Arhiva Contact Despre noi Link-uri
 Nostra Aetate
 

 

 

Cuprins Publicaţie
Nostra Aetate
Apologetica
Teologie
Istorie
Pastorala
Misiunea Azi
Site-uri Baptiste
Media

 

 


Nostra Aetate

În Zilele Noastre

 

Probleme Apologetice - Erezii Țoniade

 

 de Caius ben Obeada

 

 

Când am crezut că s-a mai terminat avântul susținător a partidei Țoniade, iată că apar clarificări, răspunsuri și para-răspunsuri care, în loc să elucideze ceva, aduc mai mare confuzie, stârnind taberele la noi revolte apologetice. Îmi aduce aminte de războiul dintre Iran și Irak, când la prânz se înceta lupta pentru rugăciuni și masă, se prelua din nou… ca după amiaza soldații să meargă la casele lor în pregătire pentru o nouă zi de luptă. Și așa s-au luptat aproximativ opt ani de zile cu o sumedenie de morți pentru o fâșie de pământ.

 

Partidele de luptă Țoniade au scos in relief nepregătirea unora în apărarea cauzei sau în diferențierea între atac de persoană și de învățătură. Din acest motiv cred că este necesar să facem o pauză și să ne revizuim nu numai tacticile, dar și scopul acestor lupte de cuvinte.

 

Cine și ce apără?

 

În inerția lucrurilor și scandalurilor, s-au creat mai multe tabere:

 

-          Tabara Țoniada care și ea la rândul ei are mai multe grupări

o   Cei care-l cunosc și s-au decis să rămână credincioși cauzei

o   Cei care-l cunosc din predici și nu pot să creadă că Țon ar fi căzut în erezie

o   Cei care nu-l cunosc și totuși li se pare ca Țon este o victimă

o   Cei care sunt nepăsători cauzei Țoniade, dar nu pot să-l sufere pe Daniel Branzei, și în câteva cazuri pe subsemnatul

 

-          Tabăra lui Daniel care și ea își are suporterii ei:

o   Cei care-l cunosc pe Daniel și îl susțin împotriva atacurilor create de tabăra Țoniadă

o   Cei care nu-l cunosc, dar care simpatizează cu Daniel

o   Cei care nu-l suportă pe Țon și s-au alăturat taberei lui Daniel

 

-          Tabăra apologetică care au judecat învățăturile Țoniade și le-au considerat eretice, bazaţi pe predicile, asociațiile, și pretențiile cu care Țon se prezintă adunării sfinților.

 

Trei tabere cu o mulțime de grupări, fiecare luând cuvântul la microfon să-și spună părerea și sentința. În acest amalgam de opinii, au apărut tot felul de confruntări, ajungându-se să se acuze unii pe alții de ură față de unul sau altul, falsitate de caracter datorită unor acuzații personale. A mai rămas să ne batem, dar nu în cuvinte, ci la propriu, așa cum s-a mai făcut prin unele biserici când nu s-a putut ajunge la o soluție comună.

 

În ciuda acestor certuri, se pare că nu se poate distinge o confruntare teologică, fără să fi acuzat de atac la persoană. În ciuda faptului că este imposibil să identifici învățăturile lui Țon, fără să spui cine a adus astfel de învățături, cei mai slabi la inimă contracarează orice opinie teologică sugerând că este nebiblică, socotind că identificând învățăturile false cu autorul învățăturilor ar fi un atac la persoană.

 

Până la urmă, în dispută este persoana Țon sau învățăturile Țoniade? Depinde pe cine întrebi, însă în ce mă privește, ca un apologet nu m-am interesat să judec persoana Țon, ci învățăturile Țoniade.

 

Care este măsura de judecată a învățăturilor Țoniade?

 

Apologetica este o ramură științifică a studiilor teologice care necesită o chemare specifică din partea Domnului, o înzestrare a Duhului în exercitarea acestui dar duhovnicesc, și o anumită pregătire teologică și academică. Tratarea disputelor apologetice se fac la un nivel academic, de persoane care au fost înzestrate cu o capacitate mintală deosebită, pregătite în domeniul studiului sistematic. Așa cum faptul că știi să faci o adunare nu te face matematician, nici faptul că știi să scrii o propoziție nu te face un scriitor.

 

Apologetica are un scop aparte bazat pe niște principii care trebuiesc cunoscute în abordarea apărării credinței cu care te identifici. În privința învățăturilor Țoniade, măsura de judecată teologică a învățăturilor pe care le aduce poate fi făcută în contextul identității teologice a denominației din care faci parte. În acest context, ca un apologet Baptist, mă pot exprima în contextul Baptist, analizând doctrinele Țoniade în acest context. Nu mă pot face vorbitorul fraților Penticostali, sau a fraților după Evanghelie, însă în ce privește învățăturile Baptiste, Țon a părăsit ceea ce ne-a identificat a fi Baptiști în cel puțin ultimele 4 secole.

 

Țon ajunge să fie considerat eretic în baza învățăturilor Baptiste, în faptul că a abandonat învățăturile înaintașilor noștri, introducând o învățătură nouă, numită ”învățătura împărăției”. Un titlu care a dus și duce pe mulți în eroare, însă cei care au citit și ascultat pe Țon au ajuns să înțeleagă mai repede direcția Țoniadă a acestei învățături, care nu este nouă din punct de vedere istoric, ci e nouă pentru români.

 

La începutul discuțiilor teologice, când am identificat pe Țon ca un susținător al învățăturilor Anabaptiste, mai mulți au subestimat ceea ce scriam. În ultima postare făcută de Țon, să ne confirme ceea ce am spus de la început, scriind: ”Aș spune mai de grabă că sunt anabaptist. Asocierea mea cu această mișcare este, teologic vorbind, mult mai profundă- și iată că nici măcar n-am amintit-o.”

 

Profitând de necunoștința românilor a învățăturilor Anabaptiste, Țon introduce ilicit teologia Anabaptistă, sugerând la începutul disputelor teologice că el este un Baptist ajuns la o altă înțelegere. Subtilitatea cu care a ajuns să introducă noi învățături a pus sub semnul întrebării sinceritatea teologică prin care abordează noile învățături în adunările noastre.

 

În acest context, nu a unei judecăți de caracter sau de persoană, așa cum unii ar insinua, Țon ajunge să fie considerat un învățător periculos, cu învățături eretice doctrinelor Baptiste, găsindu-și refugiu în mișcarea Străjerilor, mai târziu în mișcarea carismatică a Bisericilor Penticostale. Nu pot vorbi în numele la nici o altă denominație, în afară de adunările credincioșilor Baptiști din care face parte și Daniel Branzei. Nici eu și nici Daniel nu am considerat să-l judecăm pe Țon în baza unor experiențe personale, sau a unui atac de persoană.

 

Toate scrierile și comentariile lansate scot în evidență puncte din viața și învățătura pe care Țon o aduce, concluzionând cu ceea ce Țon scrie: ”Am participat la multe, am avut contribuții substanțiale la multe, dar nu m-am asociat și nu m-am identificat cu nici una! Mi-am păstrat independența și identitatea!”

 

 A rămas Țon un susținător al învățăturilor Baptiste?

 

Răspunsul ne este dat chiar de Țon, când spune că a ajuns să se identifice cu învățăturile Anabaptiste. Pentru cei care nu știu istorie, este bine să fie menționat că anabaptismul era o poreclă generală a ereticilor din secolele 14-16. Era o poreclă de identificare, mișcarea anabaptistă având multe nuanțe teologice. Este bine de înțeles că Baptismul istoric nu se trage din Anabaptism, au conviețuit în istoria persecuțiilor, dar au fost două mișcări separatiste creștine. Pentru cei care vor să știe mai mult despre anabaptiști și istoria lor, se pot găsi o serie de articole care pot aduce o mai mare claritate de identitate Evanghelică.

 

”Cât de baptist am rămas eu după toate acestea, rămâne ca alții să stabilească. Dar oricum, eretic categoric nu sunt.”

 

Baptist nu este. În ce privește învățăturile și asocierile cu Bill Johnson, acestea duc la erezie, o mare majoritate dintre teologii Baptiști sugerând că învățăturile Țoniade sunt eretice în contextul Baptist.

 

De ce atâta dușmănie și ură față de Țon?

 

O întrebare legitimă, însă care aduce o nuanță de judecată și înțelegere greșită a lucrurilor. Un susținător al taberei Țoniade sugerează că este mai bine tăcerea, sugerând că Țon este un ”vultur al Domnului”. Nu am știut că Dumnezeu se contrazice singur când spune evreilor să se uite cu scârbă la vulturi, pentru că este o pasăre necurată (Levitic 11: 13-20).

 

Așa cum am mai menționat, disputele Țoniade nu sunt în contextul personalității, ci a învățăturilor. Pentru cei care susțin și s-au atașat acestor învățături, nu le pot spune altceva decât că au urmat erezia Țoniadă. Nu trebuie să fii de acord cu mine, Daniel sau cu alți Baptiști, însă ar trebui sa respecți identitatea și învățăturile Baptiste.

 

Fiecare are dreptul la o libertate de exprimare, care vine în urma unor convingeri personale. Trebuie făcută o atenționare și o diferențiere de opinii și păreri personale față de doctrinele și practicile Baptiste stabilite cu mult înainte de a fi eu zămislit în pântecele mamei mele. Nimeni nu are dreptul să vină cu noi învățături, sugerând că înaintașii noștri ar fi trăit într-o orbire spirituală, care i-a împiedicat să înțeleagă mesajul Evangheliei.

 

Nu este nici o ură împotriva lui Țon, ci a învățăturilor străine pe care le aduce, aducând o jignire înaintașilor noștri care s-au jertfit ca să aducă steagul Evangheliei până în zilele noastre.

 

Cum tratăm învățătorii falși?

 

Simplu, îi identificăm și îi facem de rușine cu Evanghelia Mântuitorului nostru.  Ioan dă următorul sfat:

 

”Preaiubiților, să nu dați crezare oricărui duh; ci să cercetați duhurile, dacă sunt de la Dumnezeu; căci în lume au ieșit mulți proroci mincinoși.” (1 Ioan 4:1)

 

Apostolul Petru este mai aspru în ce privește proorocii mincinoși:

 

”În norod s-au ridicat și proroci mincinoși, cum și între voi vor fi învățători mincinoși, care vor strecura pe furiș erezii nimicitoare, se vor lepăda de Stăpânul, care i-a răscumpărat, și vor face să cadă asupra lor o pierzare năprasnică.

Mulți îi vor urma în destrăbălările lor. Și, din pricina lor, calea adevărului va fi vorbită de rău.”

2 Petru 2:1-2

 

Este datoria celor chemați și învredniciți la o astfel de chemare să scoată la iveală învățăturile false care sunt introduse adunării sfinților. Niciunde în Scriptură nu suntem învățați să tăcem din gură, că Domnul îți va apăra adunarea sfinților din veșnicii. Tot felul de sfaturi s-au perindat, în care Țon ar trebui lăsat în pace, nederanjat în erezia care o aduce adunărilor noastre. Așa cum Baptiștii nu merg în adunările prietenilor noștri să-i convertim la doctrinele noastre, am prefera ca nici ei să nu intervină în numele lui Țon, să ne judece că nu primim falsitatea învățăturilor pe care le propune. Este un gest de cordialitate frățească, în care nu ne amestecăm în doctrinele și practicile care ne identifică. Avem destui dușmani ca să ne certăm între noi pentru învățăturile Țoniade.

 

Duhul Domnul să pună pace și înțelegere între copii Săi, și pocăință pentru cei care au căzut pradă unei învățături străine.

  

Coram Deo! Shalom!

 

sus

Abonare gratuita!

Introdu adresa de email:

Delivered by FeedBurner

Foloseste formularul de mai sus pentru a te abona GRATUIT la Publicatia de Apologetica pe email. Mesajele sunt trimise doar cand apare un numar nou al Publicatiei si abonarea este absolut Gratuita!

DE CITIT!!!!

Biblia Online - versiunea Dumitru Cornilescu tocmai a fost actualizată la versiunea 1.0! Sunteţi invitaţi să o vedeţi - şi să o folosiţi! Acum într-o nouă interfaţă, cu motor de căutare propriu şi plan de citire a Bibliei într-un an!

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole la subiectele doctrinare despre:

 
HRISTOLOGIE (doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE (doctrina despre Duhul Sfânt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE (doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE (doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE (doctrina despre mântuire)
 
BIBLIOLOGIE (doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE (doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE (doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE (doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)
Cartea de Oaspeţi

Semneaza in Cartea de Oaspeti

Apasă aici pentru a semna sau vizualiza Cartea de Oaspeţi

 Înainte

Copyright © 2003 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate