Arhiva Contact Despre noi Link-uri
 Istorie
 

 

 

Cuprins Publicaţie
NOSTRA AETATE
Apologetica
Teologie
Hegeomai
Istorie
Pastorala
Studiu Biblic
Site-uri Baptiste
Media

 

 


Pagina de Istorie

 

Cartea Pasi

Cultul Creştin Baptist din Romānia in perioada comunista

(continuare)

 

2.2 Viaţa Cultului Baptist īntre control, colaborare şi  rezistenţă

2.2.3. Memoriul celor 50

 

Īntrucāt perioada anilor 70 nu a fost abordată decāt foarte succint de către lucrările de istorie baptistă existente236 se va aloca un spaţiu mult mai larg acestei perioade foarte importante din viaţa cultului, pentru o mai mare claritate.

 

Īn contextul situaţiei descrise mai sus a Cultului Baptist, cānd conducerea era aservită regimului iar bisericile sufereau nenumărate restricţii, īngrădiri şi persecuţii, Dumnezeu pregătea o vreme de uşurare a poverilor şi de īnviorare spirituală. Prin anul 1972 fraţii Taloş Vasile şi Săracu Iosif, pastori la bisericile baptiste din str. Mihai Bravu nr. 106 şi respectiv, str. Popa Rusu nr. 22, din Bucureşti, au hotărāt să se īntālnească pentru rugăciune. La această īntālnire au hotărīt să-l invite şi pe fratele Ţon Iosif care se īntorsese de la studii din Anglia. Fr. Săracu a venit cu propunerea ca, pe lāngă fr. Ţon, să fie invitaţi şi fraţii Brīnzei Vasile, Geabou Pascu, Bunaciu Ioan şi Ţunea Ioachim. Fraţii Bunaciu şi Ţunea au renunţat la īntrunirea de rugăciune.

 

La aceste īntālniri de rugăciune, cei 5 rămaşi au discutat problemele pe care le aveau bisericile. Dintre cei din grup, Fr. Săracu, fiind de 10 ani īn lucrare la acea vreme, cunoştea cel mai bine problemele cultului, deşi fr. Brīnzei şi Taloş se confruntaseră la rāndul lor cu aceste restricţii īn scurtul lor timp de pastoraţie. La această īntrunire fr. Ţon le-a mărturisit că l-a contrazis pe Wurmbrand, afirmānd că bisericile sunt mai libere īn Romānia, aceasta din cauză că, nefiind păstor, a ştiut problemele doar la suprafaţă. Pe baza acestor dezbateri cu privire la problemele cu care se confruntau bisericile baptiste, fr. Brīnzei i-a spus fr. Ţon să pună pe hārtie problemele bisericilor, iar ca urmare, fr. Ţon a scris īn 1973 lucrarea "Cine īşi va pierde viaţa".

 

Īn lucrarea aceasta fr. Ţon a pus accentul istoric pe libertatea de conştiinţă specifică baptiştilor, necesitatea domniei lui Dumnezeu peste Biserica Sa şi a menţionat lucrurile de care biserica a fost văduvită īn perioada comunistă:

 

1.       "Biserica nu-şi mai poate alege păstorul şi păstorul nu mai este angajatul ei ci al unei organizaţii centralizate;

2.       Biserica nu mai poate alege pe cine vrea īn comitetul ei de conducere;

3.       Diaconii ei nu-i mai pot īndeplini actele ei vitale de cult;

4.       Biserica nu mai poate boteza deschis, pe faţă, aşa cum īi dictează Domnul ei, pe toţi aceia care īl acceptă pe Isus Cristos ca Domn şi Māntuitor personal;

5.       Biserica nu mai poate de cuvānt oricărui musafir pe care şi-l doreşte la amvon, şi nici chiar oricărui membru al ei, ci numai celor care sunt acceptabili unor persoane externe ei;

6.       Biserica nu mai poate face tot ce doreşte ea cu banii ei; şi

7.       Biserica ajunge pānă acolo īncāt cineva din afară īi dictează pe cine să primească īn sānul ei ca membru

 

Repetăm ceea ce trebuie repetat şi accentuat şi subliniat: Ceea ce a pierdut Biserica prin toate acestea este autoritatea călăuzitoare a Duhului Sfānt īn viaţa ei şi domnia Domnului Isus Cristos asupra ei care trebuie să fie unică şi exclusivă!"237 

 

Revendicările propuse de fratele Ţon erau următoarele:

 

  1. "Īncetarea presiunilor privitoare la numărul serviciilor religioase īn bisericile noastre;

  2. Renunţarea la măsurile impuse prin «arondare» şi redeschiderea tuturor bisericilor baptiste care se mai află īnchise şi de formarea bisericilor noi, oriunde se află numărul statutar (deci, legal) de credincioşi baptişti care cer acest lucru;

  3. Desfiinţarea carnetelor de pastor şi a cerinţelor recunoaşterii pastorilor de către Departamentul Cultelor, aşa īncāt fiecare biserică să fie liberă să-şi aleagă orice păstor īşi doreşte ea;

 

  1. Renunţarea la cerinţa ca inspectorii de culte să aprobe o listă de membri din care biserica să-şi aleagă comitetul, precum şi la cerinţa recunoaşterii de către inspectorii de culte a conducătorilor aleşi ai bisericii;

  2. Oprirea oricăror imixtiuni a inspectorilor cultelor īn problema botezurilor şi a celorlalte acte de cult (Cina Domnului, predicarea Evangheliei etc.) din viaţa bisericii;

  3. Oprirea oricărui amestec īn afacerile financiare ale bisericilor, cu excepţia unui control referitor la corectitudinea operaţiilor financiare."238

Prin luna august 1973, fr. Ţon a trimis două exemplare īn Anglia şi a lansat această lucrare prin ţară, fără să se consulte şi cu ceilalţi din grup. La īntrebarea fr. Sărac Iosif, de ce a lansat lucrarea fără să īi consulte şi pe ceilalţi, fr. Ţon a motivat că a făcut-o datorită faptului că nu este păstor. Ca reacţii la această lucrare, fr. Ţunea Ioachim, secretarul general al cultului, programează şedinţe cu toate cele 5 comunităţi teritoriale pentru excluderea fr. Ţon din cult. La şedinţa de la Braşov (prima programată) a obţinut adeziunea fraţilor pentru excluderea fr. Ţon. Aflānd de lucrul acesta, fr. Taloş Vasile a mers la fr. Ţunea să discute şi să-l īntrebe pentru ce doreşte să-l excludă pe fr. Ţon din cult. Motivarea secretarului general a fost că fr. Ţon propagă idei periculoase aduse din occident. Fr. Taloş a replicat că aceste idei nu sunt din occident ci ei le-au spus, īntrucāt sunt problemele lor, ale baptiştilor din Romānia. După despărţire, īn drum spre casă, fratelui Taloş īi vine ideea să facă o sumarizare cu problemele cultului şi să-o aducă la cunoştinţa preşedintelui ţării, Nicolae Ceauşescu. A scris memoriul, s-a consultat şi cu ceilalţi şi au trecut la strāngerea de semnături prin ţară. Ar fi fost mai mulţi păstori care l-ar fi semnat dar, la ameninţarea a doi fraţi, īn clădirea Seminarului, că vor fi informate autorităţile despre aceasta, s-a hotărīt ca fr. Săracu şi Geabou să-i ţină de vorbă pe respectivii iar fr. Taloş şi Brīnzei să meargă să-l depună la Consiliul de Stat (avānd amāndoi cāte o copie şi stānd la distanţă unul de celălalt pentru ca măcar unul să ajungă). Fr. Taloş ajunge cu bine şi īl īnregistrează la registratură. Fraţii Săracu şi Geabou au venit şi ei după īnregistrarea memoriului şi apoi toţi patru au solicitat la Consiliul de Stat o audienţă cu tov. Ceauşescu. După ce le-a fost īnregistrată cererea de audienţă, li s-a spus că răspunsul la această cerere li se va comunica. Se redă mai jos memoriul īn īntregime, pentru că sumarizează situaţia īn care se aflau bisericile baptiste la 25 de ani de regim comunist. Efectul acestui memoriu a fost că preşedintele Departamentului Cultelor, tov. Dogaru i-a chemat şi le-a comunicat că tov. Ceauşescu a primit memoriul şi personal a subliniat īn roşu problemele ce se vor rezolva de acum īnainte.

 

"Domniei Sale, Domnului Nicolae Ceauşescu Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Romānia

 

Stimate Domnule Preşedinte,

 

Subsemnaţii pastori ai Bisericilor Creştine Baptiste din Republica Socialistă Romānia, cu deosebit respect  rugăm să binevoiţi a ne asculta doleanţele şi a dispune după cum veţi considera Dumneavoastră că este bine.

 

Facem parte dintr-un cult creştin recunoscut de Statul nostru, al cărui număr de membri depăşeşte 100.000, iar īmpreună cu aparţinătorii depăşeşte cifra de 300.000. Vechimea baptiştilor pe teritoriul Patriei noastre este de aproape 120 de ani.

 

Īnainte de 23 August 1944, cultul nostru a fost mereu persecutat. Sub dictatura lui Antonescu el a fost chiar scos īn afara legii. Odată cu instaurarea la putere a regimului democrat-popular, cultul nostru a primit deplină libertate şi noi mulţumim lui Dumnezeu pentru un astfel de Stat, care īşi īnţelege fiii chiar şi pe aceia care nu au aceiaşi ideologie. Noi am salutat şi salutăm cu bucurie cuvintele atīt denobile ale lui Lenin: "Social-democraţii cer apoi ca fiecare om să aibă dreptul de a profesa īn mod absolut liber orice cult religios. Dintre statele europene, numai īn Rusia şi īn Turcia mai continuă īnsă fiinţeze ruşinoasele legi īndreptate īmpotriva oamenilor de altă credinţă decīt cea ortodoxă, īmpotriva răscolnicilor, sectanţilor, evreilor. Aceste legi fie că interzic direct o anumită confesiune, fie interzic propagarea ei, fie că lipsesc pe oamenii care profesează o anumită credinţă de unele drepturi. Toate aceste legi sīnt cele mai nedrepte, cele mai mult bazate pe constrīngere, cele mai ruşinoase. Fiecare trebuie  aibă libertate deplină nu numai de a profesa orice credinţă, dar şi de a propaga orice credinţă şi de a-şi schimba credinţa. Nici un funcţionar nu ar trebui să aibă dreptul nici de a-l īntreba pe cineva despre credinţă; aceasta este o chestiune de conştiinţă şi nimeni n-are dreptul să se amestece aici. Nu trebuie  existe nici un fel de credinţă sau biserică "dominantă". Toate cultele, toate bisericile trebuie  fie egale īn faţa legii... Iată pentru ce luptă social-democraţii, şi atīt timp cīt aceste măsuri nu vor fi aplicate fără nici o rezervă şi fără a se lăsa portiţe de scăpare, poporul nu se va putea scăpa de ruşinoasele persecuţii poliţieneşti pentru credinţă şi de nu mai puţin ruşinoasele favoruri poliţieneşti făcute vreuneia dintre credinţe". (V.I. Lenin "Opere", vol.6 pag. 390).

 

Ne bucurăm că īnsăşi Constituţia patriei noastre recunoaşte drepturile noastre şi le īncadrează īn drepturile fundamentale ale cetăţenilor. Şi nu numai atīt, dar aceste prevederi sīnt materializate īn diferite acte normative, cum ar fi Legea Cultelor, Codul Penal, Statutul de organizare şi funcţionare a Cultului Baptist, aprobat prin Decretul nr. 1203/1951, etc...

 

Īn practică, īnsă, multe dintre aceste prevederi au ajuns  fie īncălcate, fapt care ne determină acum să ne adresăm Dumneavoastră.

Īnţelegīnd esenţa īncălcărilor de lege, care afectează doctrinele noastre fundamentale, profesorul Ţon Iosif, de la Seminarul Teologic Baptist din Bucureşti şi membru al cultului nostru, a scris cu vreo două luni de zile īn urmă o lucrare de doctrină.

 

Faptele relatate de susnumitul profesor sīnt reale.

 

Īn lucrare se arată că datorită unor instrucţiuni nescrise, noi nu ne mai putem folosi astăzi de toate drepturile prevăzute īn legislaţia ţării noastre. Profesorul Ţon īndeamnă Bisericile să-şi trăiască viaţa folosindu-se de toate drepturile prescrise īn legile Statului nostru, revenind astfel la legalitate.

 

Stimate Domnule Preşedinte,

 

Noi nu īnţelegem că această revenire la legalitate  ne-o facem singuri. De asemenea, noi nu ne gīndim  punem īn discuţie dreptul Statului de a organiza supravegherea activităţii cultelor. Este de asemenea necesar  precizăm că, deşi aici ne adresăm direct Dumneavoastră, noi recunoaştem Uniunea Cultului Creştin Baptist ca organul nostru de reprezentare şi de īndrumare. Nu sīntem de acord nici cu cea mai mică tulburare a maselor de credincioşi. Este īnsă adevărat că de ani de zile prin diferite practici care ne-au lipsit de unele drepturi statutare şi legale, s-au acumulat stări de nemulţumire şi noi nu am vrea ca acestea  ducă la tulburări şi sciziuni īn cult. Fiind determinaţi de starea acestor lucruri noi,  īnaintăm acum prezentul memoriu şi nu am vrea ca demersul nostru să fie considerat un simplu ecou al lucrării doctrinare a profesorului Ţon, ci expresia dorinţelor credincioşilor noştri şi o reīnnoire a rugăminţilor noastre de pe o poziţie de fidelitate şi respect faţă de Statul nostru şi legile lui.

 

Menţionăm de asemenea că aceste doleanţe le-am prezentat cu diferite ocazii conducerii cultului nostru şi unor autorităţi de stat, dar pīnă acum ele nu au fost satisfăcute. De aceea ne adresăm Dumneavoastră cu aceleaşi probleme avīnd īncrederea unei largi īnţelegeri. Enumerăm mai jos următoarele drepturi īn care sīntem afectaţi

 

1.   - Dreptul Bisericii de a hotărī īn problemele ei esenţiale: alegerea păstorului, alegerea comitetului, numirea persoanelor pentru fiecare Serviciu Divin īn parte, primirea sau excluderea de membri, gospodărirea bunurilor sale băneşti şi materiale. După Statutul nostru şi Mărturisirea noastră de credinţă, Biserica locală este singura care hotărăşte īn problemele ei interne.

 

-          Biserica este cea care trebuie să-şi aleagă pastorul. Īn prezent se fac abuzuri īn sensul că se impun Bisericilor pastori pe care ele nu-i doresc şi li se răpesc Bisericilor pastorii doriţi de ele.

 

-          Biserica este cea care hotărăşte cine să fie membru īn comitetul ei de conducere. Cu ocazia alegerilor făcute anul trecut, inspectorii de culte au intervenit īn aceste alegeri şi au radiat de pe listele de alegeri, persoanele cărora din punct de vedere social nu li se putea reproşa absolut nimic.

 

-          Biserica este cea care hotărăşte cine să conducă serviciile ei de īnchinăciune şi cine să predice. Īn ultimii ani, īnsă, inspectorii de culte au intervenit īn multe Biserici şi ne-au interzis  mai punem la predică pe anumiţi membri ai cultului nostru.

 

-          Biserica este cea care hotărăşte īn ce scop să-şi folosească resursele sale băneşti şi materiale. Īn prezent se impune Bisericilor restricţii foarte mari cu privire la scopurile pentru care să-şi folosească aceste resurse.

 

Se īnţelege că organele Statului sau ale Cultului nostru au drept de īndrumare şi control, dar dreptul de dispoziţie rămīne al Bisericii.

 

2.            - Dreptul de a boteza pe toţi aceia care din proprie convingere şi la cererea lor expresă doresc  devină membri ai Bisericii.

 

Botezul adulţilor este cea mai caracteristică practică a noastră. Numele nostru vine de la grecescul «baptizo» - «a boteza». Īn această privinţă, īnsă, īntīmpinăm cele mai multe greutăţi. Contrar prevederilor Constituţiei, inspectorii de culte īmpiedică botezul celor care īmbrăţişează crezul nostru venind de la un alt cult. S-a creat astfel situaţia că īn Bisericile noastre există multe persoane care de an ide zile frecventează serviciile noastre, īmpărtăşesc aceeaşi credinţă cu noi, stăruiesc de noi să-i botezăm, iar noi sīntem obligaţi să-i refuzăm fără a putea justifica acest refuz.

 

3.            - Dreptul credincioşilor de a se aduna īn case de rugăciune amenajate īn acest scop, ori de cīte ori doresc, pentru a se īnchina lui Dumnezeu, precum şi dreptul de a achiziţiona, construi şi repara case de rugăciune.

 

Noi nu dorim  discutăm dreptul Statului de a aviza autorizaţiile de funcţionare ale Bisericilor şi ale pastorilor, dar am dori ca această avizare să se facă īn īmplinirea scopului pe care credem că īl are. Noi credem că această avizare are ca scop prevenirea eventualelor ilegalităţi, şi că nu este nicidecum, īn intenţia legiuitorului, un mijloc de restrīngere a drepturilor noastre.

 

Īn practică īnsă, Oficialităţile de resort folosesc acest drept al lor pentru a ţine īnchise un număr mare de Biserici baptiste şi pentru a ţine īn afara slujbei un număr destul de mare de pastori. Drepturile amintite mai sus, cuprind de fapt practica noastră de cīnd existăm īn istorie, viaţa noastră ca Biserici, felul nostru de a fi. Le cerem deci pentru că fără ele sīntem afectaţi īn esenţa crezului nostru. Noi păstorii ne aflăm īntr-o situaţie deosebită de dificilă: pe de o parte ne presează dorinţa Bisericilor de a-şi trăi din plin crezul şi viaţa, iar pe de alta, cerinţa unor autorităţi de a nu ne folosi de toate drepturile pe care ni le acordă Statul şi legile sale. De multe ori sīntem discreditaţi din cauza acestei situaţii īn faţa Bisericilor. Noi vrem ca Bisericile  aibă īncredere īn noi, iar lucrarea care ne este īncredinţată dorim să ne-o īndeplinim īn mod corect şi conştiincios.

 

Stimate Domnule Preşedinte,

 

Noi sīntem nu numai credincioşi baptişti, ci sīntem şi cetăţeni ai acestui stat şi fii ai Patriei noastre scumpe. De asemenea ne bucură orice realizare frumoasă şi de aceea apreciem munca neobosită pe care Dumneavoastră personal o depuneţi pentru prosperitatea neamului nostru şi pentru creşterea prestigiului ţării noastre peste hotare. Īndrăznim  ne adresăm Dumneavoastră personal, deoarece ne-au bucurat deosebit de mult cuvintele Dumneavoastră calde şi sincere, din cuvīntarea rostită īn Congo īn martie 1972. Fie-ne permis  transcriem aici cuvintele care ne-au mers īndeosebi la inimă:

 

- Pentru Partidul nostru s-a pus problema  ducă o astfel de politică īncīt să nu jignească īn nici un fel sentimentele religioase ale cuiva.

 

Desigur, noi, fiind comunişti, avem o concepţie materialist-dialectică despre lume, dar, īn acelaşi timp considerăm drept o problemă care trebuie tratată cu o atenţie deosebită, o problemă care aş putea spune că va continua să constituie o preocupare secole dearīndul. Ceea ce ne-am propus noi - şi ceea ce contează astăzi - este de a asigura ca oamenii care au o credinţă sau alta să o poată practica nestingheriţi.

 

Vă asigurăm că ne străduim şi noi din toate puterile  ne aducem aportul la īnflorirea Patriei noastre pe care o iubim. Ne iubim semenii şi preţuim munca tuturor. Ştim că unul dintre scopurile īnalte ale Partidului care conduce cu īnţelepciune acest popor este formarea omului cu un caracter nou, un caracter īnnobilat, un om de o moralitate īnaltă.

 

Stimate Domnule Preşedinte,

 

La aceasta ne străduim şi noi pastorii baptişti,  facem din credincioşii din Bisericile noaste oameni cinstiţi, harnici, iubitori, paşnici. Căutăm să-i inspirăm prin predicile noastre, prin sfaturile noastre la o viaţă curată, eliberată de vicii şi egoism. Noi īi īndrumăm  fie cetăţeni loiali ai Patriei noastre socialiste, să caute binele semenilor lor, binele societăţii. Īndrumăm tinerii spre şcoală şi muncă. Ţinem mult la stabilitatea căminului, cultivăm īn membrii noştri seriozitatea īn căsnicie.

 

Pentru realizarea acestui scop noi avem, īnsă, o altă cale. Ştim că din punct de vedere ideologic de deosebim, dar şi noi căutăm īn felul nostru,  fim folositori acestei societăţi. Vrem şi noi fericirea semenilor noştri.

 

Vă rugăm, Stimate Domnule Preşedinte, ajutaţi-ne  ne simţim fii ai acestei scumpe Patrii şi să nu fim consideraţi de cei care poate nu ne īnţeleg, ca străini de ea şi de interesele ei.

 

Vă asigurăm, Stimate Domnule Preşedinte, de deosebita noastră consideraţie şi nădăjduim īn īnţelegerea Dumneavoastră.

 

Taloş Vasile, Geabou Pascu, Brīnzei Vasile, Sărac Iosif Talpoş, Vasile Huşanu, Mihai Tanc Aurel, Sfīrlea Titus, Crişan Ioan Nagy, Ştefan Varga Ioan, Nagy Mihai, Balasz Iosif, Gergely Pal Torma, Ioan Taloş Alexa, Kulcsar Sandor, Mike Bela Rusu, Simion Ilieş Ioan, Konya Iosif Bartha, Ştefan Bodor, Alexandru, Madar Ioachim, Cocar Mircu Cocariu, Duşan Coldea Ioan, Cenuşe Teodor, Dumitraşcu Ovidiu, Boşneac Simion, Crişan Gavrilă Vereş, Teodor Cocian, Marţian Trif Ioan, Cruceru Florea Ţeţ, Gheorghe Mīnzat, Ioan Dr. Vass, Gergely, Chiu Mihai Both, Iosif, Kiss Vasile, Novak Adolf, Iacob Iosif, Mīnzat Ştefan, Jula Vasile, Barna Gheorghe, Mureşan Vasile, Chiu Pavel, Costea Petru, Păştean Vasile.

 

COLECŢIA DE LEGI ŞI DECRETE - 1974 1 oct. - 31 dec. pag. 1158 IVC

DECRET AL CONSILIULUI DE STAT Nr. 212 din 31 oct. 1974

 

Articolul 18

1.      orice persoană are dreptul de libertatea gāndirii, conştiinţei şi religiei, acest drept implică de a avea libertatea sau de a adopta o religie sau o convingere la alegerea sa, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea, individual sau īn comun, atīt īn public cīt şi īn particular, prin cult şi īndeplinirea riturilor, prin practici şi prin īnvăţămīnt.

2.      Nimeni nu va fi supus vreunei constrīngeri, putīnd aduce atingeri libertăţii sale de a avea sau de a adopta o religie sau o convingere la alegerea sa.

 

Articolul 19

Nimeni nu trebuie să aibe de suferit din cauza opiniilor sale.

Orice persoană are dreptul la exprimare, acest drept cuprinde libertatea de a căuta, de a primi şi de răspīndi idei şi informaţii de orice fel, indiferent de frontiere, sub formă orală, scrisă, tipărită, ori artistică sau prin orice alt mijloc la alegerea sa.

 

CONSTITUŢIA R.S.R. Articolul 28

 

Cetăţenilor R.S.R. li se garantează libertatea cuvāntului a presei, a īntrunirilor, a mitingurilor şi a demonstraţiilor.

 

Articolul 30

Libertatea conştiinţei este garantată tuturor cetăţenilor R.S.R. Oricine este liber să īmpărtăşească sau nu o credinţă religioasă.

Libertatea exercitării cultului religios este garantată. Cultele religioase se organizează şi funcţionează īn mod liber. Modul de organizare a cultelor religioase este reglementat prin lege.

 

Şcoala este despărţită de biserică. Nici o confesiune sau comunitate religioasă nu poate deschide sau īntreţine alte instituţii de īnvăţămānt decīt şcoli speciale pentru pregătirea personalului de cult."239

 

Trimiterea acestui memoriu la conducerea Statului a avut drept consecinţă unele audienţe preferenţiale la Departamentul Cultelor pentru "clarificarea" problemelor, urmate de o adresă Nr.692/17 decembrie 1973, din partea conducerii Uniunii īn care se cerea aprobarea comunicării a 8 revendicări Comitetului Uniunii şi aplicarea acestora īn biserici īncepānd cu 1 ianuarie 1974. Este interesant şi jocul de culise care a urmat acestui memoriu. Audienţele la Departamentul Cultelor sunt pe mai multe planuri: conducerea şi reprezentanţi "de bază" ai Uniunii, reprezentanţii Alianţei Mondiale Baptiste (Goulding, Russel), apoi fr. Ţon I. īn particular cu preşedintele Dogaru, apoi cei patru fraţi din grupul de studiu (Taloş V., Sărac I., Brīnzei V. şi Geabău P.). Fratele Ţunea Ioachim intră īntr-o dispută cu fr. Ţon şi simţindu-se ameninţat şi discreditat īşi joacă "asul" printr-o ameninţare cu demisia. De asemenea există o adresă dactilografiată dar neīnregistrată (dar din evidenţele interne rezultă că a fost scrisă pe 18 decembrie 1973) prin care conducerea ar fi pus presiuni prin anunţarea unei demisii. Dacă s-a trimis sau nu la Departament īncă nu este un lucru cert. Īn paralel şi Securitatea este informată de mersul lucrurilor. După trimiterea adresei Nr. 692 mai au loc īntālniri la Departamentul Cultelor şi armonizarea cu voinţa Departamentului aşa īncāt din toate revendicările s-a ajuns la acordarea permisiunii să se ţină un al doilea serviciu divin duminică după amiază şi alte īnlesniri neesenţiale, fără a se obţine acea libertate de conştiină şi practicare a credinţei religioase conform conştiinţei şi dictatelor lui Dumnezeu. Statul a rămas mai departe stăpānul peste bisericile baptiste iar dogmele de bază ale credinţei baptiste au rămas violate īn continuare de amestecul statului īn viaţa bisericii. Acea rupere a "plasei" care īncătuşa şi sugruma viaţa cultului pretinsă de fratele Ţon īn cartea Confruntări nu a fost decāt o iluzie. Sugrumarea bisericilor nu consta doar īn numărul şi orele serviciilor de la biserică sau īn lipsa de posesie a unui imobil sau a autorizaţiei de funcţionare. Sugrumarea consta īn plecarea capului păstorilor şi obedienţa lor faţă de regimul ateu care dicta viaţa bisericii. Statul controla īn continuare viaţa credincioşilor, īntrunirile, avizările şi autorizaţiile păstorilor, exprimarea publică a credinţei, tipăriturile, etc. Pentru se putea percepe mai deplin mecanismul de īnfrāngere a aspiraţiilor de libertate şi liberă īnchinare, conform mărturisirii lor de credinţă baptistă, este necesară prezentarea unor documente minime din acest proces. Se īncearcă o prezentare oarecum cronologică (datările documentelor sunt importante) a evenimentelor prin documente, unele dintre acestea sunt īnsemnările succinte de la īntrevederile de la Departament făcute de fr. Ţunea Ioachim, īn care cititorul atent poate observa dibăcia cu care era distorsionat adevărul, răspunsurile "isteţe" şi cum era mascată persecuţia. De asemenea se poate observa cu o māhnire copleşitoare felul īn care păstorii erau manipulaţi, felul īn care baptiştii s-au auto-īnfrānt, īntrucāt mulţi din păstorii turmelor erau īn viaţa lor secretă colaboratori cu lupii. Pentru aceste documente vezi ANEXĂ la Memoriul celor 50 (p. 328). Se redă īn continuare textul celor două circulare trimise cu această ocazie tuturor bisericilor.

sus

Abonare gratuita!

Introdu adresa de email:

Delivered by FeedBurner

Foloseste formularul de mai sus pentru a te abona GRATUIT la Publicatia de Apologetica pe email. Mesajele sunt trimise doar cand apare un numar nou al Publicatiei si abonarea este absolut Gratuita!

DE CITIT!!!!

Biblia Online - versiunea Dumitru Cornilescu tocmai a fost actualizată la versiunea 1.0! Sunteţi invitaţi să o vedeţi - şi să o folosiţi! Acum īntr-o nouă interfaţă, cu motor de căutare propriu şi plan de citire a Bibliei īntr-un an!

 

Forum - actualizat şi diversificat, securitate crescută, caracteristici de ultima ora

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole la subiectele doctrinare despre:

 
HRISTOLOGIE (doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE (doctrina despre Duhul Sfānt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE (doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE (doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE (doctrina despre māntuire)
 
BIBLIOLOGIE (doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE (doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE (doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE (doctrina despre lucrurile viitoare - sfārşitul)
Cartea de Oaspeţi

Semneaza in Cartea de Oaspeti

Apasă aici pentru a semna sau vizualiza Cartea de Oaspeţi

 Īnapoi Īnainte
Copyright © 2003-2006 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate