Din volumul mare de fişe personale ale baptiştilor se poate observa cu uşurinţă dorinţa Securităţii de a avea control asupra cultului.¹³⁷ Tot în acest context mulţi dintre predicatori trăiau zi de zi cu simţământul unei arestări iminente.¹³⁸ Activitatea baptiştilor era strict monitorizată şi era supusă la tot felul de aprobări din partea Ministerului Culturii. Dacă nu aveai aprobare pentru predicare puteai fi arestat, astfel evanghelizările sau adunările făcute de membrii bisericii sau de păstorii fără recunoaştere sau în case particulare fără autorizaţie erau interzise. Un astfel de caz s-a întâmplat în comuna Sânmiclăuş, unde baptiştii se adunau în casa numitului Neagu Mihai pentruînchinare.

După arestarea fraţilor, Securitatea a dispus supravegherea acestui grup de credincioşi recrutând un informator care să ia parte la adunările lor şi să informeze organele securităţii cu privire la activitatea credincioşilor din comună.¹⁴⁰

Datorită educaţiei atee şi "culturalizării" (îndoctrinării forţate) populaţiei şi îndeosebi a copiilor şi tinerilor baptiştii au fost nevoiţi de multe ori să facă anumite schimbări de limbaj. Un astfel de caz este schimbarea «Serbării Şcoalelor Duminicale» în «serbarea copiilor». "Anul trecut, a fost de asemeni o serbare numită «serbarea şcoalelor Duminicale» însă «anul acesta» - a spus ADORIAN - «nu o mai putem numi aşa, ci doar 'serbarea copiilor'.»"¹⁴¹