Arhiva Contact Despre noi Link-uri
 Istorie
 

 

 

Cuprins Publicaţie
Nostra Aetate
Apologetica
Teologie
Reforma Spirituala
Istorie
Pastorala
Misiunea Azi
Site-uri Baptiste
Media

 

 


Pagina de Istorie

Dr. Alexa PopoviciISTORIA BAPTIŞTILOR DIN ROMÂNIA

 Dr. Alexa Popovici

 

BAPTIŞTII ROMÂNI ÎN DIASPORA

 

Pe vremea când România era o ţărişoară mică şi puţin cunoscută, când o parte din teritoriile locuite de români erau sub dominaţii străine ca: Austro-Ungaria, Rusia, Turcia, au emigrat spre lumea nouă, mulţi : români, mai ales din Transilvania şi Banat. În Statele Unite ale Americii, în Canada, aceşti emigranţi români au început să-şi formeze biserici româneşti şi astfel au devenit cunoscuţi în lumea baptistă. Majoritatea românilor emigraţi nu cunoşteau limba engleză şi nici nu dispuneau de timpul necesar să înveţe limba, de aceea, chiar dacă au fost un grup mic, credincioşii baptişti români au format o biserică, în care să cânte,să se roage şi să se predice în limba română. În multe oraşe, ei au avut primele biserici de limbă română, astfel că şi credincioşii de alte confesiuni frecventau serviciile divine ale bisericilor baptiste române. Astfel se şi explică numărul mare al convertiţilor la credinţă în primii ani după fondarea bisericilor baptiste române.

 

Toţi aceşti români de credinţă baptistă, prin scrisorile lor, vor semăna crezul baptist în multe locuri din Transilvania şi Banat.

 

BISERICILE DIN STATUL OHIO. Primele biserici baptiste române au luat fiinţă în Statul Ohio. După iniţiativa lor se vor inspira cei din alte state.

 

În oraşul Cincinnati s-a înfiinţat prima biserică baptistă română în ianuarie 1910 cu un număr de 48 membrii. Printre membrii fondatori au fost: Dumitru Neag, Theodor Selegean, George, Pavel şi Ioan Baciş, Teodor Iov, Ioan Olariu, Pavel Petru, Ioan Huzur, Simion Crișan, Mita Raca, Teodor Şiclovan, George Adam, etc. Toţi aceşti 48 de români frecventau biserica baptistă din Parcul Lincoln, al cărei păstor era Dr. George Robinson. Acest păstor s-a apropiat de români să-i cunoască şi el e primul american, care a început să scrie şi să informeze marele public despre credincioşii baptişti români, despre ţara lor, despre dorinţele lor. Intre timp a sosit la Cincinnati predicatorul român din Pecica, Rista Igrişan, care cu ajutorul lui Robinson, a închiriat o fostă prăvălie, pe strada Central şi acolo au început să ţină servicii religioase în limba română. Rista Igrişan a păstorit biserica din 1910 până în 1917, când s-a mutat la Detroit. În 1913 biserica a ajuns la 127 de membrii, iar în 1914 la 163 membrii. După plecarea lui Rista Igrişan, biserica a fost păstorită de Joseph Ardelean, care abia îşi terminase studiile la Seminarul Louisville. El a păstorit biserica din mai 1910 - iunie 1920.

 

La numai un an, adică în 1911, a fost înfiinţată o altă biserică în oraşul Akron. Printre membrii de la început au fost: George Magyar, George Şerb an, Vasile A. Torsan, Ştefan Oros, Vasile Balş, etc. Biserica a avut ca primul ei păstor pe L. A. Gredys, un evreu din România, întors la Dumnezeu şi ajuns misionar printre evrei la Cleveland. În anul 1914 credincioşii baptişti români şi-au zidit o biserică pe care au inaugurat-o la 6 decembrie 1914. În 1916, biserica avea peste 300 de membrii. La terminarea războiului însă, foarte mulţi membrii s-au întors în ţară şi numărul membrilor a scăzut continuu. La 28 Octombrie, 1917, Gredys a demisionat din funcţia de păstor şi a fost ales Mihai I. Borna, dar la 1 iunie 1919 el s-a întors în ţară, în Nădab, judeţul Arad iar pastoratul a fost preluat de Ştefan Stuparu. În ianuarie 1921 şi Stuparu s-a întors în ţară, iar biserica l-a chemat să preia pastoratul pe Joseph Ardelean.

 

În Cleveland a luat fiinţă o biserică compusă din grupul de credincioşi baptişti români în vara anului 1911. La început printre ei a lucrat cu Evanghelia L. A. Gredys, dar cum el lucra şi în Akron l-a luat ca păstor asistent pe Mihai Fare, apoi pe Dumitru Trutza. Ei şi-au clădit o biserică prin jertfa lor. Dedicarea bisericii a avut loc la 10 septembrie 1922. Cum mijloacele de transport erau destul de grele, s-au format două biserici, una în vest şi alta în estul oraşului. Mihai Fare le-a servit pe amândouă. În biserica din est a fost ajutat de William Capra şi de Pantelimon J. Andrişan.

 

O a patra biserică română s-a format în Martins Ferry cu grupul de 27 de credincioşi baptişti români. Ei n-au avut un păstor local al lor, ci erau vizitaţi de L. A. Gredys, de Rista Igrişan şi de Ioan Socaciu care făcea studii teologice la Seminarul din Louisville. Membrii au făcut mari sacrificii şi şi-au clădit o casă de rugăciune a lor şi în 15 Julie 1917 a avut loc serviciul de inaugurare, la care au luat parte Gredys, Igrişan şi Socaciu, precum şi fanfara din Akron. În 6 ianuarie 1918 a fost ales păstor Ioan Vancu, dar nu a servit un timp prea lung .fiind răpus de o boală grea. În 1912 când s-a început lucrarea,ca fondatori au fost familiile lui Pavel Moţ şi familia Costea.

 

Alte biserici au fost formate în Alliance unde lucrarea a fost ajutată mult de Ioan Gaşpar şi familia lui. De asemenea s-a format o biserică în Warren, printr-un grup de credincioşi veniţi din Transilvania şi ajutaţi de pastorul de la Prima biserică baptistă din Warren, A. Nellis. Printre ei a fost Ioan Iar caş, bărbat ordinat din ţară, care a lucrat şi doi tineri dintre ei, Teodor M. Branc şi Ioan Ciurdar să plece la seminarii spre a se pregăti pentru lucrarea Evangheliei. Când Teodor M. Branc a venit de la Seminar a fost ales păstor al bisericii.

 

BISERICILE DIN STATUL MICHIGAN. În acest stat au fost patru biserici baptiste române, toate în oraşul Detroit. Ele au purtat denumirea, după modelul american, cu nume rile ordinare. Prima biserică a luat fiinţă în anul 1912, cu un grup de români adunaţi în jurul lui Moise Τreta, venit din judeţul Timiş. El s-a botezat în Cincinnati şi s-a mutat în Detroit. Primul român botezat în Detroit a fost Teodor Păişanu. În scurt timp, în Detroit s-a format o însemnată colonie românească şi mulţi români din alte oraşe s-au mutat cu serviciul ia fabrica de automobile în Detroit. Serviciile divine se ţineau în biserica americană cunoscută ca „Ferry Avenue Baptist Church” şi de aici s-au mutat într-o fostă prăvălie pe River Street. Primul păstor a fost Lazăr Talpeş venit din Felnac judeţul Timiş, care a preluat lucrarea la 29 noiembrie 1914. În 1916 au cumpărat biserica prezbiteriană de pe Hastings Street şi în 1920 au avut achitată toată datoria.

 

Foto sus: stânga, Rista C. Igrişan; dreapta, Lazăr Talpeş.

 

În 1915 s-a început o misiune în altă parte a oraşului numită Hamtramck. Misiunea a făcut progrese rapide şi s-a organizat în A Doua Biserică Baptistă Română. În anul 1917, biserica l-a chemat la pastoral pe Rista Igrişan de la Cincinnati. Imediat au început să construiască o biserică, deşi erau numai 47 de membrii. Printre membrii, de la început şi de reazem au fost Ioan Olariu, Vasile Bank, Iosif Hegianu, Petru Pavel, Die Vidu, Pavel Şopti, Florea Blaj, Vasile Chişa, etc. An de an lucrarea a crescut până a trecut de 200 de membrii, cu un cor de peste 30 de cântăreţi.

 

A treia biserică a luat fiinţă dintr-o staţiune misionară începută de Moise Treta, Ilie Truţa, Mihai Cojerean, L. Ursu, M. Boldea,Ioan Andreaş, Mita Raca, etc., în anul 1913 şi care s-a transformat apoi în biserică. Spre a avea stabilitate şi-a cumpărat o proprietate pe strada East Lafayette Avenue.

 

A patra biserică s-a înfiinţat numai în 1923 prin mutarea mai multor familii din biserica a doua în cartierul Fordson, aproape de noua fabrică a lui Ford. Intre aceşti membrii au fost Aron Die, George I. Broda, etc.

 

Lucrarea misionară a baptiştilor români din Detroit a fost ajutată mult de Dr. H. C. Gleiss şi Dr. George Wittet, conducători din organizaţiile baptiste americane.

 

BISERICILE DIN STATUL PENNSYLVANIA. Şi în acest stat au fost trei biserici baptiste române. Cea mai veche a fost biserica din oraşul Harrisburg, fondată în anul 1911 de câţiva emigranţi, care se adunau la o biserică americană. Primul care a lucrat acolo a fost Gligor Ghinghilă, care putea predica în limba română şi în limba germană şi cunoştea şi limba engleză. Cu românii s-au afiliat şi câţiva credincioşi maghiari şi germani. Serviciile însă se ţineau în limba română şi se traducea în celelalte limbi. Cum nu aveau păstor, lucrarea a fost în grija unui comitet compus din: Pavel Chinez, Sima Popovici şi Mitru I. Stanca. În 1916 l-au adus ca păstor pe Damian Iovan şi au fost vizitaţi de Ioan Socaciu, Ştefan Stuparu, Lazăr Talpeş, etc.

 

O altă biserică a fost în Philadelphia. Această biserică a fost începută de un credincios român, George Silaghi, botezat la o biserică americană şi care făcea misiune prin familii, îndemnând pe oameni să citească Biblia şi să se întoarcă la Dumnezeu. În 1913 au mai venit în oraş câteva familii şi s-a început lucrarea de propovăduire în limba română. În 1917 pastoratul a fost preluat de Lazăr Talpeş. Erau atunci 32 de membrii. Aceştia au cumpărat proprietatea de la adresa: Brown Street Nr. 237, care era în centrul coloniei române. După 1919, prin întoarcerea multor români în ţară, lucrarea a scăzut mult. Printre familiile de bază au fost: familia Bogdan, Iovani şi Galetar.

 

De asemenea a fost o biserică română în West Pittsburg.

 

Aceasta s-a format prin mutarea în 1915 a unui grup de baptişti români, mai ales acei mutaţi din New Castle. Primul predicator a fost Avram Şilbac, care a fost ordinat la 24 septembrie 1918 de o comisie de ordinare compusă din Rista Igrişan, Minai Borna, Ioan Socaciu şi E. Kesler păstorul bisericii germane. Lucrarea a progresat până în 1920,când multe familii s-au întors în ţară şi lucrarea a slăbit mult.

 

Pe lângă aceste trei biserici,au mai fost misiuni în oraşele din Pennsylvania, în New Castle, în South Bethlehem, în Ambler, în Ellwood City, în Erie şi în Farrell.

 

Foto sus: Delegaţii de la Prima Convenţie la Cincinnati, Ohio, 1913.

 

Foto sus: Prima convenţie Baptistă Română din America, Cincinnati, Ohio, 1913.

 

BISERICILE DIN STATUL INDIANA. Cea dintâi biserică română din statul Indiana a fost în oraşul Garry, unde în 1912 s-au mutat trei familii de baptişti români, cea a lui Ciuciu, Groza şi Bulza. În anul 1914 au fost ajutaţi şi l-au adus ca păstor pe I. Vancu, dar după un timp scurt s-a mutat şi l-au ales păstor pe Ilie Trutza. Acesta a lucrat cu mult devotament şi a zidit o casă de rugăciune şi biserica a crescut; şi,deşi la sfârşitul războiului mulţi s-au întors în ţară, totuşi lucrarea a continuat bine.

 

O altă biserică s-a format tot în 1914 în Indiana Harbour cu mai mulţi credincioşi români. Lucrarea a crescut bine, dar la sfârşitul războiului, cu excepţia familiei Moţiu, toţi s-au întors în ţară, dar lucrarea a continuat încă mulţi ani.

 

O altă biserică română s-a format în Indianapolis cu un grup de români veniţi din Bihor, care au fost ajutaţi de Rista Igrişan din Cincinnati. Primul ei păstor a fost T. Selegean. Sub el biserica a făcut unele progrese. La finele războiului, o mare parte dintre membrii s-au întors în ţară, iar T. Selegean s-a mutat în alt oraş, astfel că biserica a slăbit mult. Lucrarea a fost dusă mai departe de un comitet compus din trei membrii: Rusu, Păcală şi Trifa.

 

BISERICILE DIN STATUL ILLINOIS. În acest stat învecinat cu celelalte state unde erau emigranţi români, s-au format colonii de români în Chicago şi în Aurora. În aceste două oraşe s-au format şi biserici baptiste române. Lucrarea din Chicago a început în 1914, prin Alexandru Baci, un bănăţean. Acesta avea dorul după mântuire şi i-a scris lui Rista Igrişan să vină până el şi să-i arate calea mântuirii. În scrisoare i-a pus şi banii pentru drum. În acea vreme, Ilaci locuia în Lake Forest, o suburbie a oraşului Chicago. Rista Igrişan a aranjat ca împreună cu el să vină şi Ioan Vancu din Gary, Indiana. Ei au predicat unui grup de vreo 30 de persoane. Dintre ei s-au hotărât Alexandru Ilaci şi Petru Stanic, care au fost botezaţi la Gary, de Ioan Vancu. În 27 decembrie 1914, au mai fost botezaţi, tot la Gary de Ioan Vancu alte trei persoane: Iosif Roşu cu soţia sa, Ruja şi Petru Iancovici. De aici încolo grupul de români s-a adunat în casa lui Iosif Roşu, în Chicago.

 

În luna mai 1917 au închiriat o sală pe High Street şi biserica avea 21 de membrii. În 17 septembrie 1918 Ioan Vancu a demisionat de la pastoratul bisericii din Gary şi spre a-i ajuta pe fraţii din Chicago, l-a ordinat pe Alexandru Ilaci, ca lucrător, să împartă cina Domnului. Acesta a continuat lucrarea până în 1919, când a plecat la Detroit. Din octombrie 1919 au fost păstoriţi de Ilie Trutza, care a preluat pastoratul bisericii din Gary, Indiana. În 1918 biserica din Chicago avea 37 de membrii.

 

În Aurora, un oraş foarte aproape de Chicago, lucrarea s-a început în 1917, dar încă în 1911 s-a început predicarea Evangheliei cu Moise Treta, care în iulie 1911 s-a mutat la Detroit. În 1913 s-au făcut mai multe călătorii misionare de credincioşi din Gary, iar în 1914 Ioan Vancu, păstorul din Gary a vizitat familii de români din Aurora. Adevărata lucrare a început cu Petru Andreica, mutat din Detroit la 7 august 1917. Andreica a fost convertit şi botezat la a Treia biserică în Detroit în 13 iunie 1913. El a început să ţină servicii divine prin case particulare, iar când s-a format un grup,a închiriat o sală în partea cu români. Primul convertit a fost Ioan Gavruş cu soţia. El a dat un loc pe care au construit o casă de rugăciune, iar când au plecat cei care au lucrat cu Evanghelia, el a rămas să ducă mai departe lucrarea.

 

PREDICATORI ÎNSEMNAŢI ÎN AMERICA. În bisericile baptiste române din America au lucrat cu Evanghelia un număr frumos de predicatori. Unii din aceştia au fost lucrători cu Evanghelia în bisericile de la care au plecat spre lumea nouă. Alţii, au fost aleşi şi s-au evidenţiat acolo, în America, în lucrarea la care au fost chemaţi. Dintre aceştia enumerăm pe câţiva mai însemnaţi dintre ei.

 

Rista Igrişan a fost originar din comuna Pecica, judeţul Arad. El a fost organizatorul primei biserici baptiste române şi a ajuns primul preşedinte al Asociaţiei Baptiste Române din America. El s-a născut în Pecica, la 23 martie 1872 dintr-o familie săracă. La vârsta de 23 ani, în 1895, s-a căsătorit cu soţia sa Floare,tot din Pecica Soţii Igrişan au auzit Evanghelia în biserica din Pecica în anul 1898 şi s-au convertit şi botezat în biserica din comuna natală. După botez a început să lucreze cu Evanghelia şi s-a distins ca un membru de bază şi un bun vestitor al Cuvântului divin. Plin de avânt, adânc cercetător, foarte sensibil în cele spirituale, dotat cu un talent de predică, el s-a dovedit chemat de sus pentru lucrarea de propovăduire. În anul 1903, la o întrunire a fost ales ca misionar în bisericile din părţile Aradului. În slujba aceasta a făcut multe călători misionare la biserici până la mari distanţe.

 

Peste patru ani, în 1907, fiind sărac, şi-a îndreptat şi el un gând spre alte meleaguri, pe unde românii plecaţi câştigau bani frumoşi. Astfel a ajuns în oraşul Cincinnati din Statul Ohio. Aici s-a angajat la o fabrică, unde muncea din greu, iar Duminica se întâlnea cu grupuri de români, care neavând unde merge se adunau şi discutau împreună. În scurt timp el a devenit păstorul bisericii baptiste române proaspăt înfiinţată. Fiind cunoscut, a atras la biserică grupurile de români, şi biserica a devenit singurul loc unde românii aveau să meargă Duminica. Cu predicile sale frumoase, Igrişan a convertit mulţi români, şi biserica a crescut foarte repede în număr şi în cunoştinţe.

 

Foto sus: Delegaţii de la a doua Convenţie, Indianapolis, Ind., 1914.

De la stânga la dreapta, rândul întâi: Dumitreu Neag, Ilie Trutza, Rev. Rista Igrişan, Rev. L. A. Gredys, Teodor Selegean, Ioan Motz, Rev. Ioan Vancu. Rândul al doilea: Aurel Popa, George Magyar, George Bacis, Ioniţă Bolea, Niculai Aron, Ioan Bazian, Mihai Chevan, Ioan Olariu. Rândul de sus: Ilie Lazăr, Pascu Sechel, Petru Ardelean.

 

Foto sus: Delegaţii de la a treia Convenţie, Akron, Ohio, 1915

 

Mai târziu, într-o cuvântare a lui a făcut destăinuirea că a venit în America să-şi adune bani, să-şi cumpere o casă, la care să fie „camera de sus” sau odaia de oaspeţi. El, care a umblat în misiunea sfântă prin satele din judeţul Arad, cunoştea valoarea unei asemenea camere. Şi Dumnezeu l-a binecuvântat să aibă ce şi-a dorit şi el s-a ţinut de făgăduinţă. Sub el, biserica din Cincinnati a ajuns să aibă peste 150 de membrii. În 1917 s-a mutat la Detroit, ca păstor la a doua biserică baptistă română. Aici a lucrat de atunci, din 1917 până în 1941, când din cauza bătrânelelor şi slăbiciunilor s-a retras din activitatea iubită de el. După 37 de ani de căsnicie, în 1932, soţia sa Floare a trecut în veşnicie. Familia sa,compusă din 6 feciori şi 3 fete, a fost adusă la Hristos şi cu toţi au activat în biserică.

 

Slăbit şi îmbătrânit, după o viaţă de intensă activitate, Rista C. Igrişan a plecat la odihnă în ziua de 11 ianuarie 1948.

 

Lazar Talpeș. El a fost un alt păstor şi conducător însemnat al baptiştilor români din America. S-a născut în comuna Felnac, judeţul Timiş în 1876. Şi el, ca mulţi alţii a plecat în pribegie, în căutarea şi dorinţa de a avea o viaţă mai bună. În anul 1913 s-a stabilit în Detroit, statul Michigan. Aici s-a alipit la biserica baptistă română, care după trei ani, în 1916, l-a ales ca păstor al ei. Fire calmă, de o blândeţe ca de înger, gingaş cu toţi oamenii, atrăgător, gânditor, plin de zel şi devotament, a reuşit să atragă din ce în ce mai mult popor la ascultarea Evangheliei. Dotat cu un talent deosebit de a predica şi cu o voce de argint, care pătrundea în suflet, a ajuns iubit şi căutat de toţi românii aflaţi în pribegie. Pe lângă toate acestea, Lazar Talpeş era un bun organizator şi un iubitor de tineret. De aceea, biserica pe care o păstorea era plină de tineret, bine organizată şi închegată, deşi membrii ei au fost veniţi de prin toate părţile Transilvaniei şi cu diferite mentalităţi şi gusturi. Pe lângă predicile sale calde, pline de sevă spirituală, entuziaste şi înălţătoare, el a lucrat şi în scris, prin articole, prin tractate. Iar, când radiofonia a luat avânt, Lazar Talpeş a început să predice la radio şi să-şi lărgească audienţa din ce în ce mai mult.

 

Căsătorit cu soţia sa Emilia, tot din Felnac, a fost binecuvântat cu doi copii, un fecior şi o fată, care datorită împrejurărilor au îndurat vitregia despărţirii. Fiica, Lidia a putut ajunge la tata, în America, iar fiul Ştefan a rămas în România şi nu l-a mai întâlnit în viaţă.

 

Foto sus: Convenția a cincea, Detroit, 1916.

 

Ordinat la 15 aprilie 1915 în Detroit, el a păstorit biserica cu o mică între rupere, în 1921, când a fost în ţară, şi un timp scurt când a fost în Aurora până la moartea sa.

 

Ioan Socaciu. Născut în Curtici la 2 ianuarie 1889 a plecat cu părinţi în America, în 1907. În timpul cât a fost student la Denison University între 1912-1917 şi la Seminarul Teologic Baptist din Louisville între 1917-1921, a lucrat în toate bisericile baptiste române, şi a păstorit un timp biserica primă din Detroit, între 27 februarie 1919 şi 9 iulie 1921.

 

Câştigat la Hristos din tinereţea fragedă, a fost botezat la 1 ianuarie 1910 de Dr. Borough Francks în Homestead, Pennsylvania. În lucrarea pastorală a fost ordinat la 20 iunie 1919 la Prima Biserică Baptistă Română din Detroit. S-a căsătorit în România cu Ana Don din Curtici şi a fost binecuvântat în familie cu trei copii. În 1925-26 a fost din nou în America, la Seminarul de la Louisville pentru a-şi lua magisteriu în Teologie. Ioan Socaciu a luat parte ia congresele Asociaţiei Baptiste Române şi a îndeplinit diferite funcţii de seamă, ca editor la revista „Creştinul” din 2 septembrie 1917 până în 2 septembrie 1921. De asemenea Congresul al VII-lea din 1 Sept. 1919 l-a ales primul vicepreşedinte al Asociaţiei, reales pentru al doilea termen de Congresul al VIII-lea din 7 septembrie 1920. În 9 septembrie 1921 s-a reîntors în România spre a lucra la Seminarul Teologic Baptist din Bucureşti.

 

A trecut la odihnă în 6 martie 1959 la Bucureşti.

 

Vasile Prodan. S-a născut în 1894 şi a fost convertit la credinţă în tinereţe şi a început să lucreze cu Evanghelia printre români. Fire aplecată spre studii şi dornic de mai multe cunoştinţe, a studiat şi s-a pregătit intens pentru lucrarea educaţională.

 

În toamna anului 1921 s-a deschis Seminarul Teologic Baptist, cu Departament românesc, în East Orange, N. J. şi Vasile Prodan a fost profesorul ales să ajute pregătirea de noi predicatori ai Evangheliei, care să servească bisericile baptiste române. În calitatea aceasta, el a vizitat cele mai multe din bisericile baptiste române din America. A plecat la odihnă la 14 ianuarie 1949.

 

Ioseph Ardelean. A fost convertit în tinereţe şi simţind chemarea pentru lucrarea Evangheliei a plecat la Seminarul Teologic Baptist din Louisville să studieze spre a se pregăti pentru lucrarea sfântă. În 1917, după ce Rista Igrişan a plecat la Detroit, Joseph Ardelean a fost chemat să preia pastoratul bisericii din Cincinnati, Ohio, şi l-a deţinut până la 15 ianuarie 1921, când s-a mutat la Akron şi la 1 februarie 1921 a preluat pastoratul bisericii din Akron. A fost ordinat în Cincinnati, Ohio, la 26 iulie 1917. A deţinut diferite funcţii în Asociaţie, ca vicepreşedinte, secretar executiv şi preşedinte, şi mulţi ani a fost numit preşedinte de onoare.

 

 

Foto sus: Fanfara de la Prima Biserică din Detroit, în 1916, sub conducerea fr. Zaharie Brinda.

Fr. L. Talapesh, în picioare, al patrulea de la stânga,

 

Au mai fost în lucrarea Evangheliei şi au depus o muncă de pionierat în diferite oraşe, la diferite biserici şi predicatorii: L. A. Gredys, Damian Io van, Ilie Trutza, Vasile Vigi, Ioan Vancu, Pavel Chinez, Mihai Borha, Dumitru Trutza, Ştefan Stuparu, Mihail Fare, Vasile W. Jones, Pavel Brânduşe, etc.

 

LITERATURA. REVISTA. În bisericile baptiste au fost întotdeauna indispensabile Bibliile şi cărţile de cântări. Nu se poate concepe o biserică baptistă fără ele. De aceea, credincioşii baptişti români imediat ce s-au organizat în biserici au purtat de grijă de Biblii şi de cărţi de cântări. În biserica din Akron s-a înfiinţat în 1918 „Societatea de Biblii,” care a jucat un important rol în aprovizionarea cu Biblii,în acea vreme. Tot în acel an, în 1918, Asociaţia a tipărit o carte de cântări, „Cântările Sionului, „ care a ajuns şi prin bisericile din România, prin cei ce s-au întors în ţară. Această carte a fost acea editată de Vasile Berbecar şi Mihai Brumar în 1912 cu 410 cântări, la care au mai adăugat alte 200 de cântări traduse de Ioan R. Socaciu.

 

În timp ce era student la Seminar, Ioan R. Socaciu a scris lucrarea, „Catechismul Apostolic,” pe care l-au folosit la instruirea în materie de crez a noilor convertiţi. L. A. Gredy a scris lucrarea larg răspândită, „ Viața Creştinului, „ în care au fost predici personale şi unele traduse din limba engleză.

 

Încă înainte de a se forma Asociaţia Baptistă Română, L. A. Gredys a început o revistă religioasă baptistă în limba română, care a purtat titlul, „Creştinul. „ Primul număr a apărut la 1 ianuarie 1913 în Cleveland, Ohio. Revista l-a ajutat mult în lucrarea lui misionară printre români. La început a apărut în 12 pagini pe format 15/22 cm. o dată pe lună. Cum la 1 septembrie 1913 s-a format Asociaţia Baptistă Română, L. A. Gredys a consimţit ca revista să devină a Asociaţiei. Ca organ oficial al Asociaţiei, la 1 ianuarie 1914 revista şi-a schimbat şi formatul, în 22/30 cm. şi conţinutul pe 16 pagini în mod lunar. La 1 ianuarie 1916, revista a apărut în ace laş format însă în 4 pagini în mod săptămânal. De la 1 ianuarie 1918 şi până la finele anului 1919, revista a apărut în acelaş format însă în 8 pagini şi numai de două ori pe lună. Revista a fost editată un timp de L. A. Gredys, apoi de Ioan R. Socaciu cu colaborarea altora.

 

Foto sus: stânga, Vasile Prodan; dreapta, Joseph Ardelean

 

ASOCIAŢIA BAPTISTĂ ROMANĂ. Chiar de la începutul activităţii bisericilor baptiste române din America s-a văzut nevoia de o organizaţie supra-bisericească de înmănunchere a tuturor bisericilor şi misiunilor baptiste române. În acest scop, în iulie 1913 s-au întâlnit la Cincinnati, Ohio, L. A. Gredys, Rista Igrişan şi Teodor Selegean din Indianapolis. Toţi trei au căzut de acord să formeze o organizaţie reprezentativă şi prin scrisori au fost invitate toate bisericile la Cincinnati pe 30 august şi 1 septembrie 1913. Aceasta a fost prima Convenţie, sau cel dintâi Congres baptist român din America. La întrunire, Teodor Selegean a fost preşedinte de zi, iar L. A. Gredys, secretar de zi. Toate bisericile au acceptat înfiinţarea „Asociaţiei Baptiste Române,” cu scopul de cooperare a bisericilor baptiste române din America în predicarea Evangheliei. La întrunirea de întemeiere a Asociaţiei au fost prezenţi reprezentanţi ai bisericilor din Akron, Ohio, Anderson, Indiana, Cleveland Cincinnati şi Dayton din statul Ohio, Detroit din statul Michigan, Gary, şi Indianapolis din statul Indiana şi Martins Ferry, Ohio. În total nouă biserici din trei state. Ca delegaţi au fost 17 persoane. Conducerea aleasă va avea un mandat de un an, aşa că Asociaţia urma să aibă asemenea Convenţii în fiecare an. Primii conducători aleşi au fost: Rista C Igrişan, preşedinte, Ioan Vancu, primul vicepreşedinte, George Magiar al doilea vicepreşedinte, L. A. Gredys, secretar şi Mihai Neag, casier.

 

De atunci, an de an, Asociaţia Baptistă Română şi-a avut Congresele anuale în fiecare toamnă în diferite biserici baptiste române. Cea mai importantă realizare a acestor Convenţii a fost întâlnirea între românii de credinţă baptistă, în fiecare toamnă. Mai târziu, Asociaţia şi-a organizat Societatea Femeilor Baptiste Române şi Societatea Tineretului Baptist Român.

 

BAPTIŞTII ROMÂNI DIN UCRAINA ŞI BASARABIA. În multe sate din Ucraina, în care locuiau şi români şi germani, familii de români au îmbrăţişat şi credinţa şi practica stundiştilor germani, care erau o veche rămăşiţă de anabaptişti, cărora lumea le zicea „stundişti” fiindcă se adunau la ora de rugăciune, la studii în limba germană. Prin lucrarea misionarilor baptişti germani, care veneau în misiune în Ucraina, multe comunităţi de stundişti au trecut la baptişti şi au format biserici baptiste. Odată cu ei, au trecut la baptişti şi familiile de români ce frecventau orele de rugăciune. Aşa s-au făcut primele începuturi baptiste printre românii din Ucraina. Acolo unde se aflau mai multe familii de români, ei au formai biserici baptiste române şi întreg serviciul divin era săvârşit în limba română.

 

Influenţa baptistă asupra ruşilor şi românilor, care erau greco-orientali,a trezit reacţia ierarhilor acestei biserici, care avea o mare trecere la curtea imperială. Astfel s-a dezlănţuit prigoana religioasa, împotriva baptiştilor începând cu anul 1881, cu deportările în Siberia şi ani grei de temniţă.

 

Paralel cu influenţa baptiştilor germani din Ucraina asupra romanilor din anul 1874 s-a suprapus o nouă şi foarte importantă influenţa acea a Paşcoviţilor. Aceasta a fost o mişcare religioasă pornită din oraşul St. Petersburg sau Petrograd şi care s-a desfăşurat în pătura aristocrată rusă. În călătoriile sale în străinătate şi prin literatură, lordul Radstock s-a convertit la credinţa baptistă şi a început să o propage în cercurile sale. Prin lucrarea sa, au fost câştigaţi la credinţă un număr însemnat de personalităţi, printre care, contele Bobrinsky, ministrul de externe al Rusiei, colonelul Pasnkof şi alţii, precum şi mai multe persoane de la curtea imperială.

 

Colonelul Pashkof a deschis mai multe săli de conferinţe religioase şi a promovat mult răspândirea de Biblii. Mişcarea aceasta a fost cunoscută sub numele de mişcarea „Pashkovistă”

 

Foto sus: Clădirea bisericii baptiste din Bălţi, Basarabia

 

Unirea colonelului Pasnkof cu baptiştii din Ucraina a trezit suspiciunea autorităţilor bisericeşti, care au trecut apoi la acţiuni represive. Colonelul Pasnkof a fost trimis în exil iar bunurile sale confiscate. Lucrarea de evanghelizare a fost continuata de Ivan Prohanov. Mişcarea aceasta a răspândit o nouă influenţă evanghelistică, care s-a răsfrânt şi asupra baptiştilor români şi ruşi din Ucraina.

Cum lucrarea baptistă printre românii din Ucraina a luat un avânt însemnat, mai mulţi predicatori baptişti ruşi au învăţat cu sârg limba română, spre a putea predica pe româneşte. Printre aceştia au fost Vasili Pavlov, A. Tafratov, M. Ivanov, etc.

 

Foto stânga: M. Ivanov

 

În Basarabia, provincia dintre Prut şi Nistru, credinţa baptistă a ajuns prin predicatorii din Ucraina şi chiar prin simpli credincioşi Legăturile sociale şi comerciale foarte intense între Ucraina şi Basarabia a ajutat mult ca avântul baptiştilor români din Ucraina să descalece şi în oraşele şi satele româneşti din Basarabia.

 

La început, în multe localităţi, românii se adunau împreună cu ruşii sau germanii şi aveau serviciile divine laolaltă, În cele mai multe locuri însă, românii şi-au format bisericile lor baptiste, cu activitatea şi serviciile divine în limba română. Treptat, credinţa baptistă s-a împânzit în Basarabia printre români, ruşi şi germani. Ruşii îşi aveau relaţii şi predicatorii lor erau vizitaţi de predicatorii din Ucraina, de asemenea baptiştii germani avea legături cu bisericile baptiste din Germania şi cu biserica baptistă germană din Bucureşti şi Rusciuc, dar românii nu şi-au putut ţese legături misionare cu românii din România.

 

Cu toate acestea, dintre ei s-au ridicat buni şi vajnici vestitori ai Evangheliei. mai privilegiaţi ai fost acei din sudul Basarabiei, că ei au intrat în legături de frăţietate cu baptiştii din Tulcea şi cu acei din Brăila. De exemplu, biserica baptistă din Reni a avut strânse legături cu bisericile baptiste din Tulcea şi Brăila.

 

În Tarutino, aproape de Cetatea Albă, a crescut o frumoasă biserică baptistă germană, care şi-a adus păstori din Germania şi aceştia, în zelul lor misionar, au lucrat şi printre români.

 

În Chişinău lucrarea a progresat vertiginos şi în ea s-a dezvoltat un spirit misionar şi evanghelistic, ca fiecare membru să fie un bun martor al Evangheliei. În aproape toate bisericile, majoritatea a fost compusă din membrii tineri şi plini de zel. Fiind o provincie la extremitatea imperiului ţarist, Basarabia s-a bucurat de un regim politic şi administrativ indulgent şi tolerant. Astfel, baptiştii români din Basarabia nu au avut de îndurat persecuţii.

 

BIBLIOGRAFIE

1. Ioan R. Socaciu,O schiţă istorică a lucrului Evangheliei între românii din America. Origina bisericilor baptiste din Statele Unite, articol publicat în revista „Farul Mântuirii,” Anul X, Nr.20-24 din decembrie 1929, pag.9-11; 2. Albert H. Finn, Baptist Centenary Detroit Michigan, 1826-1926Detroit 1926,pag.126 si: 140,141; Dr. L.L. Sezonov, Fraţii români din America, articol publicat în revista „Farul Mântuirii,” Anul XII,Nr.1-2, din 1-15 ianuarie 1931, pag. 9-10; 4. Ioan Ungureanu, Note şi impresii din călătorie, Detroit, articol publicat în revista „Farul Mântuirii Anul XII, Nr.6 din 31 martie 1931, pag.4; 5. Vizita lui Igrişan în Farul Mântuirii, Anul T, IO mai 1920, pag.69-71; 6.Ioan R.Socaciu, Rista Tgrîşan, articol publicat în revista” îndrumătorul Creştin,” Anul TIT, Nr.7 din 1 aprilie 1948, pag.7; 7 Vasile W. Jones, Istoria Baptiştilor Români din America, Detroit, 1953. 8. Bratski Vestnik, Moscova., 1948, diverse articole istorice de pioneri. 9. F.W.Simoleît, Erster Europascher Baptisten Congres, Berlin,1908, pp. 167,223,224.

sus

Abonare gratuita!

Introdu adresa de email:

Delivered by FeedBurner

Foloseste formularul de mai sus pentru a te abona GRATUIT la Publicatia de Apologetica pe email. Mesajele sunt trimise doar cand apare un numar nou al Publicatiei si abonarea este absolut Gratuita!

DE CITIT!!!!

Biblia Online - versiunea Dumitru Cornilescu tocmai a fost actualizată la versiunea 1.0! Sunteţi invitaţi să o vedeţi - şi să o folosiţi! Acum într-o nouă interfaţă, cu motor de căutare propriu şi plan de citire a Bibliei într-un an!

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole la subiectele doctrinare despre:

 
HRISTOLOGIE (doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE (doctrina despre Duhul Sfânt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE (doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE (doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE (doctrina despre mântuire)
 
BIBLIOLOGIE (doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE (doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE (doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE (doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)
Cartea de Oaspeţi

Semneaza in Cartea de Oaspeti

Apasă aici pentru a semna sau vizualiza Cartea de Oaspeţi

 Înapoi Înainte
Copyright © 2003-2014 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate