Arhiva Contact Despre noi Link-uri
 Istorie
 

 

 

Arhiva
Contact
Colaboratori
Despre noi

Cuprins Publicaţie
NOSTRA AETATE
Apologetica
Teologie
Hegeomai
Istorie
Pastorala
Studiu Biblic
Site-uri Baptiste
Articole
Proiectul Betania
Media
Poşta Redacţiei

 

 


Pagina de Istorie

 

Cartea Pasi

Cultul Creştin Baptist din Romānia in perioada comunista

(continuare)

 

1.7     Departamentul Cultelor

 

Moscova dorea să īşi implementeze ideologia şi programul său şi īn domeniul cultelor religioase. Īn luna ianuarie 1949 ministrul cultelor, Stanciu Stoian se deplasează la Moscova unde este prelucrat timp de o lună, cu scopul replicării, īn Romānia, a tacticii comuniste sovietice faţă de culte. Această nouă direcţie s-a făcut simţită īn modul de abordare a problemelor religioase, īnsă ministrul Stoian la scurt timp pleacă din fruntea Ministerului Cultelor.69 Este clar că de atunci īncolo, sarcina Ministerului Cultelor era de a īmpiedica dezvoltarea religiei70 şi, concomitent cu educaţia atee din şcoli şi cămine culturale, aceasta să fie lăsată să moară īn timp de o generaţie sau două. Ministrul Stanciu Stoian a fost īnlocuit de Vasile Pogăcianu īn 1951 iar īn anul 1952 vine la conducerea Ministerului Cultelor profesorul Ioan Constantinescu-Iaşi, om format de comunişti şi infiltrat īn rāndurile seminariştilor şi apoi profesorilor de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti.

 

Īn anul 1957 se īnfiinţează Departamentul Cultelor care īnlocuieşte vechiul Minister al Cultelor. Activitatea sa este reglementată prin Hotărārea Nr.286 din 5 martie 1958 (Vezi ANEXA Departamentul Cultelor, p. 246) şi are ca scop principal (intenţionat) controlarea şi īngrădirea activităţii religioase din Romānia. Departamentul Cultelor controla şi īngrădea viaţa religioasă prin Corpul Īmputerniciţilor care funcţiona īn baza Hotărārii Consiliului de Miniştri (HCM) nr.2 167/19.10.1956. La īnceput īmputerniciţii erau luaţi din rāndul celor care aveau tangenţă cu biserica, unii dintre ei aveau chiar studii teologice, comunicānd cultelor directivele de la centru, īnsă mai tārziu aceştia au fost īnlocuiţi cu "cadre comuniste, ataşate regimului" care erau instruiţi să sintetizeze situaţia religioasă din ţară şi să ia măsuri din proprie iniţiativă īn linia directivelor Partidului.71 Acest Corp al Īmputerniciţilor avea influenţă asupra sfaturilor populare locale, pe care le punea la curent cu politica statului faţă de culte şi prin care se īncerca depărtarea tineretului de biserică prin tot felul de activităţi civice, culturale şi sociale. Organele locale, la indicaţiile Departamentului Cultelor, refuzau să acorde autorizaţii de construcţii pentru biserici, opreau abuziv de la īnchinare grupurile de credincioşi care nu erau constituiţi īn filiale sau biserici, īmpiedicau manifestările religioase īn afara clădirii adunărilor, dădeau īn judecată pe evangheliştii   itineranţi   şi   constrāngeau   deservenţii   bisericilor   să   fie   recunoscuţi   de Departament.72

 

"Īmputernicitul ştia cu cine colaborează, unde trebuia făcută presiune pentru a forţa o colaborare; el intervenea īn anturajul ierarhilor pentru a cunoaşte intenţiile acestora, făcea uz de tehnici de intimidare sau de recompensă pentru a-şi duce la bun sfārşit īnsărcinările. Activitatea acestor funcţionari era dirijată, īn multe cazuri de două centre decizionale, Ministerul Cultelor şi Securitatea, din aparatul căreia făceau parte majoritatea īmputerniciţilor. Sarcinile lor erau atent dirijate de centru prin circulare şi cereri."73

 

Īn anul 1970 este reorganizat Departamentul Cultelor, Corpul Īmputerniciţilor fiind schimbat cu inspectorii teritoriali judeţeni.  Departamentul cultelor avea o poziţie foarte ostilă faţă de culte, mai ales cele neoprotestante şi depunea eforturi pentru stoparea dezvoltării numerice a credincioşilor acestora. Īn politica sa faţă de cultele neoprotestante una din măsurile eficiente īmpotriva acestora era "promovarea la conducerea acestor culte şi īn organismele lor intermediare şi locale a unor elemente relativ ataşate" regimului.74 Un document istoric, din arhiva Securităţii, īntreţesut cu o analiză a activităţii Departamentului Cultelor, arată eşuarea acestui organism de Stat, la 8 ani de existenţă, īn reducerea fenomenului religios şi dezvăluie, de asemenea, corupţia75 care era dominantă īn cadrul Departamentului Cultelor.   Se consideră necesară citarea unei porţiuni din acest document pentru a se putea crea o impresie cu privire la perspectiva Statului asupra cultelor recunoscute din Romānia.

 

"ISTORIC

privind obiectivul Departamentul Cultelor,

 

Departamentul Cultelor a luat fiinţă īn anul 1957, cīnd a preluat atribuţiunile fostului Minister al Cultelor, cu foarte mici excepţii cadrele de conducere şi īntregul aparat rămīnīnd acelaşi, Atribuţiunile sale decurg din Legea pentru regimul general al cultelor din august 1948, din H.C.M. 286/1958 şi alte legi.

 

Din aceste legi rezultă că Departamentul Cultelor este forul tutelar al cultelor din Republica Socialistă Romānia, prin care acestea realizează legătura cu statul şi totodată este organul principal prin care partidul şi guvernul aplică politica de culte.

 

Prin atribuţiunile sale, Departamentul Cultelor poate controla şi īngrădi activitatea mistico-religioasă a cultelor, īn conformitate cu dezvoltarea generală a regimului nostru socialist deoarece: acest organ avizează orice angajare sau mişcare de clerici şi salariaţi laici ai cultelor, precum şi deschiderea de noi biserici sau alte lăcaşuri de culte, ca şi conţinutul şi cantitatea tipăriturilor religioase, bugetele cultelor etc.

 

Aceasta presupune, desfăşurarea unei activităţi organizate care alături de masurile luate de partid, să contribuie la reducerea influenţei negative a religiei īn formarea conştiinţei socialiste şi la limitarea treptata a activităţii cultelor.

Ca urmare a măsurilor luate pe linia Departamentului şi a muncii cultural educative desfăşurată īn ţara noastră, īn general se poate afirma că numărul credincioşilor şi religiozitatea maselor a īnregistrat īn aceasta perioadă o scădere, mai ales la cultul ortodox şi īn rīndurile tineretului īn general. Totuşi această scădere nu este la nivelul corespunzător faţă de progresele obţinute īn celelalte domenii de activitate din ţara noastră, deoarece Departamentul Cultelor nu şi-a exercitat efectiv atribuţiunile sale şi nu a acţionat suficient de energic īn problemele de culte.

Practica nesatisfăcătoare a unor salariaţi din această instituţie a făcut ca activitatea cultică să nu se restrīngă prea mult faţă de anii trecuţi, iar la unele culte mai ales neoprotestante activitatea lor s-a extins sub raport numeric de adepţi.

 

Pentru a ilustra această situaţie, este suficient sa facem referiri la numărul deservenţilor cultelor, de care depinde atīt creşterea numărului credincioşilor cīt şi al religiozităţii.

Trebuie arătat că - aşa cum rezultă din statisticile oficiale ale Departamentului Cultelor - ţara noastră ocupă un loc de frunte īn lume īn ce priveşte numărul deservenţilor pe cap de locuitor (de credincios), astfel:

-       Īn Italia, un preot revine la 1.666 credincioşi.

-       Īn Spania, un preot la 2.080 credincioşi.

-       Īn Polonia, un preot la 2.374- credincioşi.

-       Īn Jugoslavia, un preot la 3.060 credincioşi.

-       Īn ţările Americii latine, un preot revine la 2. 800 - 5.000 credincioşi sau chiar mai mulţi.

 

Din acest punct de vedere, situaţia deservenţilor - pe culte - īn ţara noastră se prezintă astfel :

 

-       Cultul ortodox, un preot la 1.318 credincioşi.

-       Cultul catolic, un preot la 1.702 credincioşi.

-       Cultele protestante, un preot la 825 credincioşi.

-       Alte culte istorice (lipovenesc, mozaic etc.) un preot la 580 credincioşi.

-       Cultele neoprotestante (sectele legale) un pastor (prezbiter) la 74 credincioşi.

 

Rezultă că ţara noastră dispune de un număr mare de deservenţi la toate cultele, depăşind chiar ţări capitaliste cu renume - unde biserica joacă un rol important īn stat - cum sīnt: Italia, Spania şi altele. La aceasta trebuie adăugat că după 23 August 1944, mīnăstirile ortodoxe au cunoscut o dezvoltare, ajungīndu-se ca īn anul 1959 ţara noastră să aibă cel mai mare număr de mīnăstiri şi călugări din lume, raportat la numărul locuitorilor.

 

Această situaţie se datoreşte faptului că Departamentul Cultelor nu a folosit posibilităţile ce le avea - prin īnsăşi atribuţiunile sale - pentru limitarea activităţii cultelor, neavīnd nici o preocupare din acest punct de vedere. Ba mai mult, unii salariaţi ai Departamentului au folosit atribuţiunile ce le reveneau pentru a-şi crea venituri suplimentare, favorizīnd direct dezvoltarea cultelor şi a activităţii mistico-religioase.

 

Cultele neoprotestante, īn timpul regimului burghezo-moşieresc īnsumau 79.000 credincioşi -funcţionīnd cīnd legal cīnd ilegal - iar după 23 August 1944 şi-au dublat, iar unele chiar triplat numărul credincioşilor.

 

-   Creştinii după evanghelie, īn 1940 erau 6.414, iar īn 1965 numărul lor este de 20.401.

-   Adventişti de ziua 7-a erau 12.387 īn 1965 34.032.

-   Penticostalii, erau 4.564 īn 1965 38.766.

-   Baptiştii erau 17.457 īn 1965 55.842.

(Aceasta fără să socotim elementele botezate clandestin sau nebotezate care frecventează regulat biserica.) Proporţional a crescut numărul deservenţilor şi cel al caselor de rugăciuni.

 

Aceste culte au īnregistrat o creştere considerabilă īn special īntre anii 1948-1958, cīnd Departamentul Cultelor a avizat fără nici o restricţie orice cerere a lor: deschiderea unor noi case de rugăciuni, hirotonirea şi recunoaşterea īn funcţii a o serie de pastori etc.

... Aproape că nu există salariat care merge pe teren, īn interes de serviciu, să nu fie tratat cu "atenţie" de culte atīt la sosire cīt şi la plecare.

 

Din această cauză, īntregul aparat la Departamentului cultelor a devenit un aparat com76promis, fără prestigiu şi autoritate moral-politică, incapabil să realizeze politica de culte a statului nostru."76

 

Deşi această analiză nu este precisă nici īn statistici şi nici īn afirmaţiile cu privire la avizarea fără restricţii a caselor de rugăciuni, totuşi arată că, īn ciuda eforturilor regimului ateu, Biserica lui Christos prospera īn pofida necazurilor abătute asupra ei. Faptul că unii inspectori erau corupţi a fost un prilej pentru compromisuri şi pentru unii pastori baptişti (şi alţi conducători de la alte culte), care au ales să īşi rezolve problemele prin mită, influenţă, atenţii şi servicii. Pentru unii acest sistem corupt a fost convenabil, īntrucāt aveau o modalitate de rezolvare neoficială a problemelor şi doleanţelor, totuşi această corupţie a creat un cerc vicios, īn care mulţi īmputerniciţi nu mai dădeau nici un aviz sau aprobare fără să primească ceva īn schimb. Ca urmare, mulţi păstori şi multe biserici, care īşi păstrau integritatea, nu mai puteau obţine nimic prin procedurile legale.

 

Şi inspectorii cultelor erau recrutaţi de Securitate şi trebuiau să raporteze situaţia din zona lor de activitate şi să implementeze măsurile pe care aceasta li le trasa. Dintre aceşti inspectori au fost şi unii care nu s-au "implicat īn suficientă măsură īn ceea ce priveşte cooperarea cu organele" de securitate, cu toate că din punct de vedere al pregătirii profesionale, politice şi capacităţii de lucru erau bine cotaţi, drept consecinţă, Securitatea propunea scoaterea din funcţia de inspector teritorial la Departamentului Cultelor.77 Existau şi inspectori care īncercau să-i ajute pe unii conducători religioşi să supravieţuiască prin īngrădirile şi problemele pe care le avea biserica. Ei aveau relaţii de prietenie cu unii ierarhi ortodocşi şi īi sfătuiau să nu respecte anumite īndrumări pe linie administrativ-bisericească. Totuşi şi aceştia erau īn vizorul Securităţii īntrucāt existau informatori care dădeau note şi īi īnnegreau pe aceştia īn ochii organelor de

securitate.78 Se prezintă īn continuare un episod cu inspectorul zonal din partea Departamentului şi autorităţile locale, petrecut la Biserica filială din Vicovu de Sus, prin anul 1976, relatat de fratele Mandici Arsenie:

 

"După ce am primit această adresă de la comunitate, că suntem Biserică filială, această adresă, pentru noi, a īnsemnat o semi-autorizaţie.

 

La cāteva zile, īn timp ce fraţii Mandici Gheorghe, Costea Ioan, Niţu Gavril, Niţu Ion lucrau la finisarea corpului sanitar, a venit inspectorul Galan judeţean de culte şi a īntrebat cine este proprietar. Mandici Gheorghe s-a prezentat. A cerut să vadă localul. Au intrat īmpreună īn local, tovarăşul inspector Galan şi fratele Gheorghe Mandici.

 

Tovarăşul Galan i-a cerut să vadă adresa de la comunitate, fratele Gheorghe a spus că o are, dar a īntrebat de ce īi trebuie şi i-a zis că nu i-o dă. Dar la insistenţele mari şi promisiunile mari ale inspectorului, că nu o va lua, ci vrea numai s-o vadă şi i-o dă īnapoi, fratele Gheorghe a scos adeverinţa de sub faţa de masă şi i-o dă . Tovarăşul inspector, văzāndu-se cu adeverinţa īn māna lui, nu s-a ţinut de promisiune, a scos un dosar din mapă şi a pus adeverinţa īn ea. Īn acel moment a intrat sora bătrāna (mama noastră), īn timp ce inspectorul striga, ameninţānd că această casă va fi confiscată şi va fi făcută o grădiniţă de copii. A mai continuat: "de ce aţi făcut biserică şi nu casă de locuit aşa cum aţi īnceput, de ce va-ţi apucat de transformat voi de capul vostru īnainte de timp? Pentru aceasta nu o să primiţi autorizaţie niciodată cāt timp voi fie eu inspector şi o să iau autorizaţia de la Vicov". Īn acelaşi timp, auzind gălăgie, au venit mai mulţi īn biserică. Fratele Costea Ioan a spus că "nu poate să ia autorizaţia, că noi nu suntem moară, restaurant, nici magazin, numai obiectivele comerciale au nevoie de autorizaţi" aşa că toţi au auzit de cuvintele care le-a spus.

 

Inspectorul, după ce a ameninţat, a vrut să plece. Fratele Costea Ioan şi Mandici Gheorghe au făcut semn la nepoata Măriuţa din Voitinel să īncuie uşa şi ea a răsucit cheia, īntrucāt era īn uşă, aşa că toţi au rămas īn sală. Atunci bătrāna soră Mandici Maria s-a apropiat şi īl ruga pe tovarăşul inspector spunānd: "Domnule inspector, de ce īmi iei autorizaţia" căci, atunci cānd a intrat pe uşă, fratele Gheorghe i-a spus: "mamă, tovarăşul inspector mi-a luat autorizaţia". Bătrāna nu īnceta şi-l ruga să dea autorizaţia, spunāndu-i "domnule inspector dă-mi autorizaţia că este a mea şi nu pot umbla pānă la Vicov". A umblat printre bănci după inspector pānă a transpirat. "Este departe şi nu pot trece punţile."

 

Atunci fratele Gheorghe s-a apropiat de inspector şi, văzānd ce prostie a făcut, i-a spus cu voce tare: "Domnule inspector nu face abuz". Asta i-a spus de mai multe ori. Apoi s-a repezit aspra lui, a pus māna lui pe māna inspectorului cu care ţinea dosarul, inspectorul a luat dosarul cu cealaltă mānă şi la ridicat deasupra capului, fratele Gheorghe a reuşit să apuce dosarul din mānă. Atunci s-au schimbat lucrurile: umbla d-l inspector după fratele Gheorghe printre bănci. Gheorghe vrea să vadă ce era īn dosar, dar nu a reuşit căci inspectorul i-a apucat dosarul, a descuiat uşa (a fost o scenă ca īn film), atunci inspectorul furios la ameninţat pe fratele Gheorghe că īl bagă īn puşcărie şi că o să-i pară rău de tot ce a făcut.

Apoi a plecat la maşină, şoferul nu a ştiut de cele petrecute. Toate cele īntāmplate mi le-au povestit cānd m-am īntors seara de la serviciu. Tot īn aceiaşi seară ne-am sfătuit ce avem de făcut ca a doua zi să mergem la notariatul de stat şi să facem copii legalizate.

 

Nu voi uita ziua de 3 noiembrie 1976. Am făcut cinci copii ca atunci cānd ne va cere adeverinţa să nu dăm originalul să dăm copii. Cānd m-am īntors acasă după-masă īn faţa biserici era o maşină cu număr mic, mi-am dat seama că este cineva din autorităţi. Am mers acasă mi-am schimbat hainele de lucru apoi am mers la biserică. Cānd să ajung, am auzit cum o certa pe mama: "Tu eşti baba cea rea?" Atunci am intervenit eu şi am zis cu voce tare: "Mamă, eu sunt aici nu se īntāmplă nimic, să nu-ţi fie teamă!" Apoi m-am adresat către acei doi tovarăşi: "Ştiţi cāţi copii a născut? Numai 13 din care sunt īn viaţă 9. Nu este drept ceea ce faceţi, bătrānă şi cāt s-a sacrificat"... La care unul din ei mi-a zis "lasă că ne-a spus şefu ce i-a făcut". Iar eu am zis "şefu', de ce minte?" Apoi m-a īntrebat: "Unde sunt actele pentru biserică?" I-am răspuns: "Sunt acasă la mine!"

 

Le-am adus şi le-am prezentat, aveam dosarul complet, īn copie. Cānd le-au văzut nu au spus că nu sunt bune, mi-a cerut adresa, originalul de la comunitate, la care le-am spus "Nu-l voi da niciodată. Dacă vreţi originalul īl puteţi găsi la d-l inspector sau la consiliu". Printre altele, m-a īntrebat de ce vrem Biserică īn Bivolărie, "căci aveţi Biserică īn Vicovul de Sus". Le-am răspuns: "Noi vrem să ne rugăm īn satul nostru, fără sacrificiu de 24 de km." M-a īntrebat: "Cum 24 km?" Eu i-am răspuns: "Dacă sunt 4 km dus, īntors 8 km, sāmbăta seara, duminica dimineaţa dus īntors şi duminica seara dus īntors, nu se fac 24 de km?" Atunci i-am īntrebat: "sunt eu bun la siguranţa circulaţiei?" "Apoi pe ogor cum putem rezista?"

 

Apoi la plecare ne-a spus: "Dacă nu ne-a părea rău... că o să ia casa şi o să facă grădiniţă de copii?" A doua zi a venit şeful de miliţie Buliga Gheorghe şi a īntrebat "ce am făcut cu şeful nostru?", şi i-a cerut autorizaţia. Fratele Gheorghe i-a dat o nouă copie legalizată şi i-a spus: "Originalul nu este la el." A īntrebat: "Unde este?" I-a spus că este la Mandici Arcadie.

 

Ziua următore a venit primarul Miron Gheorghe cu secretarul primăriei Gafiţuc Petru, a făcut control, nu a găsit nimic, apoi s-a legat pe motiv că a schimbat īntrebuinţarea şi ia dat amendă 5 mii lei. Īn aceiaşi zi, a venit sanipidul, la fel nu a găsit nimic. A urmat doctorul, tot nu a găsit nimic. A īncercat să-l lămurească să nu cedeze la casă, căci are familie de 10 persoane şi nu e indicat să locuiască īntr-o cameră.

 

Ziua următoare sāmbăta seara cānd eram la rugăciune a venit şeful de miliţie Buliga Gheorghe cu doi paznici - a blocat uşa să nu iasă nimeni. Īn timp ce fratele Niţu Ioan a ţinut ora de rugăciune, apoi fratele Chibici Samuil serviciul divin, a īntrerupt serviciul cānd a intrat şeful īn local. Şeful de miliţie nu a observat că este precădere cānd a păşit īnăuntru şi i-a sărit şapca din cap, iar noi i-am spus: "Este locaş de īnchinăciune trebuie să ne descoperim capetele." A ridicat şapca şi nu a pus-o pe cap, ci a pus-o pe masă pānă la plecare.

 

Fratele Chibici la rugat să aştepte să īncheiem serviciul. Şeful nu a aşteptat, ci a făcut un tabel cu toţi cei prezenţi şi a strāns buletinele şi ne-a spus să ne prezentăm dimineaţa la miliţie, pentru a ne da amendă.

 

Apoi a cerut adresa originală de la comunitate. Fratele Chibici a spus că are copie legalizată. Şeful a insistat să i-o dea, că nu o i-a. Fratele Chibici i-a cerut cuvāntul de onoare că nu o să o ieie. A dat cuvāntul de onoare. M-am dus acasă şi am adus-o, i-am dat-o fratelui Chibici, iar fratele Chibici i-a prezentat-o şefului. A citit-o şi a spus că ne dă copia īnapoi şi noi să-i lăsăm originalul. Atunci am īntins māna, dar s-a ţinut de cuvāntul dat - căci noi toţi am zis că şi-a dat cuvāntul de onoare. După plecarea organelor de miliţie, noi ne-am sfătuit ce să facem; īntrunirea să o continuăm aşa după programul stabilit. Fratele Nicolai Mandici să se prezinte la miliţie dimineaţă, iar subsemnatul īmpreună cu fratele Chibici să mergem la Rădăuţi la telefon să discutăm cu fratele Sarac Iosif, preşedintele comunităţi de Bucureşti. Fratele preşedinte Sărac Iosif, după ce i-a spus fratele Chibici Samuil despre cele īntāmplate, ne-a īncurajat spunānd: "Este alături de noi, căci aşa-i pe calea Domnului." M-a rugat să fiu īn fruntea fraţilor, să īncurajez şi să nu dăm īnapoi, să aducem toate lucrurile la cunoştinţa lui Dumnezeu. Īnainte de a ne da adresa ne īntrebat: "Dacă vom da de greutăţi, nu vom da īnapoi?" Fratele Sărac īmpreună cu fratele Geabău au zis că "dacă voi veţi da īnapoi nu se va putea deschide īn altă parte, dacă nu vă bizuiţi, nu īndrăzniţi şi nu īncepem". Le-am promis că nu vom da īnapoi. M-am īntors din oraşul Rădăuţi, la o distanţă de 23 de km, pe un tren de marfă. La ora 9 am fost la miliţie dar nu am găsit pe nimeni. Am mers la piaţă unde m-am īntālnit cu fratele Mandici Niculaie. L-am īntrebat care e situaţia, şi mi-a spus că şeful Buliga şi sergentul major sunt la telefon, la primărie, cu locotenentul Moraru Sectoristu, să-i raporteze şi să primească instrucţiuni ce să facă cu noi. După două ore a venit sergentul major Dubei şi a spus: "Sectoristul a dat dispoziţie să le dea īnapoi buletinele la participanţi, la conducători să le dea amendă cāte o mie de lei de persoană." M-a īntrebat şeful Buliga: "Cine este conducător?" Am răspuns: "Avem comitet." Am ţinut cont de fratele Ion Niţu, că este bolnav cu inima. A rămas īnţelegerea cu şeful să vin la Biserică şi după-amiază să ne prezentăm la poliţie ca să īntocmească procesele verbale. M-am prezentat la Biserică şi le-am spus de cele petrecute, că fratele Sărac ne-a īncurajat să nu dăm īnapoi, căci sunt alături de noi. Apoi am făcut apel, cine vrea să plătească amenzi. Sau prezentat următorii: Mandici Arcadie, Niţu Ioan, Costea Ioan, Mandici Gheorghe, Mandici Nicolai şi Chibici Samuil. Şeful de post a spus că sunt destui de 5 persoane.

 

Mandici Arcadie a constituit īntālnirea religioasă, Niţu Ioan a sprijinit īntālnirea religioasă, Mandici Gheorghe a sprijinit īntālnirea religioasă, punānd casa la dispoziţie, Costea Ion a sprijinit īntālnirea religioasă, Chibici Samuil a sprijinit īntālnirea religioasă.

 

Amenzile au fost date la articolul 153/1970 litera 1D, toţi la fel seria B nr. 4594054, 4594055, 4594050, 4594057, 4594058, la data de 1 /1/1976. Procesele verbale nu le-am semnat, deoarece le-am considerat ilegale, nici nu le-am primit. Sergentul major Dubei a venit şi le-a lipit pe uşa casei, apoi a continuat cu ameninţările: "Dacă ne vom aduna vom plăti amenzi mai mari de 5 mii de lei, ori de cāte ori ne vom aduna!" Aşa au primit ordin.

 

Fratele Nicolai Mandici le-a spus să aibă grijă să ceară ordin īnscris, să nu păţească ca la Bocşa Romānă unde miliţia a fost ţapul ispăşitor, căci noi ajungem pānă la Forurile Mondiale. Organele de miliţie au īnţeles şi de cāte ori primeau ordin, le cereau īnscris.

 

Aşa a continuat discuţia īntre miliţie şi organele de la judeţ - ordin scris nu au primit. Ne-au mulţumit organele de miliţie şi ne-au spus să ne adunăm fără grijă, căci cānd vor primi ordin scris ne vor anunţa de la judeţ. Ordin scris nu au primit. După un timp ne-au spus să ne adunăm, "căci voi aveţi dreptate."79

 

69 Alexa Popovici, Istoria Baptiştilor din Romānia 1956-1989, Oradea: Făclia, 2007, pp.714-715.

70 Ibidem, pp. 742-743.

71 Carmen Chivu-Duţă, Cultele din Romānia īntre prigonire şi colaborare, Bucureşti: Polirom, 2007, p.14.

72  Elis Neagoe-Pleşa, Liviu Pleşa, "Cultele neoprotestante din Romānia īn perioada 1975-1989", Partidul,

Securitatea şi Cultele 1945-1989, Bucureşti: Nemira, 2005, pp. 364-365.

73  Carmen Chivu-Duţă, Cultele din Romānia īntre prigonire şi colaborare, Bucureşti: Polirom, 2007, p.15.

74  Elis Neagoe-Pleşa, Liviu Pleşa, "Cultele neoprotestante din Romānia īn perioada 1975-1989", Partidul,

7S5ecuritatea şi Cultele 1945-1989, Bucureşti: Nemira, 2005, pp. 363-364.

75 De asemenea se poate observa corupţia unor inspectori din sesizările venite din teren, adresate conducerii
Departamentului Cultelor, cu privire la faptele anumitor inspectori teritoriali. Exemplu, sesizarea numiţilor
Trandafir Silvăşan şi Stoica Augustin cu privire la īmputernicitul cultelor pentru judeţul Hunedoara, Petrişor
Ciorobea - ACNSAS, D 148/2, f. 28-29.

76 ACNSAS, D 148/1, f. 40-57.

77 ACNSAS, D 148/2, f. 62-64.

78 ACNSAS, D 148/2, f. 76-79.

79 Arsenie Mandici, Istoria Bisericii Creştine Baptiste Bivolărie, Vicovu de Sus, jud. Suceava, manuscris nedatat, pp.1-4.

sus

Abonare gratuita!

Introdu adresa de email:

Delivered by FeedBurner

Foloseste formularul de mai sus pentru a te abona GRATUIT la Publicatia de Apologetica pe email. Mesajele sunt trimise doar cand apare un numar nou al Publicatiei si abonarea este absolut Gratuita!

DE CITIT!!!!

Biblia Online - versiunea Dumitru Cornilescu tocmai a fost actualizată la versiunea 1.0! Sunteţi invitaţi să o vedeţi - şi să o folosiţi! Acum īntr-o nouă interfaţă, cu motor de căutare propriu şi plan de citire a Bibliei īntr-un an!

 

Forum - actualizat şi diversificat, securitate crescută, caracteristici de ultima ora

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole la subiectele doctrinare despre:

 
HRISTOLOGIE (doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE (doctrina despre Duhul Sfānt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE (doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE (doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE (doctrina despre māntuire)
 
BIBLIOLOGIE (doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE (doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE (doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE (doctrina despre lucrurile viitoare - sfārşitul)
Cartea de Oaspeţi

Semneaza in Cartea de Oaspeti

Apasă aici pentru a semna sau vizualiza Cartea de Oaspeţi

 Īnapoi Īnainte
Copyright © 2003-2006 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate