Arhiva Contact Despre noi Link-uri
 Istorie
 

 

 

Colaboratori
Arhiva
Caută în site
Despre noi
Contact

Cuprins Publicaţie
NOSTRA AETATE
Apologetica
Teologie
Hegeomai
Istorie
Pastorala
Studiu Biblic
Site-uri Baptiste
Articole
Media
Poşta Redacţiei

 

 


Pagina de Istorie

 

Cartea Pasi

Cultul Creştin Baptist din România in perioada comunista

(continuare)

 

2.2 Viaţa Cultului Baptist între control, colaborare şi  rezistenţă

2.2.1 Restricţii, supraveghere şi privaţiuni

(continuare)

 

Realitatea situaţiei credincioşilor baptişti din spatele acestor discursuri demagogice era alta. Era persecuţie, multă durere. Predicatorii baptişti erau daţi în judecată pentru simplul fapt de a fi ţinut adunări fără aprobarea Ministerului Cultelor.177 Unii, consideraţi de regim ostili guvernului de democraţie populară sau care nu se frângeau, erau arestaţi, probabil asemenea celor din cultele tradiţionale.

 

 

  

 

 

Mulţi dintre baptişti erau deportaţi şi dislocaţi din căminele lor. S-au păstrat mărturii indirecte cu privire la unii fraţi din Constanţa dislocaţi în regiunea Bicaz şi cu privire la unii fraţi cu domiciliul forţat în raionul Feteşti.178 Bisericile ajunseseră într-o stare de mare înjosire. Predicile trebuiau cenzurate pentru a nu da ocazia unei interpretări greşite răuvoitorilor. Conducerea Uniunii trimite Circulara nr, 23/948 prin care aminteşte fraţilor să nu folosească în predicile lor "exemple, ilustraţiuni despre anumite întâmplări, fapte, sau persoane din locuri sau ţinuturi din alte ţări" ci mai bine să folosească exemple şi pilde, asemenea Mântuitorului, din natură, agricultură. De asemenea sugerează ruperea legăturilor materiale cu fraţii de credinţă din alte ţări (a se înţelege din afara blocului comunist) şi prezervarea doar a unei legături spirituale ( a se citi istorice), de ordin doctrinar.179 Până şi preţiosul nume de "frate" şi "soră" în Domnul Isus trebuia schimbat cu comunistul cuvânt "tovarăş". "Cu această ocazie C. ADORIAN, a adus la cunoştinţă că statutele celor 4 culte neoprotestante au fost aprobate de Ministerul Cultelor, cu mici modificări şi anume, ca în loc de «frate» să se spună «tovarăşi» şi în loc de «comunitate districtuală» să se folosească denumirea de «comunitate raională»."180 Conform art. 34 din Decizia Ministerului Cultelor nr. 42.898 din 13 nov. 1948 şi la Seminarul Baptist "[î]ncadrarea profesorilor actuali se va face prin decret, la propunerea Ministerului Cultelor."181 Prin adresa Ministerului Cultelor nr. 38414/948 se cerea epurarea patrimoniului literar baptist şi astfel amnezierea baptiştilor cu privire la vremurile anterioare guvernării comuniste.

 

"Avem onoare a vă ruga să binevoiţi a dispune ca toate organele în subordine să înainteze tablouri cuprinzând titlul volumelor existente în bibliotecile parohiale (Comunităţilor, Conferinţelor, Uniunilor, etc.), urmând ca să fie epurate cărţile interzise, inclusiv cele în legătură cu monarhia. Această epuraţie se va face, având ca ghid «Publicaţiuni interzise» editat de Ministerul Informaţiilor şi Artelor în 1948. Cărţile epurate vor fi predate Ministerului Informaţiilor şi Artelor Direcţia Literară secţia Desfascizări."182

 

Prin circulara nr. 15930/1949 Ministerul Cultelor îşi face cunoscut dreptul de a supraveghea şi controla orice lucrare privitoare la imobilele de cult. Astfel, pentru orice reparaţie, modificare sau construcţie trebuiau înaintate acte spre aprobare cu toate datele privitoare la lucrări.183

 

Baptiştilor li se impunea să ţină serbări în cadrul luptei pentru pace. Li se impuneau imnuri şi cântări ce trebuiau cântate, cântările trebuiau aprobate, li se cerea să dea slavă lui Stalin. Însăşi conducerea cultului (preş. Goga Dănilă şi s.g. Rusu Ioan) dădea dispoziţii ca păstorii să participe cu corurile şi fanfarele bisericilor la programele comuniste de la Căminele Culturale şi să intre în legătură cu preşedinţii Comitetelor de Luptă pentru Pace.184 Binecuvântată să fie mărturia celor care au avut curajul (măcar pentru o vreme) să stea verticali şi să nu îşi plece genunchiul. Prin atâtea cazuri arzătoare de colaborare şi plecare a capului, mărturia ironică a unui păstor, care era şi conducătorul corului din casa de rugăciuni din Sibiu, vine ca o boare de aer răcoros şi proaspăt. El spunea că "va cânta numai cântări religioase şi din imnul partizanilor păcii, va cânta numai strofa întâi deoarece în strofa a doua, se vorbeşte de planul cincinal şi că planul a fost depăşit, deci nu mai este nevoie să fie amintit. De asemenea a spus că nu este nevoie a se aminti tov. Stalin deoarece ne luminează cu gândirea lui." Tot acesta a susţinut că nu va supune cântările aprobărilor întrucât acestea erau cântate în biserică şi nimeni nu trebuie să se amestece în ce priveşte tema acestora.185 Împotriva tuturor baptiştilor cu râvnă li se întocmeau în culise dosare cu probe de vinovăţie ce aveau să fie folosite împotriva lor. Acest lucru este ilustrat de cazul unui baptist al cărui dosar este înapoiat Direcţiei Regionale Hunedoara din cauza probelor insuficiente şi se ordonă ca să se introducă un informator pe lângă persoana respectivă "pentru a putea urmări îndeaproape activitatea lui duşmănoasă regimului sub masca religioasă".186 In pofida tuturor restricţiilor şi supravegherii timorante a Securităţii, erau destui credincioşi care îşi trăiau menirea lor ca sare, lumină şi indicatoare spre Domnul Isus Christos. Unii o făceau cu mare pasiune pentru sufletele pierdute şi chiar cu o încântătoare naivitate.

 

În mass media, organul oficial de propagandă comunist era ziarul "Scânteia". În acesta guvernul îşi promova ideile, politica şi programele, prin el se ducea o asiduă "spălare a creierului". Oameni din toate păturile sociale (comuniste) erau publicaţi cu articole care îndemnau poporul să se înroleze în programele partidului conducător. Un croitor scrie un articol despre grozăviile nespuse ale războiului, despre ameninţarea unui nou război, despre temerile lui cu privire la familia sa şi cheamă la pace. Un frate baptist în vârstă, din Arad, fără percepţia demagogiei din "Scânteia", la citirea articolului, scrie o scrisoare cu dorinţa de a da speranţa mântuirii în Domnul Isus şi a scăpării în El de judecata viitoare (care este mai rea decât războiul). Împreună cu scrisoarea trimite şi un tractat intitulat "Unde pot găsi scăpare", care are ca fond tocmai imaginea unui atac aerian asupra sufletului omului cu bombele păcatului şi consecinţa acestuia, moartea. Soluţia este scăparea în Christos. Scrisoarea sa ajunge în mâinile Securităţii, se pare predată de către destinatar. Nu se cunosc urmările acestui fapt dar este înduioşător felul în care acest frate baptist îşi încheie scrisoarea. Se poate vedea "inima" lui pentru cei pierduţi şi efortul depus în slujba căutării mântuirii lor. După 9 pagini scrise de mână el spune: "Mâna mea bolnavă a obosit şi capul e istovit"... "Fă te rog o Doamne, Tată bun, milos şi plin de îndurare, har şi dragoste ca aceste rânduri să fie spre bucuria Ta şi a Tov. Pall şi familiei. Să te cunoască pe [T]ine şi să-şi deschidă inima să intri [T]u ca stăpân. Cu Tine e aşa bine, ascultă rugăciunea mea. Amin."187 Scrisoarea se încheie cu oferirea adreselor unor biserici baptiste din Bucureşti unde destinatarul ar găsi mai mult decât în scrisoare.

 

După cum erau urmăriţi credincioşii baptişti în domeniul civil, tot aşa, poate şi mai strict, erau urmăriţi şi baptiştii care satisfăceau stagiul militar sau care încă mai rămaseră printre cadrele militare188. Orice mărturisire a convingerilor religioase era catalogată ca propagandă. Pe lângă necazurile pe care le aveau în timpul satisfacerii stagiului, după lăsarea la vatră îi urmărea în viaţa civilă ochiul Securităţii întrucât, atunci când se întorceau la domiciliu, direcţia locală era sesizată de venirea acestuia în localitate şi se dispunea urmărirea activităţii sale.189

 

Se poate spune că începând din anul 1948 Securitatea a început să supravegheze informativ toate aspectele vieţii oficiale a Cultului Baptist, fiecare zonă din ţară avea întocmită o documentare cu privire la apariţia istorică şi situaţia baptiştilor de acolo,190 iar majoritatea membrilor baptişti aveau întocmite fişe personale ce se aflau în dosarele Securităţii.191 Informatorii erau prezenţi în bisericile de la oraş cât şi în cele din sate. Spre exemplu, în localitatea Budeşti, jud. Maramureş, în biserica baptistă de circa 24 membri erau un informator "acoperit" încadrat la serviciul de informaţii, pe nume Bud Ioan192 şi un informator "auxiliar" de poliţie, pe nume Hotea Gheorghe.193

 

În perioada 28-29 iulie 1951 are loc Al Doilea Congres Trienal al Cultului Creştin Baptist din R.P.R. (al XXIII-lea) la Bucureşti, în cadrul căruia se alege noua conducere a cultului: preşedinte: Goga Dănilă, vicepreşedinţi: Adorian Constantin, Bokor Barnaba, secretar general: Rusu Ioan, secretar adjunct: Isaac Ioan, casier: Dan Ioan. Şi în cadrul acestui Congres s-a hotărât trimiterea de telegrame autorităţilor prin care acestea erau asigurate de "întregul devotament şi loialitate" şi li se mulţumea pentru libertăţile religioase de care se bucură credincioşii baptişti.194 Şi această conducere este aservită regimului folosind limbajul religios în implementarea indicaţiilor autorităţilor. Nu era scăpat nici un prilej în a repeta nevoia de solidarizare a credincioşilor cu regimul. Chiar şi cu ocazia ordinărilor noilor păstori sau diaconi, în locul invocării puterii şi călăuzirii Duhului Sfânt, într-un limbaj religios de lemn se promova ideologia şi se trasau sarcinile regimului.

 

"Noi trăim astăzi vremuri noi, vremuri de mare deznodământ epocal, istoric. Vremea când omenirea trece de la o orânduire veche la una nouă. Orânduirea trecută cu sistemul ei, a capitalului privat, se schimbă, într-o orânduire nouă care are la bază nu proprietatea privată, ci cea colectivă. Deci păstorul, slujitor al Evangheliei, trebuie să fie un exemplu în ceeace priveşte atitudinea faţă de orânduire. El este chemat să îndrumeze pe credincioşi în direcţia aceasta. Dacă omul rupe legătura cu viaţa trecută păcătoasă, trebuie îndrumat să rupă şi cu orânduirea trecută moartă şi supusă pieirii şi să se avânte spre o viaţă nouă, în dezvoltare, în creştere, care are la bază legile transformării societăţii. Păstorul trebuie să îndrume pe drumul cel bun credincioşii. Iată deci pe scurt rolul pe care îl ai de urmat. Şi dacă vei fi plăcut lui Dumnezeu, vei ajuta la lucrarea Evangheliei să progreseze şi vei fi un bun slujitor a lui Hristos, atât înaintea lui Dumnezeu, cât şi înaintea oamenilor.   De aceea primeşte în numele Uniunii ComunităţilorCreştine baptiste din R.P.R., prin modesta mea calitate de secretar general al acestei Uniuni - aceste sfaturi şi îndrumări, şi totodată actul de ordinaţiune."195

 

În perioada 9-12 mai 1952 are loc Conferinţa pentru Pace a tuturor bisericilor şi comunităţilor religioase din Uniunea Sovietică. Acestui eveniment i se alocă un spaţiul larg în revista îndrumătorul Creştin Baptist, iar comentariile şi articolele prin care reverberează această conferinţă, în atenţia conducătorilor baptişti din România, evidenţiază fără echivoc că liderii baptişti români (precum şi cei ai celorlalte culte) urmau direcţia şi discursul ipocrit, duplicitar, înşelător al confraţilor lor de credinţă şi colaborare cu Statul, din Rusia.196 La câteva luni după aceea, pe 25 noiembrie 1952 are loc Consfătuirea reprezentanţilor cultelor din ţara noastră pentru pregătirea lor în vederea alegerilor pentru Marea Adunare Naţională care aveau să aibă loc pe 30 noiembrie, cadru în care toate cultele şi-au exprimat "devotamentul şi dragostea faţă de Patrie, faţă de regimul democrat-popular, faţă de guvernul ţării" şi năzuinţele lor pentru pace. Consfătuirea se încheie cu "Chemarea către credincioşii tuturor cultelor din Republica Populară Română" care cuprinde elogiile la adresa regimului şi îndemnul credincioşilor de a vota cu Frontul Democraţiei Populare. Această chemare este semnată de liderii tuturor cultelor recunoscute iar din partea baptiştilor de către fr. Constantin Adorian şi Ioan Rusu. Se trimite o telegramă de "asigurare a voturilor" Preşedintelui Consiliului Central al Frontului Democraţiei Populare Gheorghe Gheorghiu-Dej.197 Apoi are loc Congresul Naţional pentru apărarea păcii în zilele de 5-7 decembrie 1952 unde iarăşi, replicând pe "fraţii" sovietici, atât cultele cât şi ceilalţi delegaţi s-au angajat la o luptă activă în favoarea păcii.198

 

Revista cultului devine un fel de organ de presă monstruos care vorbeşte cu o gură, cenzurat, de lucrurile Împărăţiei lui Dumnezeu, cu altă gură slăveşte guvernul ateu făcând propagandă în favoarea acestuia, evenimentelor şi programelor sale199 şi cu altă gură dezinformează şi duce muncă de spălarea creierului cititorilor. Pe lângă ştiri baptiste din ţară şi străinătate, predici, articole exegetice, doctrinare, moralizatoare şi de zidire sufletească, articole medicale, despre agricultură, curiozităţi etc., s-au publicat din plin ştiri cu privire la frăţietatea rusă (e.g. "Scrisori frăţeşti din U.R.S.S."200), care trăia şi ea în deplină libertate religioasă şi care era foarte prezentă la întrunirile baptiste internaţionale. Se pot găsi şi tot felul de articole care vorbesc despre libertatea deplină pe care o au credincioşii în România. Este lipsită de jenă denaturarea adevărului în faţa cititorului baptist din vremea aceea. Lucrul acesta nu se poate numi decât minciună. Cei de la redacţie şi unii conducători mai mari, pur şi simplu minţeau, după cum se poate vedea în cele ce urmează. Ca urmare a celui de al III-lea Congres Mondial al Tineretului din 25-30 iulie 1953 ţinut la Londra are loc, la începutul lunii august, în Bucureşti cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului. Guvernul a dorit să demonstreze lumii întregi că în ţările comuniste este deplină libertate şi prosperitate. Pentru orbirea vizitatorilor străini cu privire la realităţile crude din ţara noastră, magazinele goale s-au umplut peste noapte de tot felul de produse care nu mai fuseseră văzute de mult de populaţia română de ani de zile iar propaganda era în toi. Precum ceilalţi lideri religioşi şi liderii baptişti dezinformau din greu pe vizitatorii din Occident cu privire la libertăţile de care se bucură poporul baptist şi celelalte culte, în timp ce închisorile gemeau de oameni întemniţaţi pe motive religioase şi politice.201 Pentru a arăta eficienţa acestora, datorită prezumţiei de oameni ai lui Dumnezeu în ochii naivi ai străinilor, se va prezenta un fragment dintr-un articol care trecea în revistă evenimentul Festivalului.

 

"În ziua de 14 August tânăra baptistă norvegiană Estera Clauzen din Oslo, participantă la cel de al IV-lea Festival Mondial al tineretului şi studenţilor pentru Pace şi Prietenie, dorind să afle ceva despre fraţii de o credinţă cu ea din Republica Populară Română, a făcut o vizită Biroului Uniunii noastre unde s-a întreţinut cu fr. Rusu Ioan secretarul general, Isaac Ioan secretarul adjunct şi P.N. Popa redactorul revistei Îndrumătorul Creştin. S-a bucurat foarte mult şi era plină de emoţie când a aflat de câtă libertate se bucură cultele în România şi de cele aflate de la fraţii ei Baptişti şi despre bisericile baptiste văzând şi Casa de rugăciune din b-dul N. Titulescu. «Voi arăta - spune dânsa - cât de murdară e propaganda dusă în ţările occidentale, prin care ni se spunea că cei ce se închină lui Dumnezeu şi cred în El, sunt siliţi să-şi manifeste această închinăciune prin păduri şi catacombe». S-a bucurat şi mai mult când i s-a spus că noi nici nu avem oraşe cu catacombe în ţara noastră şi nici capitala noastră. «Mă bucur - spunea ea mai departe - că voi nu numai vă închinaţi şi vă rugaţi dar aveţi şi o publicaţie frumoasă - după ce i s-a arătat revista noastră «Îndrumătorul Creştin Baptist» şi că aveţi un Institut Teologic unde se pregătesc noii păstori. Voi fi foarte fericită să le spun toate acestea fraţilor mei şi ai voştri din Norvegia.202 (Accentuările aparţin autorului.)

 

Îndrumătorul Creştin Baptist era acum revista unui grup restrâns de oameni, care apărea neregulat şi în care celelalte contribuţii de la credincioşii din biserici şi din ţară nu îşi mai găseau calea spre ochiul frăţietăţii, sau dacă o găseau erau supuse unei cenzuri amputante.203

sus

Abonare gratuita!

Introdu adresa de email:

Delivered by FeedBurner

Foloseste formularul de mai sus pentru a te abona GRATUIT la Publicatia de Apologetica pe email. Mesajele sunt trimise doar cand apare un numar nou al Publicatiei si abonarea este absolut Gratuita!

DE CITIT!!!!

Biblia Online - versiunea Dumitru Cornilescu tocmai a fost actualizată la versiunea 1.0! Sunteţi invitaţi să o vedeţi - şi să o folosiţi! Acum într-o nouă interfaţă, cu motor de căutare propriu şi plan de citire a Bibliei într-un an!

 

Forum - actualizat şi diversificat, securitate crescută, caracteristici de ultima ora

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole la subiectele doctrinare despre:

 
HRISTOLOGIE (doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE (doctrina despre Duhul Sfânt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE (doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE (doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE (doctrina despre mântuire)
 
BIBLIOLOGIE (doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE (doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE (doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE (doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)
Cartea de Oaspeţi

Semneaza in Cartea de Oaspeti

Apasă aici pentru a semna sau vizualiza Cartea de Oaspeţi

 Înapoi Înainte
Copyright © 2003-2006 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate