Arhiva Contact Despre noi Link-uri
 NOSTRA AETATE
 

 

 

Arhiva
Contact
Despre noi
Colaboratori

Cuprins Publicaţie
NOSTRA AETATE
Apologetica
Teologie
Discutii Forum
Site-uri Baptiste
Istorie
Pastorala
Articole
MEDIA
Stiri internationale
Din presa romana
Posta Redactiei

 

 


Nostra Aetate

În Zilele Noastre

 

DUMINICA, ZIUA DOMNULUI

de Caius Obeada

 

 

Caius ObeadaDe secole s-a crezut că Duminica este ziua oficială de adunare a credincioşilor, cu toate că şi în alte zile a săptămâni mergem la biserică. Pentru mulţi, ziua de Duminică este considerată ca o zi obligatorie de odihnă. Un studiu rudimentar al Scripturilor ne descoperă că nu există nici o lege dumnezeiască de a ne strânge la biserică Duminica. Pare surprinzător, dar adevărat. Practica de a ne strânge Duminica la biserică are un început foarte devreme, în istoria bisericii apostolice, a bisericii primare.

Înainte de a face un argument Biblic şi istoric de clarificare a subiectului, trebuie făcută o paranteză, şi explicat faptul că Noul Testament nu are nici o instrucţiune referitor la schimbarea zilei de odihnă a Domnului. Duminica (din punct de vedere teologic) nu a înlocuit Sabatul. Dumnezeu nu poate schimba legea Sa, care a fost declarată perfectă. A schimba legea (referitor la ziua de odihnă), ar însemna ca Dumnezeu să recunoască că a greşit şi a trebuit să o îmbunătăţească. Dacă aceasta ar fi cazul, atunci Dumnezeu numai este Dumnezeu, pentru că îşi pierde atributul Dumnezeiesc de Atotştiutor. În teologia iudaică şi creştină, Dumnezeu care nu ştie totul (atotştiutor), nu mai este Dumnezeu, ci doar un idol. Trebuie să fim foarte atenţi la alegerea cuvintelor, în scriere şi exprimare, când încercăm să analizăm şi să învăţăm învăţături doctrinale ale Cuvântului lui Dumnezeu.

 

Iacov, fratele Domnului Isus ne scrie:

"Fraţii mei, să nu fiţi mulţi învăţători, căci ştiţi că vom primi o judecată mai aspră." Iacov 3:1

 

"Înţelepciunea care vine de sus, este, întâi, curată, apoi paşnică, blândă, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roade bune, fără părtinire, nefăţarnică." Iacov 3:17

Cu frică şi umilinţă voi încerca cu ajutorul Duhului Sfânt, să clarific importanţa Duminici în viaţa creştinului, dintr-o prospectivă Baptistă, folosind argumentul Biblic şi Istoric.

1. Înţelesul Biblic pentru ziua Domnului

Ziua Domnului, în termen escatologic, are două perspective profetice, care ar trebui diferenţiate pentru a înţelege sensul expresiei "ziua Domnului" în contextul zilei de Duminică.


a. Ziua Domnului Isus.

"… am hotărât ca un astfel de om să fie dat pe mâna Satanei, pentru nimicirea cărnii, ca duhul lui să fie mântuit în ziua Domnului Isus." 1 Corinteni 5:5

Ziua Domnului Isus, ziua lui Isus Hristos, ziua veniri lui Hristos, sunt termeni care se referă la perioada conectată cu binecuvântarea credincioşilor la venirea lui Hristos pentru ai săi. Aceste expresii se pot găsi în 1 Cor.1:8, 5:5, 2 Cor. 1:14, Filipeni 1:6,10, 2:16.


b. Ziua Domnului.

"Să nu vă lăsaţi clătinaţi aşa de repede în mintea voastră, şi să nu vă tulburaţi de vreun duh, nici de vreo vorbă, nici de vreo epistolă, ca venind de la noi, ca şi cum ziua Domnului ar fi venit chiar." 2 Tesaloniceni 2:2

Ziua Domnului este expresia care se referă la perioada care va începe cu a doua venire a lui Hristos şi se termină cu curăţirea prin foc a cerului şi a pământului, preparator pentru noul cer şi pământ. Această perioadă nu poate începe până biserica lui Hristos nu va fi luată la cer. Această perioada se poate găsi explicată în următoarele pasaje; Isaia 65:17-19, 66:22, 2 Tesaloniceni 2:1-12, 2 Petru 3:13, Apocalipsa 19:11-21, 21:1.


c. Ziua Domnului, în contextul zilei de duminică.

"În ziua Domnului eram în Duhul. Şi am auzit înapoia mea un glas puternic, ca sunetul unei trâmbiţe,…" Apocalipsa 1:10

 

Cuvântul grec pentru ziua Domnului în acest pasaj este "kuriakos". Traducera cuvântului este: care era a lui Hristos, aparţine lui Hristos. Ziua care era a lui Hristos, kuriakos, apare doar de doua ori în Noul Testament, Apocalipsa 1:10 şi 1 Corinteni 11:20.

"Când vă adunaţi dar în acelaşi loc, nu este cu putinţă să mâncaţi cina Domnului." 1 Corinteni 11:20

În acest pasaj găsim din nou cuvântul kuriakos (era a lui Hristos, aparţine lui Hristos), referindu-se la "cina kuriakos", cina Domnului. Faptul că acest cuvânt apare în contextul celor două pasaje biblice are o valoare imensă, care nu ne poate scăpa. CINA era chemată kuriakon deipnon (cina care aparţinea Domnului) pentru că ziua în care se lua CINA se chema kuriakon hemeran (ziua care aparţinea Domnului).

Care este ziua Cinei Domnului? Mulţumiri fie aduse doctorului Luca care ne-a lăsat scris care este această zi:

"În ziua dintâi a săptămâni, eram adunaţi laolaltă ca să frângem pâinea." Faptele Apostolilor 20:7

Acest pasaj Biblic are o importanţă imensă în înţelegerea zilei Domnului. Sunt câteva lucruri de observat la ce ne scrie Luca:

a. acest pasaj este singurul în Noul Testament care menţionează strângerea bisericii laolaltă;

 
b. acest pasaj este singurul verset care ne spune şi ce zi a săptămâni se adunau laolaltă, "ziua dintâi a săptămâni" Duminica;


c. acest pasaj trădează obiceiul părinţilor noştri spirituali. Se adunau laolaltă să "frângă pâinea", să ia Cina Domnului.

Nu ne poate scăpa din evidenţă legătura dintre Cina Domnului în ziua de Duminică, şi adunarea biserici ca un obicei în aceiaşi zi.

 

Pavel dă credit acestui obicei bisericesc când scrie;

"În ziua dintâi a săptămâni, fiecare din voi să pună deoparte acasă ce va putea, după câştigul lui, ca să nu se strângă ajutoarele când voi veni eu." 1 Corinteni 16:2

Din nou, vedem că Pavel este de înţelegerea că biserica se strânge în prima zi a săptămâni, Duminica. Nu ar avea nici un sens să specifice ziua, dacă nu ar fi fost un obicei bisericesc de adunare. Pavel dă instrucţii Corintenilor la fel cum a dat şi Bisericilor Galatiei (1 Cor. 16:1). Este o dovadă Biblică a obiceiului Creştin primar de a se aduna la olaltă în ziua de Duminică, pentru slava şi onorare Domnului Isus Cristos, luând parte şi la Cina Domnului.


O altă întrebare care se ridică din contextul zilei Domnului, Duminica. De ce au denumit această zi, Ziua Domnului?


Sunt mai multe posibilităţi şi combinaţii care dau o lumină în numirea acestei zi; Ziua Domnului.

1. Hristos a înviat în prima zi a săptămâni (Matei 28:1, Marcu 16:2, Luca 24:1, Ioan 20:1). Ar fi fost un lucru natural pentru credincioşi biserici primare să se strângă şi să comemoreze învierea Domnului. O interpretare mai strictă a pasajului din 1 Corinteni 11:26, unde scrie; "până va veni El", i-a făcut pe fraţi să creadă că venirea lui Hristos va avea loc tot într-o zi de Duminică, în contextul Cinei Domnului. În mintea credincioşilor era o mare bucurie, gândindu-se că fiecare adunare laolaltă putea fi ultima lor strângere împreună pe acest pământ. În esenţă, Cina Domnului pentru ei era o cerinţă a biserici pentru a doua venire a lui Hristos.

 
2. Cina Domnului, prin o traducere mai exactă, ne dă indicaţia că era o masă de seară. "Deipnon" (cina) înseamnă masă de seară. În 1 Corinteni 11: 21-22, Pavel îi ceartă pe Corinteni că nu se aşteaptă unul pe altul la masa de seară (Cina). De aici denotăm că Duminica era o zi lucrătoare în care nu toţi terminau serviciul la aceiaşi oră. Unii terminau mai repede ca alţi, şi Pavel le spune să se aştepte uni pe alţi.

 
3. "…atunci când veniţi la adunare..." 1 Corinteni 11:18. Această strângere era o zi tipică de adunare la biserică în ziua Domnului. "…când vă adunaţi dar în acelaşi loc…" 1 Cor. 11:20.

 
4. Nici un scriitor Nou Testamental nu face asemănarea adunării biserici cu Sabatul. Sunt unii care cred că Ziua Domnului poate fi egalată cu ziua Sabatului; Sabatul fiind o zi de odihnă pentru Israel, atunci ziua Domnului ar trebui să fie ziua de odihnă a bisericii. Trebuie spus, dacă Duminica devine Sabatul Creştin, atunci toate prohibiţiile din vechiul Testament trebuie aplicate la această zi. Nu avem nici o dovadă Biblică pentru această schimbare. Trebuie menţionat şi faptul că, în timpul Imperiului Roman, Duminica nu era o zi liberă. Nu era zi liberă nici pentru creştini şi nici pentru evrei. Pavel scrie la Coloseni 2:16; "Nimeni, dar, să nu vă judece cu privire la mâncare sau băutură, sau cu privire la o zi de sărbătoare, cu privire la o lună nouă, sau cu privire la o zi de Sabat." Dacă cineva vrea să ţină Sabatul, Pavel spune să ţină. În Romani 14: 5-6, Pavel scrie; "Unul socoteşte o zi mai pe sus decât alta; pentru altul, toate zilele sunt la fel. Fiecare să fie deplin încredinţat în mintea lui. Cine face deosebire între zile, pentru Domnul o face. Cine nu face deosebire între zile, pentru Domnul n-o face…" La începutul capitolului 14 din Romani, Pavel îi face slabi pe cei care ţin Sabatul. "Primiţi bine pe cel slab în credinţă, şi nu vă apucaţi la vorbă asupra părerilor îndoielnice."

 
5. Pavel era îngrijorat când scrie Galatenilor: "Voi păziţi zile, luni, vremi şi ani. Mă tem să nu mă fi ostenit degeaba pentru voi." (Galateni 4:10-11) O insistenţă în ţinerea Sabatului dovedeşte o mare neînţelegere între Lege şi Har. În Coloseni 2:14 Pavel scrie: "A şters zapisul cu poruncile lui,… pironindu-l pe cruce." Legea lui Moise a fost pironită pe cruce. Pavel încurajează credincioşii să aibă o bună înţelegere a Harului şi a Legii. Sabatul este semnul unui Legământ a lui Dumnezeu cu poporul evreu. Pavel spune că Legământul a fost anulat, deci, ţinerea Sabatului nu mai are nici un sens. Legământul de pe muntele Sinai are un sfârşit la Golgota. Pavel scrie, nimeni să nu ne judece cu privire la Sabat (Coloseni 2:16).

2. ÎNŢELES ISTORIC PENTRU ZIUA DOMNULUI

Scrieri creştine a primelor 4 secole în unanimitate au numit prima zi a săptămâni "Ziua Domnului":

74 d. Hr. Epistola lui Barnaba: "Noi ţinem ziua a opta (Duminica) cu bucurie, ziua în care Isus a înviat din morţi" (Letter of Barnabas 15:6-8).


90 d. Hr. Didactica: … în fiecare zi a Domnului, ţine-ţi adunările voastre, şi bucuraţi-vă: pentru că el, cine va ţinea post în ziua Domnului va fi vinovat de păcat, în ziua învieri. (Constitutions of the Holy Apostles, Ante-Nicene Fathers Vol. 7, p. 449)

107 d. Hr. Ignatius: Nu vă lăsaţi duşi de învăţături străine, sau de poveşti vechi, care nu sunt de folos. pentru că dacă noi încă trăim după legea Evreiască, noi recunoaştem că nu am primit harul… Dacă, deci, cei care au fost crescuţi în învăţăturile vechi au fost aduşi să aibă o speranţă nouă, ne mai ţinând Sabatul, dar trăind în ţinerea Zilei Domnului, în care şi vieţile noastre sau ridicat prin El şi prin moartea Lui (pe care unii nu o recunosc), prin acest secret noi am primit credinţa, şi pentru aceasta noi suferim ca să putem fi găsiţi ca ucenici a lui Isus Hristos învăţătorul nostru, cum am putea noi trăi separaţi de el pentru care şi profeţi se uitau la el ca învăţătorul lor, fiind ucenicii lui în spirit?… fiecare prieten a lui Hristos să ţină Ziua Domnului cu bucurie, ziua învieri, regina şi cea dintâi a tuturor zilelor din săptămână. Este absurd să vorbeşti despre Isus Hristos cu limba, şi să te bucuri cu mintea un Iudaism care acum a ajuns la un sfârşit, pentru că unde sunt Creştini nu poate fi Iudaism… Aceste lucruri vi l-am spus, dragi mei, nu pentru că cunosc pe vreunu dintre voi să fie în stadiul acesta; dar ca nici unul dintre voi, să nu-l pot apăra cu mâinile goale, ca nici unul să nu cadă cursă unor învăţături false, dar pentru ca voi să primiţi siguranţa lui Hristos din plin… (Ignatius, Epistle to the Magnesians, chp 9.
Ante-Nicene Fathers, vol 1, pg 62-63.)


110 d. Hr. Pliny: Ei erau în obiceiul de a se aduna într-o anumită zi înainte de a se face zi, când ei cântau în versuri alternative a imnurilor lui Hristos, ca şi la un Dumnezeu, şi legaţi între ei cu un legământ ca să nu facă vreun lucru rău, niciodată să facă vre-o fraudă, furt, sau curvie, nici-odată să mintă, sau sa nege un adevăr când sunt chemaţi să mărturisească; după care este în obiceiul lor să se separe, şi să se strângă la o mâncare bună - mâncare normală şi curată.


130 d. Hr. Barnabas: Mai mult, Dumnezeu a spus Evreilor, "Nu vreau luni noi, Sabate". Vezi cum a spus, "Aceste Sabate nu sunt primite de mine, Dar Sabatul pe care l-am făcut în care, dupa ce m-am odihnit de toate lucrurile, am să fac un început în ziua a opta, care va fi începutul unei lumi noi". Deci noi, Creştinii ţinem ziua a opta cu bucurie, zi în care Isus s-a ridicat dintre cei morţi şi s-a înălţat la cer. (15:8f, The Epistle of Barnabas, 100AD, Ante-Nicene Fathers, vol 1, pg. 147)


150 d. Hr. Epistola Apostolilor: - Eu (Hristos) am venit în viaţă în ziua a opta care este ziua Domnului. (181)

150 d. Hr. Justin: Dar Duminica este ziua în care noi ne strângem laolaltă, pentru că este prima zi a săptămâni şi Isus, Mântuitorul nostru în aceiaşi zi a înviat din morţi. (First apology of Justin, Ch 68)


150 d. Hr. Justin: Mai mult, toţi aceşti oameni neprihăniţi (cum au fost Adam, Abel, Enoh, Lot, Noe, Melchizedec, şi Avraam) cu toate că nu au ţinut Sabatele, au fost plăcuţi lui Dumnezeu; şi după Avraam până la Moise… Şi ţie ţi s-a spus să ţii Sabatele, ca să-ţi aduci aminte de Dumnezeu. pentru că cuvântul Lui ne anunţă, zicând, "Pentru ca tu să ştii că Eu sunt Dumnezeul care te-a mântuit." (Dialogue With Trypho the Jew, 150-165 AD, Ante-Nicene Fathers, vol 1, page 204)

 
180 d. Hr. Faptele lui Petru: Pavel de multe ori sa întreţinut cu învăţători Evrei şi sa contrazis cu ei, spunând "Este Hristos, pe care părinţii voştri au pus mâna. El a oprit Sabatul şi postul şi festivităţile şi tăierea împrejur." (1:I-2)


190 d. Hr. Clement din Alexandria: (comentând despre cele 10 porunci şi semnificaţia Creştină) Ziua a şaptea este proclamată ca o zi de odihnă, pregătindu-ne prin înfrânarea de păcat pentru Prima Zi, adevărata zi de odihna. (Ibid. vii. XVI. 138.1)

200 d. Hr. Bardesanes: Cea ce suntem, suntem chemaţi după numele lui Cristos, Creştini. Într-o zi, prima zi a săptămâni, noi ne adunăm laolaltă. (On Fate) 5

200 d. Hr. Tertulian: Alţii… cred că soarele este dumnezeul creştinilor, pentru că este bine ştiut că Duminica este ziua bucuriei noastre. (To the Nations 1:133 )

200 d. Hr. Tertulian: Pentru noi Sabaturile sunt străine. (On Idolatry, 14:6)4


220 d. Hr. Origen: "Duminica, nici un lucru al lumi ar trebui făcut. Dar dacă, tu te abţii de la lucrurile lumeşti şi te ţii liber pentru lucrurile spirituale, du-te la biserică, ascultă la citirea şi predicarea sfântă, meditează în lucrurile cereşti. (Homil. 23 in Numeros 4, PG 12:749)


220 d. Hr. Origen: "Dar nu este cu putinţă ca ziua de odihnă, după sabat, să vină în existanţă de la ziua a şaptea a lui Dumnezeu. Din potrivă, este Mântuitorul nostru, după obiceiul odihnei Sale, arătat nouă prin asemanarea morţi Sale, şi descoperită în învierea lui."(Commentary on John 2:28)


250 d. Hr. Cyprian: a opta zi, care este, prima zi după Sabat, şi ziua Domnului. (Epistle 58, sec 4)

 
300 d. Hr. Eusebius: "Ei nu au ţinut circumcizia, sau Sabatul, şi nici noi;…pentru că aceste lucruri nu aparţin Creştinilor". (Ecc. Hist., Book 1, Ch.4)

 
300 d. Hr. Eusebius of Caesarea: "Ei (sfinţii Vechiului Testament) nu le-a păsat de circumcizia corpului, şi nici noi (Creştini). Lor nu le-a păsat de ţinerea Sabatului, şi nici noi. Ei nu s-au ferit de anumite feluri de mâncare, şi nici nu au considerat ca o distincţie cea ce Moise i-a învăţat să ţină ca un simbol, şi nici noi Creştini din prezent nu ţinem asemenea lucruri. (Church History 1:4:8)

 
345 d. Hr. Athanasius: "Sabatul a fost sfârşitul primei creaţi, ziua Domnului a fost început la al doilea început, în care el a refăcut şi restaurat cel vechi în acelaşi fel cum a prescris că ei ar trebui să ţină sabatul în memoria sfârşitului lucrurilor de la început, ca noi să onorăm ziua Domnului ca început în memoria noii creaţi". (On Sabbath and Circumcision 3)

 
360 d. Hr. Consiliu din Laodicia: "Creştinii nu ar trebui să treacă la Iudaism şi nu ar trebui să întreţină ideea sabatului, dar să lucreze în acea zi; ei ar trebui, oricum, în particular să reveleze ziua Domnului, şi dacă este posibil, să nu lucreze, pentru că noi suntem Creştini." (Canon 29)


387 d. Hr. John Chrysostom: "Tu eşti în Hristos, ai devenit mădularul Domnului şi eşti înscris în oraşul ceresc, şi tot în Legea (lui Moise) o ţii? Cum este posibil pentru tine să primeşti împărăţia? Ascultă cuvintele lui Pavel, că ţinerea Legi dă peste cap Evanghelia, şi învaţă, dacă vrei, cum acestea au trecut, şi tremură, şi trece peste această groapă. De ce ţii sabatul şi celebrezi cu Evrei?" (Homilies on Galatians 2:17)

400 d. Hr. Constituţia Apostolica: "Şi în ziua învieri Domnului, care este ziua Domnului, întâlniţi-vă cu smerenie, aducând laudă Lui Dumnezeu care a făcut universul prin Isus, şi care l-a trimis la noi, şi coborându-se L-a lăsat să sufere, şi la înviat din morţi. Dacă nu, ce iertare va cere lui Dumnezeu acela care nu se adună în ziua aceia… în care se face citirea profeţilor, predicarea Evangheliei, ..ceremonia jertfei, darul mâncări sfinte." (Apostolic Constitution 2:7:60)


412 d. Hr. Augustine: "Dar acum, aş vrea să mi se spună unde în cele Zece Porunci, în afară de ţinerea sabatului, care nu trebuie ţinut de Creştini… Care din aceste Legi poate cineva a spune ca Creştini ar trebui să ţină? Este imposibil să spui ca Legea care a fost scrisă pe cele două table care apostolul (Pavel) descrie că slova omoară (2 Cor. 3:6), dar legea circumciziei şi celelalte rituri sacre care acum sunt abolite" (The Spirit and the Letter 24)

 

În încheiere am să scot în evidenţă câteva opinii referitor la întrebarea:

 

Sabat sau Duminica?


1. La Consiliul Biserici din Ierusalim, care îl găsim în Faptele Apostolului 15, apostolii şi bătrânii bisericii nu au ajuns la hotărârea ca Neamurile să ţină Sabatul. Petru lauda conducerea biserici în faptul că nu au pus Neamurile sub Lege:

"Acum dar, de ce ispitiţi pe Dumnezeu, şi puneţi pe grumazul ucenicilor un jug, pe care nici părinţii noştri, nici noi nu le-am putut purta? Ci credem că noi, ca şi ei, suntem mântuiţi prin harul Domnului Isus." Fapte 15:10-11

Decizia finală a Consiliului nu face referinţă la ţinerea Sabatului.

"Căci s-a părut nimerit Duhului Sfânt şi nouă, să nu mai punem peste voi nici o alta greutate decât ceea ce trebuie, adică; să vă feriţi de lucrurile jertfite idolilor, de sânge de dobitoace sugrumate, şi de curvie, lucruri de cari, dacă vă veţi păzi, va fi bine de voi. Fiţi sănătoşi." Fapte 15:28-29

Este de notat că Duhul Sfânt a spus apostolilor să nu pună o greutate pe neamuri.

 

2. Din cele 10 porunci "Morale", 9 le găsim menţionate în Noul Testament:


1) Să slujească numai pe Domnul Dumnezeu (prima poruncă, menţionată nu mai puţin de 50 de ori)


2) Împotriva idolatriei (a 2-a poruncă, menţionată de 12 ori)

 
3) Blasfemie (a 3-a poruncă, menţionată de 4 ori)

 
4) Cinsteşte părinţii (a 5-a poruncă, menţionată de 6 ori)

 
5) Să nu ucizi. (a 6-a poruncă, menţionată de 6 ori)


6) Curviei (a 7-a poruncă, menţionată de 12 ori)


7) Furtul (a 8-a poruncă, menţionată de 4 ori)

 
8) Mărturisiri false (a 9-a poruncă, menţionată de 4 ori)


9) Invidie, poftă. (a 10-a poruncă, menţionată de 9 ori)

De
ce nu este menţionat niciodată datoria noastră de a ţine Sabatul în Noul Testament?

 

3. După înviere, din cele 7 apariţii a Domnului Isus, 5 apariţii iau loc în prima zi a săptămânii;


1). Se arată Mariei în dimineaţa învierii. (Matei 28:8-10, Marcu 16:9, Ioan 20:11-18)


2). Se arată celor 2 ucenici în drumul spre Emaus. (Luca 24:13-33, Marcu 16:12-13)


3). Se arată lui Simon (Petru). (Luca 24:31-35)


4). Se arată celor 11 ucenici. (Marcu 16:14-18, Luca 24:36-44, Ioan 20:19-23)


5). Se arată din nou celor 11 ucenici. (Ioan 20:26-29)


 

4. Când noul Testament condamnă şi face o listă a păcatelor, încălcarea Sabatului nu este inclusa.


a. Marcu 7:21-22, subliniază 13 păcate. Isus nu menţionează încălcarea Sabatului.


b. Romani 1:29-32, sunt subliniate 20 de păcate, Sabatul nu este inclus.


c. Galateni 5:19-21 este o listă de 15 păcate.


d. 2 Timotei 3:1-4, este o listă de 18 păcate, din nou Sabatul nu este menţionat.

 

5. Biblia este destul de clară că Sabatul, sau a patra poruncă, nu a fost dată înainte de Moise.

"Domnul, Dumnezeul nostru, a încheiat cu noi un legământ la Horeb. Nu cu părinţii noştri a încheiat Domnul legământul acesta, ci cu noi, cari suntem toţi vii astăzi aici." Deuteronom 5:2-3


"Te-ai pogorât pe muntele Sinai, le-ai vorbit din înălţimea cerurilor, şi le-ai dat porunci drepte, legi adevărate, învăţături şi orânduiri minunate. Le-ai făcut cunoscut Sabatul Tău, cel sfânt, şi le-ai dat prin robul Tău Moise, porunci, învăţături şi o lege." Neemia 9:13-14

O citire atentă a acestui pasaj, găsim că Sabatul a fost introdus poporului Evreu. Nu găsim nici un cuvânt dat lui Adam şi Eva cu referinţă la ţinerea Sabatului. În Geneza nu este menţionat deloc Sabatul, în afară de Geneza 2. Nu este nici o indicaţie că patriarhi, Avraam, Isaac sau Iacov, ar fi ţinut Sabatul. Faptul că Sabatul este menţionat la creaţie se datorează faptului că Moise îl identifică pe Yehova, cu Creatorul, Dumnezeul Atotputernic al Evreilor.


 

6. Dumnezeu dă instrucţii specifice cu referire la ţinerea Sabatului.

 

a. trebuia ţinut de seara până a doua zi seara (Leviticul 23:32)
b. să nu se poartă nici o povară (Ieremia 17:21)
c. să nu se folosească focul (Exodul 35:3)
d. să nu se facă de mâncare (Exodul 16:23)
e. pedeapsa de a face aceste lucruri în ziua Sabatului, era pedepsită cu Moartea (Numeri 15)

 
Cei ce ţin Sabatul, se încadrează ei în această ţinere Biblică a Sabatului? Se găseşte o înlesnire a ţineri Sabatului în Biblie?

 
 

7. Unii creştini care ţin Sabatul, susţin că Sabatul este o pecete. Pecetea nu este Sabatul, ci Duhul Sfânt care locuieşte în noi. Pavel face foarte clar acest lucru în următoarele pasaje Biblice: Efeseni 1:13, 4:30, 2 Corinteni 1:21-22.


 

8. Este Biserica care ţine Sabatul, "rămăşiţa seminţiei" care păzesc poruncile lui Dumnezeu, aşa cum este menţionat în Apocalipsa 12:17? În Noul Legământ care sunt poruncile lui Dumnezeu? Cuvântul în greacă folosit pentru cele 10 porunci este NOMOS. Acest cuvânt nu este folosit aici. Cuvântul grecesc în acest verset pentru "porunci" este ENTELE, care se traduce învăţături. Acest verset nu face referinţă la acea biserica care ţine poruncile lui Dumnezeu, ci învăţăturile lui Dumnezeu. Ioan face o clarificare şi ne spune care sunt "poruncile"pe care trebuie să le ţinem în 1 Ioan 5:1-3.


 

9. Ideea că Consiliul de la Laodicia, a Biserici Catolice, a schimbat Sabatul de la ziua a şaptea la ziua întâi, nu este adevărată. Ţinerea Sabatului nu a fost schimbată la acest Consiliu. Ceea ce s-a întâmplat, a fot manifestarea unei mişcări anti-semitice care a făcut ilegal unui creştin să se închine Sâmbăta. Trebuie evidenţiat că deja mii şi mii de creştini ţineau Duminica ca zi de închinare. Avem evidenţe istorice începând cu anul 100 d. Hr.

 

10. Creştinii de ziua a şaptea au făcut din totdeauna provocarea în a dovedi schimbarea închinăciunii de la Sabat la Duminică. Acest lucru poate fi discutabil în ce priveşte Noul Testament care afirmă că nu contează ziua de închinăciune.

Romani 14:5 "Unul socoteşte o zi mi pe sus decât alta; pentru altul, toate zilele sunt la fel. Fiecare să fie deplin încredinţat în mintea lui."


Galateni 4:9-11 "Dar acum, după ce aţi cunoscut pe Dumnezeu, sau mai bine zis, după ce aţi fost cunoscuţi de Dumnezeu, cum vă mai întoarceţi iarăşi la acele învăţături începătoare, slabe şi sărăcăcioase, cărora vreţi să vă supuneţi din nou? Voi păziţi zile, luni, vremi şi ani. Mă tem să nu mă fi ostenit degeaba pentru voi."

Coloseni 2:16-17 "Nimeni dar să nu vă judece cu privire la mâncare sau băutură, sau cu privire la o zi de sărbătoare, cu privire la o lună noua, sau cu privire la o zi de Sabat, cari sunt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos."

Poate ca suntem greşiţi în multe lucruri, dar un lucru este sigur: închinarea noastră este legată de moartea şi învierea Domnului nostru preaiubit ISUS HRISTOS!

 

Coram Deo!

sus

horizontal rule

horizontal rule

Ce este nou?

Biblia Online - versiunea Dumitru Cornilescu tocmai a fost actualizată la versiunea 1.0! Sunteţi invitaţi să o vedeţi - şi să o folosiţi! Acum într-o nouă interfaţă, cu motor de căutare propriu şi plan de citire a Bibliei într-un an!

 

Grup de Discuţii Apologetică - te poţi abona şi scrie mesaje care să fie dezbătute, discutate în acest grup de către membrii săi.

 

Forum - actualizat şi diversificat, securitate crescută, caracteristici de ultima ora

 

CHAT Creştin! - aici intri dacă vrei să discuţi cu prietenii sau să îţi faci prieteni noi. Teme diverse.

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole la subiectele doctrinare despre:

 
HRISTOLOGIE (doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE (doctrina despre Duhul Sfânt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE (doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE (doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE (doctrina despre mântuire)
 
BIBLIOLOGIE (doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE (doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE (doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE (doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)
Newsletter gratuit!

Apasă aici dacă doreşti să primeşti lunar pe email notificări despre apariţia următorului număr al Publicaţiei de Apologetică

 

Cartea de Oaspeţi

Semneaza in Cartea de Oaspeti

Apasă aici pentru a semna sau vizualiza Cartea de Oaspeţi

 Înainte

Copyright © 2003 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate