Arhiva Contact Despre noi Link-uri
 Nostra Aetate
 

 

 

 

Cuprins Publicaţie
Nostra Aetate
Apologetica
Teologie
Marturia Evangheliei
Exegetica
Viaţa Creştină
Istorie
Pastorala
Misiunea Azi
Site-uri Baptiste
Media

 

 


Nostra Aetate

În Zilele Noastre

 

”Baptismul o Identitate NU o Doctrină”

 

 de Caius ben Obeada

 

Scurtă linie istorică Baptistă (continuare)

Baptismul există într-o linie istorică neîntreruptă din timpurile Domnului Isus Cristos

A patra opinie istorică a începuturilor Baptiste face referință la o perpetuare neîntreruptă a credinței și practicii învățăturilor biblice de-a lungul secolelor printr-o succesiune a credinței, din generație în generație până la zilele noastre. Din numărul istoricilor baptiști care au aderat la această opinie fac parte J.M. Carroll, John T. Christian, Thomas Crosby, G. H. Orchard, J. M. Cramp, William Cathcart, Adam Taylor și D. B. Ray (1)(2). Alte două personaje bine cunoscute din mediu baptist al secolului XIX care au aderat la teoria succesiunii istorice baptiste sunt teologii englezi Andrew Fuller și Charles Spurgeon.

„Noi credem că baptiştii au fost primii creştini. Existența noastră nu a început la reformă, noi am fost reforma înainte ca Luther și Calvin să se fi născut; noi nu am ieșit din Biserica Romei, pentru că nu am făcut parte din ea niciodată, dar avem o succesiune neîntreruptă în însuși Apostoli.”

(Charles H Spurgeon)

Pe lângă istoricii și teologii englezi ai secolului XIX, o serie de americani au aderat și ei la teoria succesiuni printre care putem enumăra pe Wendell Rone, Philip Bryan, Jesse Mercer, și Patrick Hues Mell (3). 

Ideea succesiuni baptiste a fost dezvoltată în baza unor asemănări a învățăturilor și practicilor Bisericii de-a lungul secolelor prin diferite ”secte” și grupări categorisite a fi eretice de Biserica Catolică. J. M. Carroll în cartea ”Urma de Sânge” scoate în evidență caracteristicile bisericii Nou-Testamentale, considerate a fi caracteristici baptiste, văzute de-a lungul secolelor prin diferite grupuri care s-au separat de ”biserica mamă”, adică Biserica Catolică. În analiza istorică a lui J. M. Carroll, lista caracteristică a învățăturilor și practicilor Bisericii Nou-Testamentale include:

1. Capul şi Fondatorul ei – CRISTOS. El este Cel care dă legea; Biserica este doar executivul. (Mat. 18:18; Col. 1:18)

2. Singura regulă a credinţei şi practicii ei – BIBLIA (2 Tim. 3:15-17)

3. Numele ei – „BISERICĂ”, „BISERICI”. (Mat. 6:18; Apoc. 22:16)

4. Politica ei – CONGREGAŢIONALĂ – toţi membrii egali. (Mat. 20:24-28; Mat. 23:5-12)

5. Membrii ei – numai oameni mântuiţi. (Efeseni 2:21; 1 Petru 2:5)

6. Orânduirile ei – BOTEZUL CREDINCIOŞILOR, URMAT DE CINA DOMNULUI (Mat. 28:19-20)

7. Slujbele ei – PASTORI ŞI DIACONI. (1 Tim. 3:1-16)

8. Lucrarea ei – să-i aducă pe oameni la mântuire, botezându-i (cu un botez care întâlnește toate cerinţele Cuvântului lui Dumnezeu), învăţându-i („să păzească tot ce v-am poruncit”). (Mat. 28:16-20)

9. Planul ei financiar – „Tot aşa (ZECIUIELI şi DARURI), Domnul a rânduit ca cei ce propovăduiesc Evanghelia, să trăiască din Evanghelie.” (1 Cor. 9:14)

10. Armele ei de război – spirituale, nu carnale. (2 Cor. 10:4; Efeseni 6:10-20)

11. Independenţa ei – separarea de Biserică şi Stat. (Mat. 22:21)(4)

Cele 11 caracteristice a Bisericii Nou-Testamentale, caracteristici identificate a fi identice cu practica și credința baptistă, a ajutat o serie de grupări separatiste (separate de Biserica Catolică) care au perpetuat învățăturile Nou Testamentale de-a lungul secolelor. O listă a grupărilor care s-au identificat cu practica Nou-Testamentală a fost făcută de Wendell H. Rone, Sr. în care include următoarele grupări:   

-          Montaniștii

-          Novațienii

-          Donatiștii

-          Paulicienii

-          Albigenezienii

-          Petrobrusianiștii

-          Henricienii

-          Valdezii

-          Anabaptiștii (5)

O altă listă a fost compilată de Patrick Hues Mell, care include și alte grupări  în rândurile separatiștilor ce au perpetuat practicile și învățăturile Nou-Testamentale. În rândul acestor grupări ar face parte: Apostolii, Creștinii (Bisericii primare), Montaniștii, Novațienii, Paulicienii, Paterinesienii, Valdezii și Albigenezienii, Menoniții sau Anabaptiștii Germani, Petrobrusianiștii, Henricienii, Arnoldiștii, Leoniștii, Catarii, Hușitii, Picardiștii, Lollardiștii, Wickliffitiștii și Baptiștii (6).

Liste de grupări separatiste considerate a fi eretice sunt mai multe, totuși, trebuie evidențiat că au existat niște caracteristici comune în unele aspecte ale practicii și învățăturii bisericii Nou-Testamentale, ele nu au fost identice, unele grupări purtând caracteristici a unor învățături false pe care baptiștii zilelor noastre nu le susțin și nu le practică. Ideea de succesiune, a unei perpetuări a valorilor baptiste face referință la păstrarea si perpetuarea ”unor” valori dar nu în întregime.

O serie de grupări au practicat ”unele” învățături și practici baptiste, însă nu au putut fi identificate în întregime a fi practica și învățătura baptistă. Ideea generală este că în istorie, valorile învățăturilor și practicilor baptiste au existat în parte în existența mai multor grupări care au purtat de-a lungul secolelor până la zilele noastre învățătura apostolică. Există diferențe teologice deosebite care nu pot fi neglijate de la un grup la altul, însă în același timp există și o asemănare teologică a învățăturilor și practicilor baptiste, așa cum le-a evidențiat istoricul Baptist J.M. Carroll.

Pentru a înțelege mai bine asemănările învățăturilor și practicilor baptiste de-a lungul secolelor, o analiză succintă a fiecărui grup va ajuta pe cititor să înțeleagă mai bine asemănările și separările care au existat și există nu numai între grupuri dar și între practica și învățătura baptiștilor zilelor noastre.

Montaniștii

Montanismul este o mișcare creștină din secolul doi cunoscută ca Erezia Catafrigiană sau Noua Profeție, întemeiată de Montanus din Frigia, Asia Mică.  Această mișcare ajunge să se extindă spre vest, ajungând în Cartagina pe la secolul 3 sub îndrumarea marelui teolog Tertullian, iar prin secolul al V-lea sau al VI-lea această mișcare să dispară până la secolul XIX. Prin anul 156 A.D. Montanus declară să ”proorocească sub influența Duhului Sfânt” anunțând îndeplinirea promisiunii de la Rusalii referitor la a doua venire a lui Hristos.  În acest context Montanismul se pregătește pentru venirea eminentă a Domnului Isus, stabilind restricții și practici de viață pregătitoare venirii. Paraclete (Duhul Adevărului) devine o învățătură de bază în care Duhul Sfânt se manifestă în lume prin Montanus și profeții și profetesele asociate cu el (7).  

Această mișcare ajunge să fie considerată eretică de către Biserica Catolică, purtând semnele carismatice a timpului, totuși în practicile și învățăturile Montaniste găsim următoarele principii Nou-Testamentale asemănătoare principiilor baptiste:

-          Au crezut într-o biserică formată din membri născuți din nou

-          Botezul credincioșilor mântuiți prin scufundare

-          Preoția credincioșilor

-          Separarea dintre Stat și Biserică

-          Autoritatea Scripturilor

-          Practicau disciplina

-          Condamnau practica recăsătoriilor

-          Condamnau persecuția

-          Biserica nu are puterea iertării păcatelor după botez

-          Au fost premileniști în ce privește venirea Domnului (8)

Este mult de spus despre Montanism și alunecarea carismatică care ajunge să influențeze unele mișcări ce apar mai târziu pe la secolul XIX sub o formă nouă Neo-Montanistă, totuși, nu se poate trece cu vederea restricțiile unei practici a pocăinței, asemănătoare principiilor baptiste.

Unii istorici baptiști s-au identificat în învățătură și practică cu practicile Montaniste, sugerând că perpetuarea învățăturilor apostolice s-au păstrat în parte prin intermediul acestui grup separatist din secolul doi care a refuzat să se lase schimbat de influenţa teologică a timpului prin introducerea multor practici necunoscute Bisericii Primare. De exemplu, botezul copiilor mici, natura Dumnezeiască a lui Cristos și multe alte erezii ajung să corupă învățăturile Bisericii Primare în practica creștină începând cu secolul doi. Separarea Montanistă a ajutat în parte să păstreze unele caracteristici ale învățăturilor apostolice, dar nu în întregime.     

Va continua....

Note de subsol

 

1.      McBeth, H. Leon (1987). The Baptist Heritage. Nashville: Broadman Press. p. 59-60.

2.      Torbet, Robert G. (1975). A History of the Baptists (3rd ed.). Valley Forge, PA: Judson Press. p. 18

3.      The successionism view of Baptist history – by James R. Duvall (http://baptiststudiesonline.com/wp-content/uploads/2010/05/Duvall-Successionism-View-of-Baptist-History.pdf

4.      „URMA DE SÂNGE”....... - de J. M. Carroll (http://www.voxdeibaptist.org/the_trail_of_blood_trd.htm)

5.      The problem of Baptist succesion - By Wendell H. Rone, Sr. (http://baptisthistoryhomepage.com/rone.w.h.successionism.html)

6.      Ibid 3.

7.      Montanismul şi Montanus (http://www.voxdeibaptist.org/Montanismul_si_Montanus.htm)

8.      Ibid 3

 

 

sus

Abonare gratuita!

Introdu adresa de email:

Delivered by FeedBurner

Foloseste formularul de mai sus pentru a te abona GRATUIT la Publicatia de Apologetica pe email. Mesajele sunt trimise doar cand apare un numar nou al Publicatiei si abonarea este absolut Gratuita!

DE CITIT!!!!

Biblia Online - versiunea Dumitru Cornilescu tocmai a fost actualizată la versiunea 1.0! Sunteţi invitaţi să o vedeţi - şi să o folosiţi! Acum într-o nouă interfaţă, cu motor de căutare propriu şi plan de citire a Bibliei într-un an!

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole la subiectele doctrinare despre:

 
HRISTOLOGIE (doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE (doctrina despre Duhul Sfânt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE (doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE (doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE (doctrina despre mântuire)
 
BIBLIOLOGIE (doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE (doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE (doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE (doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)
Cartea de Oaspeţi

Semneaza in Cartea de Oaspeti

Apasă aici pentru a semna sau vizualiza Cartea de Oaspeţi

 Înainte

Copyright © 2003 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate