Arhiva Contact Despre noi Link-uri
 Exegetica
 

 

 

Cuprins Publicaţie
Nostra Aetate
Apologetica
Teologie
Marturia Evangheliei
Exegetica
Viaţa Creştină
Istorie
Pastorala
Misiunea Azi
Site-uri Baptiste
Media

 

 


Exegetica

 

 

Romeo Fulga

Pagina Exegetica este realizată de

 

Romeo Fulga

Asistent şi învăţător în cadrul biserici Elim Christian Church, membru al Society for Biblical Literature

horizontal rule

Fericirile în tradiţia sinoptică - O analiză critică (continuare)

 

 

Prima şi ultima dintre beatitudini (exprimate la timpul prezent[1]), au un apodosis identic, „η βασιλεια των ουρανων” (împărăţia cerurilor)[2] şi astfel aduc în perspectivă parentetică - sub forma de inclusio -  toate celelalte beatitudini, având în ele mesajul proclamator (kerigma) a întregii predici a lui Isus de pe munte, şi anume „evanghelia împărăţiei cerurilor” (cf. Matei 4:17, 23).[3]  Între aceste două paranteze iau contur promisiunile escatologice - mângâierea, moştenirea pământului, săturarea, obţinerea milei, abilitatea de a vedea pe Dumnezeu, atribuirea statutului de fii a lui Dumnezeu--exprimate la timpul viitor, cu referire la judecata finală, vindicarea finală a celor neprihăniţi şi stabilirea împărăţiei eterne a lui Dumnezeu.  Al doilea tip de beatitudini se găsesc în versetele 4-9.  Promisiunile acestor beatitudini, sunt bazate din punct de vedere teologic, pe o aplicaţie escatologică a principiului ius talionis.[4] 

 

În altă ordine de idei, seria de beatitudini din PM se poate împărţii în două părţi (strofe) egale (exact 36 de cuvinte fiecare, în limba greacă), amândouă având acelaşi cuvânt cheie (δικαιοσυνην) pus la sfârşitul fiecărei strofe.  Prima stanţă (pasivă) se referă la atitudine, iar a doua (activă) se referă la acţiune sau activitate.  Deasemenea, primele patru beatitudini din Matei se aseamănă prin aliteraţia subiectelor lor (π).  Astfel, în versetul trei avem ca obiect al binecuvântării πτωχοι (săraci), în versetul patru πενθουντες (cei ce plâng), în versetul cinci  πραεις (blânzi), iar în versetul şase avem πεινωντες (flămânzi).  F. D. Bruner a divizat beatitudinile în trei grupe.  Prima grupă include primele patru beatitudini şi el le numeşte fericirile harului şi credinţei. A doua grupă include beatitudinile 5-7 numindu-le fericirile dragostei şi slujirii.  Ultimele fericiri (8-12) formează ultima grupă şi sunt numite fericirile speranţei şi bucuriei.[5] 

 

Este important să notăm că ultima fericire (vs. 10-12) care binecuvintează pe cei persecutaţi, se poate considera ca fiind concluzia tuturor beatitudinilor.  Astfel, cei care sunt săraci cu duhul, cei care plâng, cei blânzi, cei care sunt flămânzi şi însetaţi după neprihănire, cei milostivi, cei cu inima curată şi cei împăciuitori, împreună formează o categorie de oameni care vor fi persecutaţi, datorită faptului că şi Isus a fost persecutat.  Toate beatitudinile din PM sunt formate din două versuri sub forma de paralelism--1-4, sunt antitetice, iar celelalte sunt identice.  Primul vers începând cu  μακαριοι,  exprimă situaţia prezentă, iar al doilea vers începând cu οτι, exprimă condiţia viitoare.  Excepţie fac versetele 11 şi 12.  Versetul 11 schimbă οτι  cu οταν  (când), şi trece de la persoana a treia plural la persoana a doua plural.  Versetul 12 are trei versuri în loc de două.  Aici din nou este folosită fraza οτι,  dar de data acesta la persoana a doua plural, care va fi reţinută astfel până la sfârşitul predicii de pe munte.

 

Este interesant de observat că, beatitudinile din Matei şi Luca[6], pot fi corelate în mod foarte apropiat cu profeţia mesianică din Isaia 61.[7]  Astfel săracii din prima fericire sunt săracii despre care Isaia profeţeşte în vechiul testament[8] (cf. Matei 11:5 şi Luca 7:22).[9]  Împlicaţia este cristologică (profeţie mesianică cu implicaţie cristologică).  Cristologia implicită din primele trei beatitudini din Q (cf. Luca 6:20-23), se armonizează în mod remarcabil cu cristologia explicită din a patra beatitudine, astfel rezonând cu profeţia mesianică din Isaia 61, unde, acela care va fi un mebasser[10] al împărăţiei viitoare, îşi introduce credenţialele sale mesianice (cf. πτωχοι  ευαγγελιζονται (săracii sunt evanghelizaţi) in Matei 11:5).  Din nou, precum am stabilit mai sus, unitatea beatitudinilor din Q este acum demonstrată şi prin asemănarea macarismelor sale cu elemente din Isaia 61.  În aceiaşi ordine de idei, beatitudinile din PM, prezintă deasemenea câteva paralele copleşitoare la pasajul din Isaia 61.  Astfel, Matei 5:3, πτωχοι  (săracii) se aseamănă cu textul din Isaia 61:1 LLX ευαγγελισασθαι ... πτωχοις (să evanghelizez ... săracii); deasemena, Matei 5:4, πενθουντες ... παρακληθησονται (cei ce plâng ... sunt mângăiaţi) îşi găseşte paralelul în Isaia 61:2 LLX παρακαλεσαι ... πενθουντας (să mângăie ...  cei ce plâng); apoi Matei 5:5 πραεις... κληρονομησουσιν την γην  (cei bânzi ... vor moşteni pământul) se identifică cu Isaia 61:1 LLX πραεις (cei blânzi), şi Isaia 61:7 LLX κληρονομησουσιν την γην  (vor moşteni pământul); tot aşa şi Matei 5:6, 10 δικαιοσυνην (neprihănire)  se regăseşte în Isaia 61:3, 8, 11 LLX (δικαιοσυνει); iar în cele din urmă Matei 5:12 αγαλλιασθε  (fiţi veseli) apare şi în Isaia 61:10-11 LLX (αγαλλιασθε).  Aceste asemănări denotă faptul că beatitudinile din PM îşi au rădăcina în profeţia din Isaia 61.[11] 

Lucrul acesta, desemenea, demonstrează faptul că natura acestor beatitudini este escatologică şi nu etică sau morală, având, astfel, o implicaţie cristologică.

 

Ordinea beatitudinilor nu este consistentă în pasajele paralele din Matei şi Luca.  În evanghelia după Luca, beatitudinea a doua şi a patra din Matei sunt inversate, iar a treia lipseşte.[12]  Deasemenea, în varianta textuală 33 b f q vg D syc boms succesiunea din versetele patru şi cinci este inversată, producând o fluiditate mai logică a argumentului (de la mai puţin specific la mai mult specific).  Astfel, termenul πραεις (blânzi, v. 5a) este pus imediat după οι πτωχοι τω πνευματι (cei săraci cu duhul, v. 3a), şi termenul των ουρανων (cerurilor) este juxtapus lângă termenul την γην (pământul) producând astfel proverbiala compoziţie „cer . . . pământ.”[13]  Manuscriptul variant א1 33 892 adaugă termenul νυν (acum), dând contextului un anumit sens de urgenţă, subliniind astfel contrastul între situaţia precară a timpului prezent şi binecuvântările escatologice viitoare.  Termenul emfatic αυτοι (ei), din versetele 4, 5, 6, 7 şi 8, lipseşte în varianta textuală א C D f13 it vgcl,st syp geob.[14]  Codexul 0133, vg syc boms introduce termenul ανθροποι (oameni) influenţat fiind probabil de pasajul paralel din Luca 6:22.[15]  Deasemenea, termenul ψευδομενοι (fals, minţind) este pus în paranteză în textul critic occidental, iar în varianta textuală D itb,c,d,h,k syrs geo T. al, termenul lipseşte în întregime.[16]  Unele variante textuale, MSS CWQ f1,13 TR syp, h mae, introduc termenul ρημα (cuvânt, vorbire), cu intenţia, probabil, de a fi un complement natural al verbului ειπωσιν (ei spun).  Codexul U sys, (c) , adaugă οιJ πατερες αυτων (părinţii lor), probabil fiind influenţat de pasajul paralel din Luca 6:26.  Textul variant D it schimbă cuvântul εμου (al meu) cu termenul δικαιοσυνης (neprihănire) dând astfel o nuanţă spiriuală contextului, iar textul sys, c  are în acelaşi loc fraza του ονοματος μου (numele meu) .  Deasemenea, codexul D adaugă termenul υπαρχοντας (bogăţii), iar syc omite fraza τουσ προ; υμοων (înaintea voastră).[17]  Aceste diferenţe în aranjare textuală, se pot datora activiăţii redacţionale mai întăi, probabil, a lui Matei, iar apoi tradiţiei eclesiastice (scribes, copyists), imediat după perioada apostolică. 

 

NOTES:

 

[1] Prezentul Proleptic  Folosirea timpului present în aceste versete exprimă noţiunea de certitudine a împărăţiei (o anticipaţie sigură).

[2] Textus Receptus

[3] Comparaţi „împărăţia cerurilor” şi „împărăţia lui Dumnezeu.

[4] Legea retribuţiei egale

[5] Frederick Dale Bruner, The Christbook: Matthew 1-12, Grand Rapids, WM. B. Eerdmans Publishing Company, 2004, p. 1.155.

[6] Cu preponderenţă beatitudinile din Luca 6:20-23.

[7] Acest pasaj este sursa primelor beatitudini şi baza predicii de pe munte în întregime (Duhul Domnului este peste Mine, pentrucă M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia Luca 4:16).

[8] În literatura ebraică expresiile referitoare la cei săraci mereu exprimau o speranţă escatologică.

[9] Isaia 61:1 şi 66:2 sunt combinate în 1QH 18:14-15 (cf. Psalm 34:19; Proverbe 16:19; 29:23; Isaia 57:15; 1QH 14:3; 1QM 11:10; 14:7; 1 QS 4:3 CD 1:5; 8:9).  Robert H. Gundry, The Use of the Old Testament in St. Matthew’s Gospel: With special reference to the Messianic hope (Supplements to Novum Testamentum), Leiden, E. J. Brill, 1967, Sup. 18, pp. 69-71.

[10] Din limba ebraică = vestitor, mesager, crainic, herald

[11] G. R. Beasley-Murray, Jesus and the Kingdom of God, Grand Rapids, WM. B. Eerdmans Publishing Company, 1994, pp. 158, 161.

[12] Precum şi beatitudinile 5, 6, şi 7.

[13] John Nolland, The New International Greek Testament Commentary on the Gospel of Matthew, Grand Rapids, WM. B. Eerdmans Publishing Company, 2005, p. 194.

[14] W. D. Davies and Dale C. Allison, The Gospel According to Saint Matthew: A Critical and Exegetical Commentary, p. 1.440.

[15] Donald A. Hagner, Word Biblical Commentary: Matthew 1-13, Columbia, Thomas Nelson Publishers, Word Incorporated, 1993, p. 1.88.

[16] Bruce M. Metzger, Textual Commentary on the Greek New Testament, New York, United Bible Societies, 1971, pp. 10-11.

[17]Ibid., pp. 10-11.

 

 

sus

Abonare gratuita!

Introdu adresa de email:

Delivered by FeedBurner

Foloseste formularul de mai sus pentru a te abona GRATUIT la Publicatia de Apologetica pe email. Mesajele sunt trimise doar cand apare un numar nou al Publicatiei si abonarea este absolut Gratuita!

DE CITIT!!!!

Biblia Online - versiunea Dumitru Cornilescu tocmai a fost actualizată la versiunea 1.0! Sunteţi invitaţi să o vedeţi - şi să o folosiţi! Acum într-o nouă interfaţă, cu motor de căutare propriu şi plan de citire a Bibliei într-un an!

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole la subiectele doctrinare despre:

 
HRISTOLOGIE (doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE (doctrina despre Duhul Sfânt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE (doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE (doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE (doctrina despre mântuire)
 
BIBLIOLOGIE (doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE (doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE (doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE (doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)
Cartea de Oaspeţi

Semneaza in Cartea de Oaspeti

Apasă aici pentru a semna sau vizualiza Cartea de Oaspeţi

 Înapoi Înainte

Copyright © 2003 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate