Arhiva Contact Despre noi Link-uri
 Exegetica
 

 

 

Cuprins Publicaţie
Nostra Aetate
Apologetica
Teologie
Marturia Evangheliei
Exegetica
Viaţa Creştină
Istorie
Pastorala
Misiunea Azi
Site-uri Baptiste
Media

 

 


Exegetica

 

 

Romeo Fulga

Pagina Exegetica este realizată de

 

Romeo Fulga

Asistent şi învăţător în cadrul biserici Elim Christian Church, membru al Society for Biblical Literature

horizontal rule

Itinerariul lui Isus din Marcu 7:31

 

 

Este călătoria lui Isus din Marcu 7:31 geografic imposibilă! Sugerează textul că autorul Evangheliei după Marcu nu a trăit niciodată în Palestina? Sau cel puţin, a știut el foarte bine geografia zonei? Acestea sunt întrebările la care voi încerca să răspund în acest articol mai jos.

 

Note exegetice:

 

Substantivul grec genitiv plural neutru ὁρίων (din ὅριον) înseamnă „vecinătate.” Acesta vine din cuvântul grec ὁρίος (graniță) şi poate fi tradus ca vecinătate, graniță, district, frontieră, limită, teren, teritoriu, (română tărâm). În plus substantivul folosit aici este un plural, care înseamnă o desemnare care este aproximată estimativ. Este cum ai spune „ținuturile din” sau „teritoriile din.” Aceasta înseamnă că Marcu nu a fost interesat să dea un itinerariu precis al lui Isus. Cel mai probabil el nu a fost acolo când evenimentul s-a întâmplat, şi Petru (ca sursă a lui) nu a fost interesat nici el de un itinerariu punct - către - punct. Aceasta înseamnă mai departe că Isus a călătorit în vecinătățile (plural) din Tir şi Sidon. Aceasta nu spune că el a intrat în cetăți. De obicei autorii Bibliei exprimă aceasta într-un mod cu totul diferit, fără folosirea termenului ὅριον. Poate că Isus a călătorit prin ținuturile din Tir şi Sidon şi poate că nu a fost nici foarte aproape de ele. În acele zile acest fel de aproximație putea să fie în cadrul unui perimetru de 10-20 mile depărtare.

 

Anticii nu foloseau niciodată măsurători precise de teren după cum facem noi azi. Ce înseamnă aceasta aici? Probabil că Isus nu a mers 20 de mile tot drumul spre nord spre Sidon (cel mai probabil nu). El putea să fi trecut prin ținut la granițele acelui teritoriu (prin urmare înțelesul „granițele (plural)”). El putea să fi trecut la o distanță de 15 mile depărtare de limitele actuale ale orașului din Sidon, spre sud (chiar la nord de Râul Litani şi încă să fie în „ținuturile din Sidon”) şi apoi întorcându-se spre sud prin ținuturile lui Filip, continuând spre sud prin Decapole. Aceasta ar fi redus timpul călătoriei Lui în mod considerabil, pentru că a merge 20 de mile spre nord şi apoi 20 de mile înapoi, pe jos, ar lua ceva timp. Haideți să continuăm prin text.

 

Textul spune că Isus a venit prin Sidon spre Marea Galileea, în cadrul regiunii Decapolisului. Ce este Decapolis? Aceasta era denumirea unui teritoriu care cuprindea zece orașe (Δεκάπολις însemnând zona Zece Orașe). Acum aș dori să menționez că în acele vremuri evreii care locuiau la vest de Marea Galileii, foloseau acel termen foarte aproximativ pentru a denumi oricare din tot terenul spre est şi sud est de Marea Galileii (unde erau localizate cele zece orașe). Deşi, tehnic, regiunea din Decapolis s-ar sfârși la câteva mile la nordul orașului Hippos, dar din nou, anticii nu foloseau niciodată semne foarte precise de teren când menționau teritorii. Mai mult textul continuă să spună că Isus a trecut „ἀνὰ μέσον” (prin mijlocul) regiunii Decapolis. Aceasta nu înseamnă că el a mers drept prin mijlocul regiunii după cum pare să sugereze traducerea „mijlocul”. Deşi adjectivul μέσον înseamnă literar „în mijlocul”, totuşi când este folosit în conjuncție cu prepoziția ἀνὰ acesta poate însemna printre, prin, lângă, între, sau în interiorul (de aici NASB a tradus „în interiorul”). Astfel expresia ἀνὰ μέσον poate fi tradusă ca „prin” sau „lângă”.

 

Aceasta înseamnă că Isus a trecut prin sau lângă regiunea de est a Mării Galileii. Cu alte cuvinte, aceasta ar putea fi tradus astfel: „Isus a venit lângă partea Decapolis a Mării Galileii.” Prin urmare Isus putea să fi traversat de la sud pe țărmurile de est ale Mării Galileii, spre un loc unde el s-a oprit în acea vecinătate. Observaţi din nou folosirea substantivului grec la genitiv neutru PLURAL ὁρίων („ținuturile” sau „teritoriile” sau „vecinătățile”). Limbajul folosit în context sugerează că cel mai probabil Isus s-a oprit într-o zonă rurală care nu ajunge la Hippos spre nord, în jurul zonei din Gergesa (Gjerasa) (Conform 5:1; Matei 14:13-15, Luca 9:12). Este probabil chiar la câteva mile nord de acesta de asemenea între Gerasa şi Betsaida. Aceasta înseamnă mai departe că El nu a trebuit să călătorească tot drumul spre sudul Mării Galileii pentru a ajunge la Decapolis. Aceasta de asemenea ar reduce considerabil timpul Său de călătorie.

 

Interpretare şi concluzie:

 

Terminând notele mele exegetice asupra textului eu trebuie să spun acum interpretarea mea la acesta. Eu gândesc că este foarte improbabil că Marcu sau sursa lui (cel mai probabil Petru) nu a cunoscut zona din jurul Mării Galileii, deşi este de asemenea adevărat că majoritatea evreilor nu ar călători prea mult spre estul Mării Galileii adânc în teritorii ne-evreieşti, dar din nou aceasta a avut loc pe malurile estice ale mării, unde existau multe așezări rurale evreieşti (majoritatea sate pescărești). Astfel este foarte improbabil că Marcu sau Petru erau ignoranți despre geografia din jurul Mării Galileii. Mai mult, textul NU menționează lungimea timpului care i-a luat lui Isus să călătorească acel itinerariu în formă de potcoavă, prin vecinătățile din Sidon spre Marea Galileii.

 

După cum am menționat în notele mele de exegeză de mai sus, el ar fi putut să treacă în cadrul unei distanțe de 10-15 mile prin zonele rurale la sud de oraşul actual Sidon, în jurul râului Litani, la 5 mile nord de orașul Tir, şi încă să fie considerat în teritoriile Sidonului. Atunci el s-a întors spre sud prin teritoriile lui Dan şi Filip (Valea Lebanon), continuând spre sud spre partea estică a Mării Galileii, trecând prin teritoriul din Gaulanitis, apoi spre sud prin Betsaida-Julias, şi oprindu-se undeva în vecinătatea nordului Gerasa. De vreme ce Gadara, la aproximativ şase mile la sud est de Marea Galileii, era orașul principal din zona imediată, Matei aparent a ales să numească zona „țara Gadarenilor deoarece aceşti oameni care locuiau în jurul zonelor din Hippos şi Gerasa, cu totul în sud în jurul văii râului Emmatha şi orașul Gadara, erau de obicei numiți Gadareni. Unele manuscrise din spatele tuturor acestor trei relatări (Matei, Marcu şi Luca) folosesc denumirea „țara Gergesenilor.”

 

Acest traseu ar fi mai puţin de 100 de mile (amintiți-vă că Isus poate că nu a mers până la Sidon, după cum am menționat mai sus). El s-ar fi putut întoarce spre sud de-a lungul țărmurilor râului Litani la 5 mile nord de orașul Tir (terenul la nord de acel râu a fost cunoscut în general ca ținuturile din Sidon). O sută de mile nu ar fi o problemă deoarece Isus în timpul misiunii lui a călătorit sute de mile în jurul Mării Galileii (de la o parte la cealaltă), prin ținuturile din valea Galileea şi Nazaret, cât şi mai multe sute de mile sud vest spre Ierusalim prin ținuturile Samaria şi Iudeea.

 

Voi termina cu acest citat. În timp ce îi lua un interviu arheologului șef Nou Testamental Dr. John McRay, ateistul care a devenit creştin Lee Strobel l-a întrebat despre Marcu 7:31: Alți cărturari au atacat Evanghelia lui Marcu, în general au luat în considerare prima relatare a vieții lui Isus a fi scrisă. Ateistul Michael Martin îl acuză pe Marcu de a fi ignorant cu privire la geografia Palestiniană, despre care el spune că demonstrează că el nu ar fi putut să fi trăit în regiune pe vremea lui Isus. În mod specific el citează Marcu 7:31: „Isus a părăsit ţinutul Tirului şi a venit iarăşi prin Sidon la Marea Galileii, trecând prin ţinutul Decapole.” „S-a arătat,” a spus Martin, „că date fiind aceste direcții Isus ar fi călătorit direct departe de Marea Galileii.” Când am pus critica lui Martin lui McRay, el s-a încruntat şi a intrat într-o activitate tulburătoare, trăgând o versiune greacă a lui Marcu de pe raftul său, apucând cărți de referință, şi desfăcând hărți mari ale Palestinei antice. „Ceea ce par să presupună aceste critici este că Isus se urcă în maşina lui şi se deplasează repede pe o autostradă, dar el evident nu a făcut aceasta,” a spus el. Citind textul în limba originală, luând în considerare terenul muntos şi drumurile probabile din regiune şi considerând felul larg în care „Decapolis” era folosit pentru a se referi la o confederație de zece orașe care au variat din vreme în vreme, McRay a urmărit o rută logică pe hartă care corespunde exact cu descrierea lui Marcu. „Când totul este pus în contextul potrivit,” a concluzionat el, „nu este nici o problemă cu relatarea lui Marcu.” Din nou perspicacitatea arheologică a ajutat la explicarea a ceea ce a părut la început a fi punctul problematic în Noul Testament. L-am întrebat pe McRay o întrebare largă despre aceasta: a găsit el vre-odată o descoperire arheologică, care să fi contrazis strigător o referință din Noul Testament? El şi-a scuturat capul. „Arheologia nu a produs ceva care este fără echivoc o contradicție față de Biblie,” a răspuns el cu încredere. „Dimpotrivă, după cum am văzut, au existat multe opinii ale cărturarilor sceptici care au devenit codificate în „fapt” de-a lungul anilor dar care arheologia le-a dovedit a fi greșite.” (Strobel, The Case for Christ - A Journalist's Personal Investigation of the Evidence for Jesus (Cazul pentru Cristos - O investigație jurnalistă personală a dovezii pentru Isus, n. tr.) [Zondervan Publishing House, Grand Rapids, MI, 1998; p. 100).

 

În concluzie eu gândesc că itinerariul lui Marcu este destul de exact şi uşor de făcut. Acum, de ce Isus a făcut acel traseu noi nu știm. Dar el a făcut aşa de multe ori în călătoriile Lui, mergând spre locuri diferite fără nici un motiv evident. Eu presupun, ca majoritatea cărturarilor, că 1. Casa lui Marcu era undeva în Palestina. Desigur noi nu știm cu siguranţă, sau mai bine zis noi nu știm deloc dacă acesta a fost cazul. Textele din evangheliile canonice şi cel al lui Ioan, din nefericire nu ne dau această informaţie. 2. Cel mai probabil, Petru a fost sursa lui Marcu, după cum majoritatea cărturarilor sunt de acord. Noi nu știm cu siguranţă dacă acesta este cazul, de asemenea. 3. Marcu nu a fost obsedat de „acuratețea literară” pentru că majoritatea anticilor nu au fost. Precizia pe care noi o folosim azi este o dezvoltare „modernă” a vremurilor noastre. Haideți să nu citim textul antic cu ochii secolului 20. Prin urmare, noi vedem în restul Evangheliei lui Marcu că el era destul de familiar cu restul împrejurimilor din misiunea lui Isus. Dacă el nu a știut zona, faptul acesta ar fi ieșit la suprafaţă peste tot în scrierile lui. Eu nu cred că el era cu adevărat ignorant de geografia ținuturilor de acolo după cum unii presupun. A nu fi din Palestina, şi a Nu ști zona sunt două chestiuni diferite. Probabil cea din urmă noi ar trebui să ne întrebăm. Din nou noi nu știm cu siguranţă dacă el a știut sau nu zona. Narațiunea din Evanghelie în general pare să indice faptul că el era familiarizat cu aceasta! Am marcat pe harta de mai jos itinerariul posibil al lui Isus. Linia punctată reprezintă o altă alternativă posibilă a călătoriei Lui.

 

sus

Abonare gratuita!

Introdu adresa de email:

Delivered by FeedBurner

Foloseste formularul de mai sus pentru a te abona GRATUIT la Publicatia de Apologetica pe email. Mesajele sunt trimise doar cand apare un numar nou al Publicatiei si abonarea este absolut Gratuita!

DE CITIT!!!!

Biblia Online - versiunea Dumitru Cornilescu tocmai a fost actualizată la versiunea 1.0! Sunteţi invitaţi să o vedeţi - şi să o folosiţi! Acum într-o nouă interfaţă, cu motor de căutare propriu şi plan de citire a Bibliei într-un an!

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole la subiectele doctrinare despre:

 
HRISTOLOGIE (doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE (doctrina despre Duhul Sfânt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE (doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE (doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE (doctrina despre mântuire)
 
BIBLIOLOGIE (doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE (doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE (doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE (doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)
Cartea de Oaspeţi

Semneaza in Cartea de Oaspeti

Apasă aici pentru a semna sau vizualiza Cartea de Oaspeţi

 Înapoi Înainte

Copyright © 2003 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate