Arhiva Contact Despre noi Link-uri
 Istorie
 

 

 

Cuprins Publicaţie
NOSTRA AETATE
Apologetica
Teologie
Hegeomai
Istorie
Pastorala
Studiu Biblic
Site-uri Baptiste
Media

 

 


Pagina de Istorie

 

Cartea Pasi

Cultul Creştin Baptist din România in perioada comunista

(continuare)

 

2.2.4  Corul Copiilor "SION" din Iaşi

 

În ajunul Crăciunului anului 1973 are loc un eveniment deosebit pentru viaţa cultului baptist, în special pentru viaţa copiilor credincioşilor baptişti. Ia naştere, prin lucrarea tinerei Genovieva Sfatcu, Corul Copiilor "SION" din Iaşi. Lucrarea aceasta deosebită cu copiii a fost o mare binecuvântare pentru copiii bisericilor pentru multe generaţii. Copiii au fost implicaţi în modul acesta în viaţa bisericii locale, iar bisericile pe unde cântau aceste coruri şi unde acestea se năşteau trăiau momente de mare înălţare spirituală şi bucurie. Mulţi copii îşi evanghelizau colegii şi astfel tovarăşii lor de joacă sau de şcoală păşeau pragul bisericii şi adese ori rămâneau pentru veşnicie. Pentru detalii, vezi ANEXA Corul Copiilor "Sion" din Iaşi. (p. 390)

 

 

2.2.5  Înfrângerea mişcării pentru câştigarea drepturilor cultului

 

Este evident faptul că în primăvara anului 1974 viaţa cultului baptist era înviorată. La aceasta a avut o mare contribuţie modelul de luptător pentru drepturile Bisericii dat de fratele Ţon şi de cei pe care i-a inspirat dumnealui, mai ales de pastorii mai tineri. Predicile dânsului erau deosebit de proaspete şi mulţi se întorceau la Dumnezeu, în cadrul serviciilor de evanghelizare la care participa la diferite biserici din ţară. Prin fratele Olah Liviu, păstorul Bisericii Creştine Baptiste Nr. 2 din Oradea, Dumnezeu aduce o mare trezire în oraşul Oradea şi în multe alte locuri din ţară. Statul accepta în mod tacit unele concesii fără însă să dea în scris vreo hotărâre în acest sens. Singurele concesii mai explicite au fost cu privire la botezurile copiilor credincioşilor baptişti, redeschiderea bisericilor arondate şi controlul finanţelor cultului. Preşedintele Departamentului Cultelor i-a promis fratelui Ţon că îi va aproba ieşirea din ţară pentru a participa la Congresul Federaţiei Baptiste, care avea să fie ţinut la Stockholm în 1975, în schimbul cooperării sale şi a unei atitudini mai moderate cu privire la relaţiile dintre stat şi biserică. De asemenea "pentru a modera influenţa sa în mijlocul studenţilor, a fost desemnat să fie păstor în Ploieşti".245

 

Pe plan politic, Uniunea Baptistă, prin comitetul ei, hotărăşte în ziua de 27 aprilie 1974 să participe la activitatea de făurire a unei vieţi noi, a unităţii cetăţenilor, a unei politici de pace a Frontului Unităţii Socialiste şi să delege un reprezentant (Covaci Nicolae) care să o reprezinte în organizaţia FUS. În cuvântarea sa la Congresul FUS din 23-25 mai 1974 din Bucureşti, delegatul Uniunii, fr. Covaci Nicolae trece în revistă marile realizări ale regimului Ceauşescu şi afirmă onoarea baptiştilor de a fi participanţi activi în rezolvarea problemelor sociale şi la formarea "omului nou" pentru societatea socialistă.246 În luna august, cu prilejul sărbătoririi celei de a XXX-a Aniversări a eliberării României de sub dominaţia fascistă, conducerea Uniunii trimite un mesaj preşedintelui FUS, Nicolae Ceauşescu, prin care se afirmă poziţia de solidaritate a credincioşilor baptişti faţă de politica externă a României Socialiste şi asigurarea loialităţii lor. Şi în acest mesaj, precum şi în toate celelalte din epoca comunistă se regăsesc formulele duplicitare. "Bucurându-ne de libertăţile cetăţeneşti existente în ţara noastră, desfăşurându-ne nestingheriţi viaţa noastră religioasă, ca participanţi la Frontul Unităţii Socialiste, din al cărui Consiliu Naţional facem şi noi parte, Vă asigurăm de loialitatea noastră şi ne îndatorăm să fim fii devotaţi ai patriei noastre comune, Republica Socialistă România."247 Cu acelaşi prilej, are loc o şedinţă festivă la Departamentul Cultelor în care autorităţile şi-au arătat recunoştinţa, faţă de modul în care au colaborat şi au luptat conducătorii Cultului Baptist la susţinerea şi implementarea planurilor guvernului comunist pentru triumful definitiv al socialismului (dar în detrimentul bisericilor), conferind "Ordinul 23 August clasa III-a" şi Medalia "30 de ani de la eliberarea României de sub dominaţia fascistă" fraţilor Covaci Nicolae şi Ţunea Ioachim, precum şi prin conferirea Medaliei mai sus amintite fraţilor Găvăgină Irimia, Vicaş Teodor, Deneş Francisc şi Mara Cornel.248

 

În anul 1974 fratele Ţon scrie o a doua lucrare, intitulată "Locul creştinismului în socialism" şi (asemenea primei lucrări) o trimite în luna august 1974 lui Michael Bourdeaux, conducătorul organizaţiei "Centrul pentru Studiul Religiei şi Comunismului". Ceea ce frapează este faptul că acest Michael Bordeaux a înfiinţat organizaţia sa ca o contra-organizaţie faţă de organizaţiile anticomuniste de genul "Evanghelizare Subterană" pentru a crea o imagine alternativă a realităţilor din ţările socialiste descrise de oameni ca Richard Wurmbrand.249 Datorită faptului că atât în anul 1973 cât şi în anul 1974 fratele Ţon a oferit diferite interviuri unor străini, interviuri care au fost apoi publicate în străinătate, faptului că lucrările au fost publicate în străinătate şi că acestea, în ochii autorităţilor, au "proferat calomnii cu privire la libertăţile religioase din ţara noastră", i se deschide un dosar de urmărire penală şi fratele Ţon intră într-o perioadă de cercetări penale.  Ca urmare a acestor cercetări şi datorită declaraţiilor date de fratele Ţon pe durata cercetării penale şi în consecinţă şi a martorului Gheorghiţă Nicolae (care a fost şi el percheziţionat) s-a cerut percheziţionarea în perioada noiembrie 1974 - aprilie 1977 următoarelor persoane: Seiceanu Emanuel, Panţiru Valentin, Georgescu Raluca, Ploieşti,250 Bucur Remus, Dragomir Stancu, Chiper Daniel din Deva,251 Marcoi Ştefan, Moisescu Vasile, Simon Cure din Arad,252 Moldoveanu Neculai din Sibiu,253Cafengiu Aurelian, Gaspar Vasile, Brînzei Vasile, Serac Iosif, Pădeanu Florea, Diac Viorel şi Răscol Victor din Bucureşti,254 Culea Ion şi Blaj Titus din Constanţa,255 Blaga Valeria, Slănic,256 Geabău Pascu, Alexandria, Olah Liviu, Colţea Gavril din Oradea, Cioată Silvian, Nicolescu Ion, Bucur Corneliu, Constantinescu Irina din Ploieşti,257 lunându-li-se declaraţii iar unii dintre ei ajungând să fie şi învinuiţi.258 Prin aceasta, majoritatea colaboratorilor fratelui Ţon au fost intimidaţi şi avertizaţi, şi astfel tendinţa de dizidenţă şi mişcarea de revendicare a drepturilor şi libertăţilor religioase a fost înfrântă. Acest lucru se poate observa atât din documentele Securităţii cât şi din alte documente, precum cele publicate de englezul Alan Scarfe259 sau cele în legătură cu ALRC-ul (Asociaţia pentru Libertatea de Religie şi Conştiinţă). Într-un RAPORT cu privire la "unele aspecte care aduc prejudicii politicii de culte din ţara noastră" se relatează următoarele:

 

"Corespunde realităţii faptul că în perioada anilor 1974-1977 IOSIF ŢON a îniţiat şi desfăşurat acţiuni de incitare a credincioşilor baptişti la nesupunere faţă de "îngrădirile impuse de Departamentul Cultelor, a scris în ţară şi în străinătate făcîndu-se eroul multora dintre nemulţumiţi, din cadrul cultului. El însuşi pozînd în "persecutat", a făcut obiectul unor comentarii negative şi tendenţioase în presa din Occident şi la postul de radio "Europa Liberă", la nivelul conducerii unor organizaţii religioase reacţionare ori personalităţi ale vieţii publice din Anglia, S.U.A., Elveţia, şi altele. Pentru toate acestea, împotriva lui ŢON IOSIF s-a desfăşurat o urmărire penală timp de doi ani (octombrie 1974-septembrie 1976) fiind supus unui îndelungat proces de influenţare pozitivă. Principalii săi colaboratori au fost cercetaţi şi avertizaţi, fiind determinaţi să renunţe la acţiuni de felul celor raportate. Paralel, organele noastre au organizat un complex de măsuri specifice care au dus la izolarea sa în mediul baptist, la diminuarea substanţială a orientării sale nepozitive din trecut şi la adoptarea unei poziţii realiste şi în concordanţă cu politica statului nostru. Dintr-un adversar feroce, ŢON IOSIF a fost transformat într-un element pozitiv care, în prezent, susţine interesele statului român nu numai în ţară ci şi în străinătate. Ca urmare schimbarea sa de atitudine a dus şi la crearea unei stări de derută între baptişti." 260

 

În luna noiembrie a anului 1974, după începerea cercetării penale a fratelui Ţon, Uniunea Baptistă îşi defineşte poziţia faţă de fratele Ţon, printr-o declaraţie dată în prezenţa unor reprezentanţi ai Alianţei Mondiale Baptiste, cu scopul ca aceştia să facă cunoscut peste hotare poziţia oficială a cultului. În această declaraţie, interpretând lucrarea "Locul creştinismului în socialism" ca fiind o lucrare politică, Uniunea se distanţează de acesta şi îl face singur răspunzător pentru consecinţele acţiunilor sale. Datorită atitudinii ferme împotriva fratelui Ţon, Departamentul Cultelor susţine conducerea Uniunii şi îi acordă o nouă concesie. Seminarul Baptist putea de atunci încolo să admită la studii 20 de studenţi la fiecare doi ani de zile (faţă de 12 studenţi odată la patru ani).261

 

În toamna anului 1975 fratele Taloş Vasile, pastorul Bisericii Mihai Bravu din Bucureşti, scrie o lucrare de proporţii prin care documentează legalitatea şi drepturile baptiştilor accentuând că autoritatea supremă în guvernarea bisericilor baptiste este Congresul cultului baptist şi nu Uniunea Baptistă. Prin aceasta se fac presiuni şi pregătiri pentru ţinerea Congresului care trebuia să aibă loc în anul 1976.

 

2.2.6 Greva seminariştilor

 


 

Un alt eveniment important din viaţa cultului este greva seminariştilor din lunile aprilie şi mai 1976, când aceştia ameninţă cu neparticiparea la cursuri dacă nu se ridică nivelul educaţional, cerând în mod expres angajarea ca profesori a fraţilor Ţon Iosif şi Belicov Petre. Revendicările studenţilor pentru o educaţie mai aleasă nu sunt ascultate. Această grevă este înăbuşită prin ameninţarea cu exmatricularea studenţilor, iar aceştia, în cele din urmă, sunt forţaţi să se ispăşească prin semnarea unei declaraţii prin care îşi cereau iertare. (Vezi ANEXA Greva seminariştilor 1976. p. 394)

 

În luna iunie 1976, conform "hotărîrii Comitetului Uniunii Creştine Baptiste şi de comun acord cu Departamentul Cultelor" au avut loc o serie de conferinţe de orientare pe comunităţi în care s-a tratat "Politica externă a R.S. România pusă în slujba păcii şi colaborării internaţionale" şi "Combaterea învăţăturilor greşite faţă de mărturisirea de credinţă Baptistă". În cadrul acestor conferinţe fraţii participanţi "au adus elogii şi calde mulţumiri conducerii ţării, Domnului Nicolae Ceauşescu preşedintele R.S. România, pentru înţeleapta politică externă, promovată şi pusă în slujba păcii şi care ne-a făcut cunoscuţi în toată lumea" şi de asemenea "şi-au manifestat din nou ataşamentul faţă de conducerea patriei noastre dragi, precum şi dorinţa de a contribui şi pe mai departe la îndeplinirea noului plan cincinal pentru bunăstarea întregului popor".262

Pe data de 15 septembrie Direcţia Procuraturii Militare dă ordin de scoatere de sub urmărire penală a fratelui Ţon Iosif pentru infracţiunea de propagandă împotriva orânduirii socialiste, întrucât faptele reţinute nu întrunesc trăsăturile infracţiunii respective.263 Pentru o înţelegere mai deplină a vieţii şi activităţii fratelui Ţon vezi ANEXA Iosif Ţon, p.426.

 

În zilele de 4-5 februarie 1977 are loc la Bucureşti al XXVII-lea Congres al Cultului Creştin Baptist din R.S.R. în cadrul căruia a fost aleasă noua conducere a Uniunii. Ca preşedinte a fost ales fr. Mara Cornel, care fusese desemnat ca preşedinte ad interim (undeva în perioada sept. -oct. 1976)264 după ieşirea la pensie a fr. Nicolae Covaci iar ca secretar general a fost ales fr. Bărbătei Pavel. Probabil că acest Congres a fost cel mai tensionat congres din perioada postbelică. Pentru prima dată în trecutul cultului din 1945 încoace s-a încercat o răsturnare de situaţie, printr-o tentativă de a alege alţi candidaţi decât cei agreaţi şi propuşi de autorităţi. Dintre cei aleşi de Congres fr. Taloş Vasile nu a primit recunoaştere Departamentului Cultelor. Ca vicepreşedinţi au fost aleşi fr. Traian Grec şi Bela Mike, iar casier a fost ales fr. Nicolae Românu. La acest Congres s-a luat hotărârea interzicerii trimiterii de scrisori deschise şi memoriilor.

 

La scurt timp de la ţinerea lucrărilor Congresului al XXVII-lea s-au abătut asupra României momente de grea încercare prin cutremurul de pământ din 7 martie 1977. În timpul acestui cutremur au murit doi fraţi seminarişti iar Seminarul Baptist din Bucureşti a fost grav avariat.

La scurt timp după cutremurul din 7 martie, pe 2 aprilie 1977, se trimite la Radio "Europa Liberă" un document alcătuit şi semnat de fraţii Iosif Ţon, Aurel Popescu, Silviu Cioată, Constantin Caraman şi Radu Dumitrescu prin care se prezentau noile forme de persecuţie prin retrogradări şi concedieri în serviciu, amenzi pentru adunări ale credincioşilor prin familii şi persecutarea studenţilor şi elevilor în şcoli. Acest lucru a atras după sine cinci săptămâni de anchete şi brutalizări dar care s-au sfârşit cu încetarea acestor persecuţii. "În toate şcolile s-a oprit prigoana; la fel şi în instituţii. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu amenzile. Cel puţin pentru o anumită perioadă a fost linişte şi pace."265

 

sus

Abonare gratuita!

Introdu adresa de email:

Delivered by FeedBurner

Foloseste formularul de mai sus pentru a te abona GRATUIT la Publicatia de Apologetica pe email. Mesajele sunt trimise doar cand apare un numar nou al Publicatiei si abonarea este absolut Gratuita!

DE CITIT!!!!

Biblia Online - versiunea Dumitru Cornilescu tocmai a fost actualizată la versiunea 1.0! Sunteţi invitaţi să o vedeţi - şi să o folosiţi! Acum într-o nouă interfaţă, cu motor de căutare propriu şi plan de citire a Bibliei într-un an!

 

Forum - actualizat şi diversificat, securitate crescută, caracteristici de ultima ora

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole la subiectele doctrinare despre:

 
HRISTOLOGIE (doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE (doctrina despre Duhul Sfânt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE (doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE (doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE (doctrina despre mântuire)
 
BIBLIOLOGIE (doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE (doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE (doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE (doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)
Cartea de Oaspeţi

Semneaza in Cartea de Oaspeti

Apasă aici pentru a semna sau vizualiza Cartea de Oaspeţi

 Înapoi Înainte
Copyright © 2003-2006 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate