Arhiva Contact Despre noi Link-uri
 Hegeomai
 

 

 

Cuprins Publicaţie
NOSTRA AETATE
Apologetica
Teologie
Hegeomai
Istorie
Pastorala
Studiu Biblic
Site-uri Baptiste
Media

Watch videos at Vodpod and more of my videos

 


HEGEOMAI – Conducere Bisericească

 

 

Daniel Fodorean

Pagina Hegeomai este realizată de

 

Daniel Fodorean

Pastor al Bisericii Creştine Baptiste Golgota din Constanţa

 

horizontal rule

Teologi Baptiști și Postmodernismul

(continuare)

 

David Dockery și Stanley J. Grenz


Continuăm seria prezentărilor teologilor baptiști care au avut o iinteracțiune directă cu postmodernismul cu profesorul David Dockery și profesorul Stanley J. Grenz.

Dr. David Dockery este preşedintele Union University şi editorul cărţii The Challenge of Postmodernism. La fel ca toţi ceilalţi autori care au contribuit la lucrarea menţionată mai sus, Dockery abordează trecerea de la modernitate la postmodernitate, oferind patru abordări ale Postmodernismului. Concluzia lui, care incorporează răspunsul creştin la Postmodernism, este foarte scurtă şi unele aspecte le-a prezentat astfel:

Biserica trebuie să înveţe să reafirme „istoria străveche” păstrând natura exclusivă a Evangheliei (Ioan 14:6). Creştinii trebuie să recunoască importanţa prezentării creştinismului ca plauzibil înainte de a construi o apărare pentru credibilitatea lui. Acest lucru înseamnă că oamenii trebuie să fie convinşi că, credinţa creştină, pentru a deveni adevărată şi puternică, merită să i se acorde o atenţie serioasă, înainte ca ei să fie convinşi că este adevărată. Pentru ca noile generaţii postmoderne să reflecte asupra plauzibilităţii creştinismului, ele trebuie să fie convinse de autenticitatea şi caracteristicile sale de consolidare a comunităţii înainte de a asculta adevărurile pe care le pretinde. Creştinii trebuie să înveţe să asculte şi să caute să înţeleagă problemele cu care se confruntă în contextul culturii vaste postmoderne[1].

Câteva aspecte care trebuie subliniate din soluţia pe care Dockery o propune:

(1) Reafirmarea mesajului Evangheliei păstrând natura exclusivă a acesteia.
El atrage atenţia asupra păstrării mesajului cu focalizare pe persoana Domnului Isus, fără a face nici o referire la modalitatea de comunicare. Nu este foarte evident, dar, prin faptul că nu este amintit, posibil ca modul de comunicare a mesajului să nu fie atât de important.

(2) Credincioşi convinşi de credinţa lor.
Interesant că David Dockery leagă credibilitatea creştinului în lume nu de apologetică, adică capacitatea de a argumenta adevărul, ci de convingerea cu care cei credincioşi îl trăiesc. Înainte ca adevărul să-i convingă pe alţii fiecare creştin trebuie să fie convins în mod individual de acel adevăr, iar aceste convingeri trebuie să contribuie la zidirea comunităţii prin practicarea lor.

(3) Receptivitate la problemele celuilalt
Înţelegerea şi ascultarea la problemele celorlalţi este o dovadă de receptivitate, care este pusă în contextul zidirii comunităţii înainte de a căuta credibilitate în lume. Nu pare să fie evident dacă se referă la receptivitatea comunităţii creştine faţă de ceilalţi, ci mai degrabă accentul cade pe comunitatea creştină ca un loc al înţelegerii şi ascultării pentru oricine vine cu problemele cu care se confruntă în prezent.

Pe lângă aceste trei aspecte „climatul intelectual postmodern trebuie să facă loc adecvat pentru noul confesionalism Creştin”[2], creştinismul fiind pregătit să lucreze într-un mediu multicultural şi format din mai multe generaţii.

În încheiere Dockery aduce în discuţie factorul Isahar inspirat din 1 Cronici 12:32 despre fiii lui Isahar care ştiau să priceapă vremurile, aceasta fiind „o chemare pentru noi să recunoaştem cum trebuie să răspundem în lumina consecinţelor eterne”[3]. Cu alte cuvinte răspunsul propus de David Dockery este: convingeri şi receptivitate în comunitate.

Profesorul Stanley J. Grenz, autor şi coautor a douăzeci şi cinci de cărţi, a predat cursuri de teologie la Carey Theological College şi la Regent College în Vancouver, British Columbia (1990-2002), iar pentru un an de zile a fost profesor la Baylor University şi Truett Seminary în Waco, Texas (2002-2003), revenind în anul 2003 la Carey Theological College, predă în paralel cursuri de teologie şi la Mars Hill Graduate School, Seattle, WA, până în anul 2005 când a decedat[4].

Grenz consideră că „Postmodernismul reprezintă o respingere a proiectului iluminist şi a presupunerilor care stau la baza construirii sale”[5], iar concluziile cercetării întreprinsă de „Deridda, Foucault şi Rorty reflectă ceea ce a devenit dictonul central al întregii filozofii postmoderne: Totul este diferit”[6], fapt pentru care şi răspunsul teologic trebuie să fie unul pe măsură. Cât priveşte poziţia faţă de conceptul şi mişcarea numită evanghelică Grenz este de acord cu George Marsden că „într-un anume sens evanghelicismul – cu accentul său pe gândirea ştiinţifică, abordarea empirică şi sensul comun – este un copil al modernităţii timpurii”[7].

Mai întâi Stanley Grenz observă că există o asemănare între teologie şi Postmodernism, prin faptul că atât teologia cât Postmodernismul critică epistemologia modernităţii astfel:

Postmodernismul pune sub semnul întrebării presupoziţiile iluministe conform cărora cunoaşterea este certă, iar criteriul siguranţei rezidă în capacităţile noastre raţionale umane. În mod similar, mulţi evanghelici au continuat să argumenteze că metoda raţională ştiinţifică nu este singurul etalon al adevărului, întrucât faţete ale adevărului se ascund dincolo de raţiune şi nu pot fi dezvăluite de aceasta. Aşa cum declarau vechii pietişti „inima are motivaţii pe care mintea nu le poate înţelege”.

Pe lângă elementul cunoaşterii sigure promovat de modernitate, Postmodernismul şi teologia ridică semne de întrebare şi faţă de celelalte două calităţi ale cunoaşterii moderne, faptul că este obiectivă şi faptul că este bună. Obiectivitatea cunoaşterii este discutabilă, potrivit lui Grenz, prin faptul că „nu putem pur şi simplu să ne poziţionăm în afara procesului istoric sau să dobândim cunoaştere universală, cultural neutră, ca specialişti necondiţionaţi, întrucât noi suntem participanţi condiţionaţi în contextul nostru istoric şi cultural”[8]. În ceea ce priveşte binele cunoaşterii „evanghelicii înţeleg (...) că problema umană nu este în întregime ignoranţa, ci de asemenea o voinţă canalizată greşit”[9].

Cât priveşte relaţia dintre teologie şi Postmodernism premisa fundamentală a lui Grenz nu este aceea a izolării din cultura contemporană, ci aceea a proclamării Evangheliei din mijlocul culturii postmoderne întrupând Evanghelia în categoriile culturale postmoderne dezvoltând o teologie care să fie: postindividualistă, postraţională şi focalizată pe spiritualitate[10].

Fără a respinge total aspectul personal al credinţei în Dumnezeu, Grenz accentuează rolul comunităţii pe care îl descrie astfel:

Comunitatea este parte integrantă a procesului de cunoaştere, comunitarii argumentează că un lucru crucial pentru procesul de cunoaştere este cadrul cognitiv mijlocit individului de comunitatea din care acesta face parte. În mod similar, participarea în comunitate este crucială în formarea identităţii. Sentimentul de identitate personală se dezvoltă în urma naraţiunii personale care este întotdeauna încorporat în istoria comunităţilor din care facem parte[11].

Astfel, în această abordare comunitatea are ca rol principal medierea cunoaşterii şi formarea identităţii pentru indivizi. În schimb perspectiva asupra comunităţii nu ar trebui să fie una individualistă, adică comunităţi creştine izolate, fapt care ar putea sa conducă la relativizarea adevărului prin fragmentarea lui în funcţie de hermeneutica fiecărei comunităţi creştine. Comunităţile creştine, în sens individual, trebuie să verifice propria interpretare a Sfintelor Scripturi prin raportare la învăţătura altor comunităţi creştine, fapt evidenţiat şi în cartea Faptele Apostolilor 15 atunci când din Biserica din Antiohia a dorit să-şi verifice înţelegerea cu privire la convertirea neamurilor prin intermediul învăţăturii Bisericii de la Ierusalim. Cu privire la identitatea creştinilor, aceasta izvorăşte din legătura cu Christos, dar şi prin împărtăşirea şi articularea adevărului despre Christos în comunitatea creştină.

O teologie postraţională nu înseamnă o teologie antiraţională, ci aşa cum o descrie Grenz:

în aceeaşi măsură va trebui să dea formă înţelegerii biblice conform căreia dimensiunea cognitivă nu poate cuprinde exhaustiv nici fiinţa umană, nici realitatea ca întreg şi nici adevărul lui Dumnezeu. De asemenea nu vom putea să sortăm adevărul în categoriile certitudinii raţionale ce caracterizează modernitatea. Ci mai degrabă, teologia noastră trebuie să facă loc conceptului de „mister” – nu ca aspect iraţional împletit cu raţionalul, ci ca un memento al realităţii non-raţionale sau supra-raţionale a lui Dumnezeu[12].

Schimbarea apare cu privire la exprimarea teologiei în anumite categorii raţionale, cât şi cu privire la atitudinea de siguranţă a adevărului obţinut ca urmare a unor procese logice şi aparent fără intervenţie supranaturală. Astfel teologia nu are ca obiectiv principal cucerirea minţii, ci ea trebuie să ţintească întreaga personalitate umană, o teologie holistică despre care Grenz a afirmat că:

O teologie evanghelică post-raţională va fi „holistică.” Proiectul iluminist a fost construit pe divizarea realităţii în dualismul minţii şi materiei, exprimată antropologic prin distincţia dintre suflet şi trup. Evanghelicii impregnaţi cu viziunea iluministă sunt preocupaţi de salvarea sufletelor şi în cel mai bun caz în secundar de trup, care, oricum nu are importanţă teologică etenă. Dacă vrem să slujim în lumea postmodernă, trebuie să realizăm că fiinţa umană este un tot unitar, iar Evanghelia va trebui să exercite un impact asupra omului în întregime. Acest lucru nu înseamnă pur şi simplu să acorzi o mai mare importanţă emoţiilor sau aspectelor afective ale vieţii faţă de raţional, ci să integrezi emoţional-afectivul precum şi trup-simţurile cu intelect-raţionalul din interiorul fiinţei umane[13].

Abordarea lucrării creştine în Postmodernism nu trebuie să fie una extremă, de la extrema raţionalistă, la extrema sentimentalistă, excluzând orice logică în comunicare, şi chiar comunicarea în sine a mesajului creştin, în schimbul închinării, ca mijloc de exprimare a sentimentelor personale faţă de Dumnezeu, ci o abordare echilibrată care ţinte la transformarea fiinţei umane ca întreg. Acest holism evanghelic postmodern „trebuie să meargă dincolo de punerea laolaltă a sufletului şi trupului, divizate în părţi distincte în Iluminism, într-o teologie post-individualistă (...) nu trebuie să vorbim doar de fiinţa umană izolată, ci de o persoană-în-relaţii”[14].

Un al treilea element al teologiei evanghelice în Postmodernism este focalizarea asupra spiritualităţii. Aceasta este un răspuns la concepţia modernistă cu privire la cunoaştere ca fiind bună, obiectiv realizat „doar atunci când facilitează obţinerea unui rezultat bun, mai concret, atunci când generează spiritualitate în cunoscător”[15], iar teologia „concentrată pe spiritualitate se vede pe ea însăşi ca fiind extrem de practică”[16]. Spiritualitatea propusă de Postmodernism este focalizată nu pe corectarea aspectului exterior al fiinţei umane, nu doar o schimbare de comportament, ci o schimbare de caracter, iar potrivit lui Grenz „teologia trebuie să-şi găsească locul în inimă, pentru că ea se preocupă nu doar de transformarea angajamentelor intelectuale, ci şi de transformarea caracterului şi a vieţii credinciosului (precum şi de cea a comunităţii de credincioşi)”[17].

Astfel, Stanley Grenz propune o abordare a teologiei în Postmodernism, numită de Albert Mohler ca „o reorientare a teologiei evanghelice”[18] prin faptul că el crede că „situaţia contemporană ne cere nouă, ca evanghelici, să nu privim teologia pur şi simplu ca o reafirmare a unei culegeri de adevăruri declarative, la fel de importante ca doctrina însăşi, ci mai degrabă teologia este o disciplină practică, orientată în primul rând spre comunitatea credincioşilor” . Această nouă viziune asupra teologiei nu presupune schimbarea teologiei în esenţa ei, ci o reaşezare a accentelor în mesajul teologic contemporan.

(fragment din cartea Conducerea Bisericii în Postmodernism de Daniel Fodorean)

horizontal rule

Note de subsol:

1. David DOCKERY, (ed.) et al., The Challage of Postmodernism, Baker Books, Grand Rapids, MI, 2001, p.16.
2. David DOCKERY, op.cit., p.16
3. Idem, p.17.
4. Mai multe informaţii bibliografice şi o listă a lucrărilor publicate poate fi găsită la http://www.stanleyjgrenz.com
5. Stanley J. GRENZ, Revision Evangelical Theology: A Fresh Agenda for 21st Century, InterVarsity Press, Downers Grove, IL, 1993, p.78.
6. Idem, p.79.
7. Apud Stanley J. GRENZ, op.cit., p.82.
8. Stanley J. GRENZ, op.cit., p.83.
9. Ibidem.
10. Idem, pp.84-85.
11. Idem., p.84.
12. Stanley J. GRENZ, op.cit., p.84.
13. Idem, p.86.
14. Ibidem.
15. Idem, p.87.
16. Stanley J. GRENZ, op.cit., p.87.
17. Ibidem.
18. Albert MOHLER, op.cit., p.65.
19. Stanley J. GRENZ, op.cit., p.15.

 

sus

Abonare gratuita!

Introdu adresa de email:

Delivered by FeedBurner

Foloseste formularul de mai sus pentru a te abona GRATUIT la Publicatia de Apologetica pe email. Mesajele sunt trimise doar cand apare un numar nou al Publicatiei si abonarea este absolut Gratuita!

DE CITIT!!!!

Biblia Online - versiunea Dumitru Cornilescu tocmai a fost actualizată la versiunea 1.0! Sunteţi invitaţi să o vedeţi - şi să o folosiţi! Acum într-o nouă interfaţă, cu motor de căutare propriu şi plan de citire a Bibliei într-un an!

 

Forum - actualizat şi diversificat, securitate crescută, caracteristici de ultima ora

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole la subiectele doctrinare despre:

 
HRISTOLOGIE (doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE (doctrina despre Duhul Sfânt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE (doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE (doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE (doctrina despre mântuire)
 
BIBLIOLOGIE (doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE (doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE (doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE (doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)
Cartea de Oaspeţi

Semneaza in Cartea de Oaspeti

Apasă aici pentru a semna sau vizualiza Cartea de Oaspeţi

 Înapoi Înainte
Copyright © 2003 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate