![]() |
![]() |
|
![]() |
![]() |
Hegeomai |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|
![]() |
Conducerea în asemănarea lor ... Business
Simdromul „Șeful” și ”Politicianismul” sunt două tipologii ale conducerii contemporane care pot fi regăsite chiar și în sfera eclezială, după cum am afirmat în articolele precedente. Așa cum am constatat și afirmat anterior Domnul Isus în seminarul intitulat ”Cel mai mare”(Luca 22:24-27;Matei 20:25) oferă două alternative în conducere: o conducere în asemănarea LUI și o conducere în asemănarea lor.
În numărul acesta vom încercerca să explorăm o altă posibilă tipologie eclezială contemporană născută pe tarâmul unei puternice dezvoltări economice, care se reflectă la nivelul filozofiei de viață în materialism. Există un raport de directă proporționalitate între gradul de poziționare a modelelor de conducere în societate și gradul de influență asupra conducerii Bisericii. Astfel, consider că tipologiile ”politicianismul” și ”om de afaceri” reprezintă cele mai puternice modele de leadership existente în societatea contemporană, iar coabitarea celor două este privită ca o accelerare a ascensiunii spre succes.
Sfera în care am fost chemați să slujim astăzi este aceea a unei supralicitări a dimensiunii materiale în detrimentul celorlalte dimensiunii ale vieții, omul ajungând într-o permanentă și asiduă goană, unii pentru asigurare existenței zilnice, alții pentru dobândirea unui anumit nivel de prosperitate. Omul apare astăzi într-o imagine lipsit de suflet pentru că acesta pare să fie cel mai puțin important. Materialismul este ”concepție filozofică care consideră materia, natura, existența în genere, ca fiind factor primordial, determinant, iar conștiința, spiritul, gândirea ca fiind factor secund, derivat” [1]. Materialismul a contaminat nu doar societatea, dar în parte și slujirea Bisericii în lume. Alunecarea credincioșilor în cursa materialismului poate fi remarcată în scăderea numărului celor care slujesc, reducerea voluntariatului, preocuparea pentru gestionarea mult mai eficienta a timpului programelor bisericii (”prea multă lălăială”), și alte aspecte asemănătoare.
În acest context o presiune extrem de mare se exercită asupra conducerii Bisericii în spre aș modifica abordarea devenind din ce în ce mai ”comercială”. Sfânta Scriptură nu este împotriva inițierii și dezvoltării relațiilor comerciale, ci dimpotrivă oferă exemple de oameni credincioși care au făcut afaceri, cât și principii pentru domeniul afacerilor. Scopul acestui articol nu este culpabilizarea oamenilor de afaceri (În ultimii ani au devenit subiect de predică la multi predicatori) și nici chiar o respingere totală a metodelor care eficientizează actul conducerii (Avem ce învăța și din experiența de conducere a oamenilor de afaceri), ci descoperirea liniei de demarcație între leadership-ul în afaceri și conducerea eclezială. Este o pledoarie pentru menținerea naturii teologice a conducerii Bisericii și evitarea metamorfozei acesteia în spre o natură economică a conducerii.
Tipologia ”om de afaceri” incorporează, printre altele, în dorința de a fii de succes, două concepte fundamnetale: management și marketing. Termenul management de provenienţă latină, manum agree care înseamnă conduce cu mâna, şi franceză, ménagement care înseamnă “arta conducerii, direcţionării” și descrie caracteristicile procesul de conducere şi direcţionare a unei organizaţii. În lucrarea Management: Elemente Fundamentale, autorii Ion Stăncioiu şi Gheorghe Militaru abordează semnificaţia şi folosirea termenului management astfel:
Hariss Lee defineşte administrarea, în contextul Bisericii, ca „disciplina care ajută Biserica să-şi ordoneze viaţa, dându-i posibilitatea să se mişte spre împlinirea misiunii ei” [3]. Când administrarea este definită în felul acesta, ea se relaţionează la tot ceea ce contribuie în Biserică la împlinirea misiunii ei. Exemplele descoperite pe paginile Scripturii prin intermediul personajelor (Moise, Neemia, Iosua, Pavel ) şi diferitelor modele organizatorice relevă importanţa administrării. Dumnezeu a dat poporului Său de-a lungul istoriei instrucţiuni cu privire la administrare în ce priveşte călătoria prin pustie, slujba de la Cortul Întâlnirii, cucerirea şi împărţirea Ţării Canaanului, şi alte instrucţiuni de felul acesta. Dacă Dumnezeu nu ar fi considerat organizarea importantă ar fi neglijat-o.
Marketingul este un proces specific economiei de piață, cuvântul marketing își are originea în participiul prezent al verbului to market care înseamnă a desfășura, a derula în permanență tranzacții pe piață, adică a cumpara sau vinde.
Pe parcursul anilor, această definiție a fost inoită periodic asistând la trei orientari principale în definirea marketingului.O prima orientare consideră marketingul ca pe un proces de schimb, prin care se direcționează produsele de la producători la consumatori. Această orientare nu are în vedere decât activitățile desfășurate dupa producerea mărfurilor.
A doua orientare consideră marketingul ca pe un proces creator de utilități de timp, de loc și de posesie.
A treia orientare consideră marketingul ca reprezentarea întregului mers al afacerilor privit din punct de vedere al clientului. Conform acestei orientari, o firma nu poate fi existentă și activă decât dacă își cunoaște clienții și marketingul satisface necesitățile și dorințele.
Scopul final al activității de marketing îl constituie satisfacerea necesităților, nevoilor și dorințelor clienților. Marketingul are ca punct de plecare piața urmarind nevoile și cerințele consumatorilor. Aceste nevoi și cerințe trebuie identificate, cercetate și selectate în condițiile unei eficiențe maxime.
Intensa preocupare pentru marketing, în special în societatea occidentală, este întâlnită și pe tărâmul eclezial exprimat în concepte ca ”marketing church” și ”church marketing”, cât și în dezvoltarea unor strategii de marketing pentru biserica. S-a încercat definirea marketingului bisericesc care reprezintă ”construirea unei relaţii de încredere cu cineva care are nevoie de speranţă, iubire, şi scopul pe care Isus îl oferă în viaţă, astfel încât să puteţi împărtăşi cu ei povestea puternică de schimbare a vietii."[4]
Matt Farina remarcă faptul că ”Bisericile dau destul de mult timp și marketingului pentru ele însele … marketingul comunitar a crescut așa vast încât sunt site-uri care fac o parodie din ceea ce fac bisericile. Unele biserici au angajat personal specializat pentru marketing. În fiecare an milioane și milioane de dolari sunt investiți în marketingul bisericesc” [5]
Elmer L. Towns în cartea ”10 Of Today’ s Most Innovative Churches: what they’re doing, how they’re doing it & how you can apply their ideas in your church” are convigerea că ”în viitor biserica va fi totalmente business (afacere)... mai mult decât a funcționa ca o afacere, aceasta va fi o afacere care funcționează pentru suflete. Biserica va prețui imaginile, marketingul, evidența financiară, fișa de post și definirea scopurilor instituționale”[6]. Curajul său s-a manifestat încă din anii 1970 când în mod revoluționar afirma ”Vânzându-l pe Isus la fel cum noi vindem Coca Cola”[7]. Cu toate acestea, la momentul scrierii cărții, el mărturisește că:[8] Deși aparent confuz Elmer Towns nu a optat pentru metamorfozarea naturii bisericii în business, ci a pledat pentru o contextualizare a metodelor corespunzătoare societății contemporane pentru că ” în mod original metodelor nu au aparținut niciodată de business sau de biserică. Anumite principii sunt adevăruri universale și principiile adevărate pot fi aplicate atât în biserică, cât și în business” [9]. Cu toate acestea ”înainte ca biserica să folosească metodele de business aceasta ar trebui sa evalueze metodele cu atenție ca nu cumva acestea să împingă biserica sa se focalizeze pe obiectivul de business”[10] și să ajungă ”controlată de metodele de business” fiind ”la limita pericolului”[11].
Incursiunea noastră în studiul manifestării Bisericii în prezent în lume, într-o lume impregnată cu puternice accente economice, în mod legitim ridică întrebarea : În ce măsură Biserica și conducerea ei se va lăsa influențată de această realitate? Această succintă trecere în revistă a raportului ecleziei cu mediul de afaceri conduce la două puncte de vedere: respingerea totală a elementelor de marketing în lucrarea Bisericii sau acceptarea parțială a metodelor de marketing care facilitează, și nu obstrucționează, manifestarea Bisericii în lume. Mântuitorul Isus a sancționat transformarea Templului lui Dumnezeu și a zis: ”Este scris: ,Casa Mea se va chema o casă de rugăciune.’ Dar voi ați făcut din ea o peșteră de tîlhari” (Matei 21:12). Sărbătoarea Paștelui implica procurarea elementelor pentru jertfă care făcea justificabilă vinderea și cumpărarea acestora, dar nu înlocuirea și deturnarea Templului de la menirea lui. Vom lăsa ca întreaga filozofie de marketing să schimbe direcția și manifestarea Bisericii astăzi? Ispita este enorm de puternică și așa de ușor putem aluneca.
Filozofia de marketing este orientată spre producție, vânzare și marketingul propriu-zis. Cum poate marca și modela filozofia de marketing conducerea Bisericii? Vom remarca doar câteva aspecte de lumificarea conducerii sub influența tipologiei de marketing:
1) O filozofie de lucrare fundamentată umanist și nu teologic.
Pericolul este să manifestăm o preocupare excesivă pentru dorințele și nevoile ”clientului” de servicii religioase încât toată direcția și deciziile Bisericii să fie determinate de acest fapt, și astfel să abandonăm fundamentul Revelației. A aborda cu profesionalism nevoile si dorintele celor necredincioși în scopul creșterii gradului de actractivitate a serviciilor bisericii presupune ”studii de piață” bine făcute care nu sunt la îndemâna oricui (Este nevoie de profesioniști în conceperea lor; Este nevoie de resurse financiare). În baza acestei abordări s-ar putea ajunge la idei ca: eliminarea proclamării Cuvântului din serviciile de închinare, eliminarea rugăciunii, și altele asemănătoare cu acestea.
În prezent s-a conturat două extreme privitor la raportul Bisericii cu cel necredincios (Să ținem cont sau nu de el în manifestarea noastră ca Biserică?): izolaționismul și câștig cu orice preț. Izolaționismul propune o neglijare totală a celor necredincioși și menținerea focalizării exclusiv asupra Revelației, atât în ceea ce privesc mesajul, cât și în ceea ce privesc metodele. Adepții acestui punct de vedere ne spun cu alte cuvinte: ”nu te uita nici în stânga, nici în dreapta, ci doar în Scripturi”. La cealaltă extremă este poziția ”câștig cu orice preț” care propune o definire a strategie de lucrare a Bisericii care să țină cont totalmente de profilul, preocuparile și nevoile comunității locale unde Biserica slujește.
A fi teologic în abordarea lucrării Bisericii presupune păstrarea echilibrul dintre revelație și relevanță, dintre a da prioritate Sfintelor Scripturi, dar a nu neglija comunitatea umană din jurul nostru. Înclinarea balanței prea mult într-o parte sau altă distruge acest echilibru scriptural și plasează conducerea Bisericii într-o poziție de extremă.
2) O lucrare concurențială
Paradigma de marketing aduce cu sine un spirit de concurență nesănătos în dorința de a cucerii ”piața”, cucerirea pieției fie prin creșterea numărului celor credincioși, fie prin promovarea propriei filozofii de lucrare. Poate exista o competiție sănătoasă în ceea ce privesc faptele bune și orientată spre glorificarea lui Dumnezeu, dar nu despre acest fel de competiție este discuția aici.
Această competiție se poate manifesta atât între Biserici, cât și între lucrători. În general competiția între Biserici este generată și întreținută de competiția între lucrători. În acest fel mărturia despre unitatea și dragostea creștină este afectată.
3) O falsă paradigmă a succesului
În business succesul este măsurat cu preponderență cantitativ, dar poate și calitativ, fiind un rezultat al efortului uman. Scriptura are o perspectivă diferită asupra succesului acesta ne fiind un produs al efortului uman , ci o binecuvântare de la Domnul. Liderul creștin este preocupat de credincișie, iar partea lui Dumnezeu este să crească Biserica Lui potrivit cu lucrarea Lui nevăzută.
Acestea sunt doar câtetva influențe negative ale tipologiei de marketing asupra conducerii Bisericii. La fel ca și în cazul celorlalte paradigme seculare care prezentate în numerele precedente soluția pentru a ține piept acestei ispite este reflectarea mai mult asupra modelelor liderilor din Sfânta Scriptură și asupra exemplului Domnului Isus.NOTE DE SUBSOL:
[1] http://dexonline.ro/definitie/materialism [2] Ion STĂNCIOIU, Gheorghe MILITARU, Management: Elemente Fundamentale, Ed. Teora, Bucureşti, 1998, p.1.4 [3] Harris W. LEE, Theology of Administration, Augsburg Publishing House, Mineapolis, 1981, p.5. [6] Elmer L. Towns, 10 Of Today’s Most Innovative Churches: what they’re doing, how they’re doing it & how you can apply their ideas in your church, Regal Books, 1990, p. 219 [7] Elmer L. Towns, 10 Of Today’s Most Innovative Churches: what they’re doing, how they’re doing it & how you can apply their ideas in your church, Regal Books, 1990, p. 219 [8] Idem, p. 220 [9] Idem, p.220 [10] Idem, p.221 [11] Idem, p. 222
|
![]() |
![]()
|
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() ![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
Copyright © 2003 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate |
![]() |