Dumnezeu a tuturor creştinilor care cinstesc īnvierea Domnului Isus Hristos.

 

Considerăm că nerespectarea zilei de duminică, zi de odihnă, constituie atīt o piedică īn practicarea īnvăţăturii noastre creştine cīt şi o cauză a slăbirii unităţii īn viaţa de familie.

 

Practica unor īntreprinderi sau instituţii, combătură īn presă chiar de domnia voastră, de a obliga pe angajaţi sub diferite motive să lucreze duminica continuă īn multe cazuri.

 

Avīnd īn vedere moştenirea spirituală creştină a poporului nostru, vă rugăm să binevoiţi a facilita celor ce doresc să celebreze marile sărbători creştine "NAŞTEREA MINTUITORULUI" şi "ĪNVIEREA DOMNULUI" acordīndu-li-se īn acest scop cīte două zile libere.

 

Stimate Domnule Preşedinte,

 

Ca slujitori spirituali ai bisericilor creştine baptiste ne străduim să ne dăm aportul la promovarea unui climat de īnţelegere īntre oameni, la sădirea īn conştiinţa credincioşilor a unor principii īnalte de moralitate, la cultivarea respectului faţă de ţară şi autoritate, la īntărirea familiei şi formarea unei atitudini sănătoase faţă de muncă.

 

Urmăm īnvăţătura Bibliei care spune: "Daţi Cezarului ce este al Cezarului şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu" şi "Rugaţi-vă pentru binele ţării, căci fericirea voastră atīrnă de fericirea ei."

 

Menţionăm că majoritatea acestor probleme au fost discutate īn cadrul Congresului Cultului Creştin Baptist din anii 1977, 1984 şi 1988, că au fost prezentate deseori de conducerea cultului la Departamentul Cultelor fără a primi un răspuns mulţumitor.

 

Īn aşteptarea rezolvării favorabile a doleanţelor noastre, vă asigurăm de sincera dorinţă a noastră şi a tuturor credincioşilor baptişti de a fi buni cetăţeni şi de a contribui din plin la īnflorirea scumpei noastre patrii.

 

Ne rugăm ca Dumnezeu să binecuvinteze cu prosperitate şi pace īntreaga noastră naţiune.294

 

O situaţie statistică, din evidenţele Departamentului Cultelor, cu privire la cultul baptist pe anul 1989, era după cum urmează: 78.000 credincioşi (īn jur de 11.500 fraţi maghiari), 951 de lăcaşe de cult, 170 deservenţi de cult şi 123 cimitire proprii.295 Din totalul credincioşilor 2.583 erau intelectuali.296 Īn cadrul cultului funcţionau 22 de case de rugăciune neautorizate.297 La această situaţie se specifică faptul ca numerele sunt aproximative īntrucāt acestea au fost furnizate de culte. O sinteză a dinamicii cultului baptist pe o perioadă de 20 de ani, respectiv 1968-1988, relevă o creştere numerică de la 55.310 membri īn 1968 la 66.940 membri īn 1978 şi la 86.510 membri īn anul 1988.298 Īntre anii 1981 şi 1987 (8 ani) īn Cultul Creştin Baptist s-au tipărit un număr de 25 cărţi de cult şi doctrină īntr-un tiraj total de 46.600 de bucăţi, o carte de istorie bisericească īntr-un tiraj de 2.000 bucăţi, 3 albume/monografii īn tiraj de 6.000 şi un manual/curs īn tiraj de 9.800 bucăţi, deci un număr total de 64.400 publicaţii (inclusiv cărţi de cāntări - 6000 cărţi cāntări fără note, 1500 Cāntările Evangheliei pe note299 şi biblii).300

 

sus

Abonare gratuita!

Introdu adresa de email:

Delivered by FeedBurner

Foloseste formularul de mai sus pentru a te abona GRATUIT la Publicatia de Apologetica pe email. Mesajele sunt trimise doar cand apare un numar nou al Publicatiei si abonarea este absolut Gratuita!

DE CITIT!!!!

Biblia Online - versiunea Dumitru Cornilescu tocmai a fost actualizată la versiunea 1.0! Sunteţi invitaţi să o vedeţi - şi să o folosiţi! Acum īntr-o nouă interfaţă, cu motor de căutare propriu şi plan de citire a Bibliei īntr-un an!

 

Forum - actualizat şi diversificat, securitate crescută, caracteristici de ultima ora

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole la subiectele doctrinare despre:

 
HRISTOLOGIE (doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE (doctrina despre Duhul Sfānt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE (doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE (doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE (doctrina despre māntuire)
 
BIBLIOLOGIE (doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE (doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE (doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE (doctrina despre lucrurile viitoare - sfārşitul)
Cartea de Oaspeţi

Semneaza in Cartea de Oaspeti

Apasă aici pentru a semna sau vizualiza Cartea de Oaspeţi

 Īnapoi Īnainte
Copyright © 2003-2006 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate