De
secole s-a crezut că Duminica este ziua oficială de adunare a
credincioşilor, cu toate că şi în alte zile a săptămâni mergem la biserică.
Pentru mulţi,
ziua de Duminică este considerată ca o zi obligatorie de odihnă. Un studiu
rudimentar al Scripturilor ne descoperă că nu există nicio lege dumnezeiască
de a ne strânge la biserică Duminica. Pare surprinzător, dar adevărat.
Practica de a ne strânge Duminica la biserică are un început foarte devreme,
în istoria bisericii apostolice, a bisericii primare.
Înainte de a face un argument Biblic şi istoric de clarificare a
subiectului, trebuie făcută o paranteză, şi explicat faptul că Noul
Testament nu are nici o instrucţiune referitor la schimbarea zilei de odihnă
a Domnului. Duminica (din punct de vedere teologic) nu a înlocuit Sabatul.
Dumnezeu nu poate schimba legea Sa, care a fost declarată perfectă. A
schimba legea (referitor la ziua de odihnă), ar însemna ca Dumnezeu să
recunoască că a greşit şi a trebuit să o îmbunătăţească. Dacă aceasta ar fi
cazul, atunci Dumnezeu numai este Dumnezeu, pentru că îşi pierde atributul
Dumnezeiesc de Atotştiutor. În teologia iudaică şi creştină, Dumnezeu care
nu ştie totul (atotştiutor), nu mai este Dumnezeu, ci doar un idol. Trebuie
să fim foarte atenţi la alegerea cuvintelor, în scriere şi exprimare, când
încercăm să analizăm şi să învăţăm învăţături doctrinale ale Cuvântului lui
Dumnezeu.
Iacov, fratele
Domnului Isus ne scrie:
"Fraţii mei,
să nu fiţi mulţi învăţători, căci ştiţi că vom primi o judecată mai
aspră."Iacov 3:1
"Înţelepciunea care vine de sus, este, întâi, curată, apoi paşnică,
blândă, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roade bune, fără
părtinire, nefăţarnică."
Iacov 3:17
Cu frică şi
umilinţă voi încerca cu ajutorul Duhului Sfânt, să clarific importanţa
Duminici în viaţa creştinului, dintr-o prospectivă Baptistă, folosind
argumentul Biblic şi Istoric.
1. Înţelesul Biblic pentru ziua
Domnului
Ziua Domnului, în termen escatologic, are două perspective profetice, care
ar trebui diferenţiate pentru a înţelege sensul expresiei "ziua Domnului" în
contextul zilei de Duminică.
a. Ziua Domnului Isus.
"… am
hotărât ca un astfel de om să fie dat pe mâna Satanei, pentru nimicirea
cărnii, ca duhul lui să fie mântuit în ziua Domnului Isus."1 Corinteni 5:5
Ziua Domnului
Isus, ziua lui Isus Hristos, ziua veniri lui Hristos, sunt termeni care se
referă la perioada conectată cu binecuvântarea credincioşilor la venirea lui
Hristos pentru ai săi. Aceste expresii se pot găsi în 1 Cor.1:8, 5:5, 2 Cor.
1:14, Filipeni 1:6,10, 2:16.
b. Ziua Domnului.
"Să nu vă
lăsaţi clătinaţi aşa de repede în mintea voastră, şi să nu vă tulburaţi
de vreun duh, nici de vreo vorbă, nici de vreo epistolă, ca venind de la
noi, ca şi cum ziua Domnului ar fi venit chiar."2 Tesaloniceni 2:2
Ziua Domnului
este expresia care se referă la perioada care va începe cu a doua venire a
lui Hristos şi se termină cu curăţirea prin foc a cerului şi a pământului,
preparator pentru noul cer şi pământ. Această perioadă nu poate începe până
biserica lui Hristos nu va fi luată la cer. Această perioada se poate găsi
explicată în următoarele pasaje; Isaia 65:17-19, 66:22, 2 Tesaloniceni
2:1-12, 2 Petru 3:13, Apocalipsa 19:11-21, 21:1.
c. Ziua Domnului, în contextul zilei de duminică.
"În ziua
Domnului eram în Duhul. Şi am auzit înapoia mea un glas puternic, ca
sunetul unei trâmbiţe,…" Apocalipsa 1:10
Cuvântul grec
pentru ziua Domnului în acest pasaj este "kuriakos". Traducera cuvântului
este: care era a lui Hristos, aparţine lui Hristos. Ziua care era a lui
Hristos, kuriakos, apare doar de doua ori în Noul Testament, Apocalipsa 1:10
şi 1 Corinteni 11:20.
"Când vă
adunaţi dar în acelaşi loc, nu este cu putinţă să mâncaţi cina
Domnului." 1 Corinteni 11:20
În acest pasaj
găsim din nou cuvântul kuriakos (era a lui Hristos, aparţine lui Hristos),
referindu-se la "cina kuriakos", cina Domnului. Faptul că acest cuvânt apare
în contextul celor două pasaje biblice are o valoare imensă, care nu ne
poate scăpa. CINA era chemată kuriakon deipnon (cina care aparţinea
Domnului) pentru că ziua în care se lua CINA se chema kuriakon hemeran (ziua
care aparţinea Domnului).
Care este ziua Cinei Domnului? Mulţumiri fie aduse doctorului Luca care ne-a
lăsat scris care este această zi:
"În ziua
dintâi a săptămâni, eram adunaţi laolaltă ca să frângem pâinea."Faptele Apostolilor
20:7
Acest pasaj
Biblic are o importanţă imensă în înţelegerea zilei Domnului. Sunt câteva
lucruri de observat la ce ne scrie Luca:
a. acest
pasaj este singurul în Noul Testament care menţionează strângerea
bisericii laolaltă;
b. acest pasaj este singurul verset care ne spune şi ce zi a săptămâni
se adunau laolaltă, "ziua dintâi a săptămâni" Duminica;
c. acest pasaj trădează obiceiul părinţilor noştri spirituali. Se adunau
laolaltă să "frângă pâinea", să ia Cina Domnului.
Nu ne poate
scăpa din evidenţă legătura dintre Cina Domnului în ziua de Duminică, şi
adunarea biserici ca un obicei în aceiaşi zi.
Pavel dă credit
acestui obicei bisericesc când scrie;
"În ziua
dintâi a săptămâni, fiecare din voi să pună deoparte acasă ce va putea,
după câştigul lui, ca să nu se strângă ajutoarele când voi veni eu."1 Corinteni 16:2
Din nou, vedem
că Pavel este de înţelegerea că biserica se strânge în prima zi a săptămâni,
Duminica. Nu ar avea nici un sens să specifice ziua, dacă nu ar fi fost un
obicei bisericesc de adunare. Pavel dă instrucţii Corintenilor la fel cum a
dat şi Bisericilor Galatiei (1 Cor. 16:1). Este o dovadă Biblică a
obiceiului Creştin primar de a se aduna la olaltă în ziua de Duminică,
pentru slava şi onorare Domnului Isus Cristos, luând parte şi la Cina
Domnului.
O altă întrebare care se ridică din contextul zilei Domnului, Duminica. De
ce au denumit această zi, Ziua Domnului?
Sunt mai multe posibilităţi şi combinaţii care dau o lumină în numirea
acestei zi; Ziua Domnului.
1. Hristos a înviat în prima zi a săptămâni (Matei 28:1, Marcu 16:2, Luca
24:1, Ioan 20:1). Ar fi fost un lucru natural pentru credincioşi biserici
primare să se strângă şi să comemoreze învierea Domnului. O interpretare mai
strictă a pasajului din 1 Corinteni 11:26, unde scrie; "până va veni El",
i-a făcut pe fraţi să creadă că venirea lui Hristos va avea loc tot într-o
zi de Duminică, în contextul Cinei Domnului. În mintea credincioşilor era o
mare bucurie, gândindu-se că fiecare adunare laolaltă putea fi ultima lor
strângere împreună pe acest pământ. În esenţă, Cina Domnului pentru ei era o
cerinţă a biserici pentru a doua venire a lui Hristos.
2. Cina Domnului, prin o traducere mai exactă, ne dă indicaţia că era o masă
de seară. "Deipnon" (cina) înseamnă masă de seară. În 1 Corinteni 11: 21-22,
Pavel îi ceartă pe Corinteni că nu se aşteaptă unul pe altul la masa de
seară (Cina). De aici denotăm că Duminica era o zi lucrătoare în care nu
toţi terminau serviciul la aceiaşi oră. Unii terminau mai repede ca alţi, şi
Pavel le spune să se aştepte uni pe alţi.
3. "…atunci când veniţi la adunare..." 1 Corinteni 11:18. Această strângere
era o zi tipică de adunare la biserică în ziua Domnului. "…când vă adunaţi
dar în acelaşi loc…" 1 Cor. 11:20.
4. Nici un scriitor Nou Testamental nu face asemănarea adunării biserici cu
Sabatul. Sunt unii care cred că Ziua Domnului poate fi egalată cu ziua
Sabatului; Sabatul fiind o zi de odihnă pentru Israel, atunci ziua Domnului
ar trebui să fie ziua de odihnă a bisericii. Trebuie spus, dacă Duminica
devine Sabatul Creştin, atunci toate prohibiţiile din vechiul Testament
trebuie aplicate la această zi. Nu avem nici o dovadă Biblică pentru această
schimbare. Trebuie menţionat şi faptul că, în timpul Imperiului Roman,
Duminica nu era o zi liberă. Nu era zi liberă nici pentru creştini şi nici
pentru evrei. Pavel scrie la Coloseni 2:16; "Nimeni, dar, să nu vă judece cu
privire la mâncare sau băutură, sau cu privire la o zi de sărbătoare, cu
privire la o lună nouă, sau cu privire la o zi de Sabat." Dacă cineva vrea
să ţină Sabatul, Pavel spune să ţină. În Romani 14: 5-6, Pavel scrie; "Unul
socoteşte o zi mai pe sus decât alta; pentru altul, toate zilele sunt la
fel. Fiecare să fie deplin încredinţat în mintea lui. Cine face deosebire
între zile, pentru Domnul o face. Cine nu face deosebire între zile, pentru
Domnul n-o face…" La începutul capitolului 14 din Romani, Pavel îi face
slabi pe cei care ţin Sabatul. "Primiţi bine pe cel slab în credinţă, şi nu
vă apucaţi la vorbă asupra părerilor îndoielnice."
5. Pavel era îngrijorat când scrie Galatenilor: "Voi păziţi zile, luni,
vremi şi ani. Mă tem să nu mă fi ostenit degeaba pentru voi." (Galateni
4:10-11) O insistenţă în ţinerea Sabatului dovedeşte o mare neînţelegere
între Lege şi Har. În Coloseni 2:14 Pavel scrie: "A şters zapisul cu
poruncile lui,… pironindu-l pe cruce." Legea lui Moise a fost pironită pe
cruce. Pavel încurajează credincioşii să aibă o bună înţelegere a Harului şi
a Legii. Sabatul este semnul unui Legământ a lui Dumnezeu cu poporul evreu.
Pavel spune că Legământul a fost anulat, deci, ţinerea Sabatului nu mai are
nici un sens. Legământul de pe muntele Sinai are un sfârşit la Golgota.
Pavel scrie, nimeni să nu ne judece cu privire la Sabat (Coloseni 2:16).
2. ÎNŢELES ISTORIC PENTRU ZIUA
DOMNULUI
Scrieri creştine a primelor 4 secole în unanimitate au numit prima zi a
săptămâni "Ziua Domnului":
74 d. Hr. Epistola lui Barnaba: "Noi ţinem ziua a opta (Duminica) cu
bucurie, ziua în care Isus a înviat din morţi" (Letter of Barnabas 15:6-8).
90 d. Hr. Didactica: … în fiecare zi a Domnului, ţine-ţi adunările
voastre, şi bucuraţi-vă: pentru că el, cine va ţinea post în ziua Domnului
va fi vinovat de păcat, în ziua învieri. (Constitutions of the Holy Apostles,
Ante-Nicene Fathers Vol. 7, p. 449)
107 d. Hr. Ignatius: Nu vă lăsaţi duşi de învăţături străine, sau de
poveşti vechi, care nu sunt de folos. pentru că dacă noi încă trăim după
legea Evreiască, noi recunoaştem că nu am primit harul… Dacă, deci, cei care
au fost crescuţi în învăţăturile vechi au fost aduşi să aibă o speranţă
nouă, ne mai ţinând Sabatul, dar trăind în ţinerea Zilei Domnului, în care
şi vieţile noastre sau ridicat prin El şi prin moartea Lui (pe care unii nu
o recunosc), prin acest secret noi am primit credinţa, şi pentru aceasta noi
suferim ca să putem fi găsiţi ca ucenici a lui Isus Hristos învăţătorul
nostru, cum am putea noi trăi separaţi de el pentru care şi profeţi se uitau
la el ca învăţătorul lor, fiind ucenicii lui în spirit?… fiecare prieten a
lui Hristos să ţină Ziua Domnului cu bucurie, ziua învieri, regina şi cea
dintâi a tuturor zilelor din săptămână. Este absurd să vorbeşti despre Isus
Hristos cu limba, şi să te bucuri cu mintea un Iudaism care acum a ajuns la
un sfârşit, pentru că unde sunt Creştini nu poate fi Iudaism… Aceste lucruri
vi l-am spus, dragi mei, nu pentru că cunosc pe vreunu dintre voi să fie în
stadiul acesta; dar ca nici unul dintre voi, să nu-l pot apăra cu mâinile
goale, ca nici unul să nu cadă cursă unor învăţături false, dar pentru ca
voi să primiţi siguranţa lui Hristos din plin… (Ignatius, Epistle to the
Magnesians, chp 9. Ante-Nicene
Fathers, vol 1, pg 62-63.)
110 d. Hr. Pliny: Ei erau în obiceiul de a se aduna într-o anumită zi
înainte de a se face zi, când ei cântau în versuri alternative a imnurilor
lui Hristos, ca şi la un Dumnezeu, şi legaţi între ei cu un legământ ca să
nu facă vreun lucru rău, niciodată să facă vre-o fraudă, furt, sau curvie,
nici-odată să mintă, sau sa nege un adevăr când sunt chemaţi să
mărturisească; după care este în obiceiul lor să se separe, şi să se strângă
la o mâncare bună - mâncare normală şi curată.
130 d. Hr. Barnabas: Mai mult, Dumnezeu a spus Evreilor, "Nu vreau
luni noi, Sabate". Vezi cum a spus, "Aceste Sabate nu sunt primite de mine,
Dar Sabatul pe care l-am făcut în care, dupa ce m-am odihnit de toate
lucrurile, am să fac un început în ziua a opta, care va fi începutul unei
lumi noi". Deci noi, Creştinii ţinem ziua a opta cu bucurie, zi în care Isus
s-a ridicat dintre cei morţi şi s-a înălţat la cer. (15:8f, The Epistle of
Barnabas, 100AD, Ante-Nicene Fathers, vol 1, pg. 147)
150 d. Hr. Epistola Apostolilor: - Eu (Hristos) am venit în viaţă în
ziua a opta care este ziua Domnului. (181)
150 d. Hr. Justin: Dar Duminica este ziua în care noi ne strângem
laolaltă, pentru că este prima zi a săptămâni şi Isus, Mântuitorul nostru în
aceiaşi zi a înviat din morţi. (First apology of Justin, Ch 68)
150 d. Hr. Justin: Mai mult, toţi aceşti oameni neprihăniţi (cum au
fost Adam, Abel, Enoh, Lot, Noe, Melchizedec, şi Avraam) cu toate că nu au
ţinut Sabatele, au fost plăcuţi lui Dumnezeu; şi după Avraam până la Moise…
Şi ţie ţi s-a spus să ţii Sabatele, ca să-ţi aduci aminte de Dumnezeu.
pentru că cuvântul Lui ne anunţă, zicând, "Pentru ca tu să ştii că Eu sunt
Dumnezeul care te-a mântuit." (Dialogue With Trypho the Jew, 150-165 AD,
Ante-Nicene Fathers, vol 1, page 204)
180 d. Hr. Faptele lui Petru: Pavel de multe ori sa întreţinut cu
învăţători Evrei şi sa contrazis cu ei, spunând "Este Hristos, pe care
părinţii voştri au pus mâna. El a oprit Sabatul şi postul şi festivităţile
şi tăierea împrejur." (1:I-2)
190 d. Hr. Clement din Alexandria: (comentând despre cele 10 porunci
şi semnificaţia Creştină) Ziua a şaptea este proclamată ca o zi de odihnă,
pregătindu-ne prin înfrânarea de păcat pentru Prima Zi, adevărata zi de
odihna. (Ibid. vii. XVI. 138.1)
200 d. Hr. Bardesanes: Cea ce suntem, suntem chemaţi după numele lui
Cristos, Creştini. Într-o zi, prima zi a săptămâni, noi ne adunăm laolaltă.
(On Fate) 5
200 d. Hr. Tertulian: Alţii… cred că soarele este dumnezeul
creştinilor, pentru că este bine ştiut că Duminica este ziua bucuriei
noastre. (To the Nations 1:133 )
200 d. Hr. Tertulian: Pentru noi Sabaturile sunt străine. (On
Idolatry, 14:6)4
220 d. Hr. Origen: "Duminica, nici un lucru al lumi ar trebui făcut.
Dar dacă, tu te abţii de la lucrurile lumeşti şi te ţii liber pentru
lucrurile spirituale, du-te la biserică, ascultă la citirea şi predicarea
sfântă, meditează în lucrurile cereşti. (Homil. 23 in Numeros 4, PG 12:749)
220 d. Hr. Origen: "Dar nu este cu putinţă ca ziua de odihnă, după
sabat, să vină în existanţă de la ziua a şaptea a lui Dumnezeu. Din potrivă,
este Mântuitorul nostru, după obiceiul odihnei Sale, arătat nouă prin
asemanarea morţi Sale, şi descoperită în învierea lui."(Commentary on John
2:28)
250 d. Hr. Cyprian: a opta zi, care este, prima zi după Sabat, şi
ziua Domnului. (Epistle 58, sec 4)
300 d. Hr. Eusebius: "Ei nu au ţinut circumcizia, sau Sabatul, şi
nici noi;…pentru că aceste lucruri nu aparţin Creştinilor". (Ecc. Hist.,
Book 1, Ch.4)
300 d. Hr. Eusebius of Caesarea: "Ei (sfinţii Vechiului Testament) nu
le-a păsat de circumcizia corpului, şi nici noi (Creştini). Lor nu le-a
păsat de ţinerea Sabatului, şi nici noi. Ei nu s-au ferit de anumite feluri
de mâncare, şi nici nu au considerat ca o distincţie cea ce Moise i-a
învăţat să ţină ca un simbol, şi nici noi Creştini din prezent nu ţinem
asemenea lucruri. (Church History 1:4:8)
345 d. Hr. Athanasius: "Sabatul a fost sfârşitul primei creaţi, ziua
Domnului a fost început la al doilea început, în care el a refăcut şi
restaurat cel vechi în acelaşi fel cum a prescris că ei ar trebui să ţină
sabatul în memoria sfârşitului lucrurilor de la început, ca noi să onorăm
ziua Domnului ca început în memoria noii creaţi". (On Sabbath and
Circumcision 3)
360 d. Hr. Consiliu din Laodicia: "Creştinii nu ar trebui să treacă
la Iudaism şi nu ar trebui să întreţină ideea sabatului, dar să lucreze în
acea zi; ei ar trebui, oricum, în particular să reveleze ziua Domnului, şi
dacă este posibil, să nu lucreze, pentru că noi suntem Creştini." (Canon 29)
387 d. Hr. John Chrysostom: "Tu eşti în Hristos, ai devenit mădularul
Domnului şi eşti înscris în oraşul ceresc, şi tot în Legea (lui Moise) o
ţii? Cum este posibil pentru tine să primeşti împărăţia? Ascultă cuvintele
lui Pavel, că ţinerea Legi dă peste cap Evanghelia, şi învaţă, dacă vrei,
cum acestea au trecut, şi tremură, şi trece peste această groapă. De ce ţii
sabatul şi celebrezi cu Evrei?" (Homilies on Galatians 2:17)
400 d. Hr. Constituţia Apostolica: "Şi în ziua învieri Domnului, care
este ziua Domnului, întâlniţi-vă cu smerenie, aducând laudă Lui Dumnezeu
care a făcut universul prin Isus, şi care l-a trimis la noi, şi coborându-se
L-a lăsat să sufere, şi la înviat din morţi. Dacă nu, ce iertare va cere lui
Dumnezeu acela care nu se adună în ziua aceia… în care se face citirea
profeţilor, predicarea Evangheliei, ..ceremonia jertfei, darul mâncări
sfinte." (Apostolic Constitution 2:7:60)
412 d. Hr. Augustine: "Dar acum, aş vrea să mi se spună unde în cele
Zece Porunci, în afară de ţinerea sabatului, care nu trebuie ţinut de
Creştini… Care din aceste Legi poate cineva a spune ca Creştini ar trebui să
ţină? Este imposibil să spui ca Legea care a fost scrisă pe cele două table
care apostolul (Pavel) descrie că slova omoară (2 Cor. 3:6), dar legea
circumciziei şi celelalte rituri sacre care acum sunt abolite" (The Spirit
and the Letter 24)
În încheiere am
să scot în evidenţă câteva opinii referitor la întrebarea:
Sabat sau
Duminica?
1. La Consiliul Biserici din Ierusalim, care îl găsim în
Faptele Apostolului 15, apostolii şi bătrânii bisericii nu au ajuns la
hotărârea ca Neamurile să ţină Sabatul. Petru lauda conducerea biserici în
faptul că nu au pus Neamurile sub Lege:
"Acum dar,
de ce ispitiţi pe Dumnezeu, şi puneţi pe grumazul ucenicilor un jug, pe
care nici părinţii noştri, nici noi nu le-am putut purta? Ci credem că
noi, ca şi ei, suntem mântuiţi prin harul Domnului Isus." Fapte 15:10-11
Decizia finală a
Consiliului nu face referinţă la ţinerea Sabatului.
"Căci s-a
părut nimerit Duhului Sfânt şi nouă, să nu mai punem peste voi nici o
alta greutate decât ceea ce trebuie, adică; să vă feriţi de lucrurile
jertfite idolilor, de sânge de dobitoace sugrumate, şi de curvie,
lucruri de cari, dacă vă veţi păzi, va fi bine de voi. Fiţi sănătoşi."
Fapte 15:28-29
Este de notat că
Duhul Sfânt a spus apostolilor să nu pună o greutate pe neamuri.
2. Din cele 10
porunci "Morale", 9 le găsim menţionate în Noul Testament:
1) Să slujească numai pe Domnul Dumnezeu (prima poruncă, menţionată nu mai
puţin de 50 de ori)
2) Împotriva idolatriei (a 2-a poruncă, menţionată de 12 ori)
3) Blasfemie (a 3-a poruncă, menţionată de 4 ori)
4) Cinsteşte părinţii (a 5-a poruncă, menţionată de 6 ori)
5) Să nu ucizi. (a 6-a poruncă, menţionată de 6 ori)
6) Curviei (a 7-a poruncă, menţionată de 12 ori)
7) Furtul (a 8-a poruncă, menţionată de 4 ori)
8) Mărturisiri false (a 9-a poruncă, menţionată de 4 ori)
9) Invidie, poftă. (a 10-a poruncă, menţionată de 9 ori)
Dece nu este menţionat niciodată
datoria noastră de a ţine Sabatul în Noul Testament?
3. După înviere,
din cele 7 apariţii a Domnului Isus, 5 apariţii iau loc în prima zi a
săptămânii;
1). Se arată Mariei în dimineaţa învierii. (Matei 28:8-10, Marcu 16:9, Ioan
20:11-18)
2). Se arată celor 2 ucenici în drumul spre Emaus. (Luca 24:13-33, Marcu
16:12-13)
3). Se arată lui Simon (Petru). (Luca 24:31-35)
4). Se arată celor 11 ucenici. (Marcu 16:14-18, Luca 24:36-44, Ioan
20:19-23)
5). Se arată din nou celor 11 ucenici. (Ioan 20:26-29)
4. Când noul
Testament condamnă şi face o listă a păcatelor, încălcarea Sabatului nu este
inclusa.
a. Marcu 7:21-22, subliniază 13 păcate. Isus nu menţionează încălcarea
Sabatului.
b. Romani 1:29-32, sunt subliniate 20 de păcate, Sabatul nu este inclus.
c. Galateni 5:19-21 este o listă de 15 păcate.
d. 2 Timotei 3:1-4, este o listă de 18 păcate, din nou Sabatul nu este
menţionat.
5. Biblia este
destul de clară că Sabatul, sau a patra poruncă, nu a fost dată înainte de
Moise.
"Domnul,
Dumnezeul nostru, a încheiat cu noi un legământ la Horeb. Nu cu părinţii
noştri a încheiat Domnul legământul acesta, ci cu noi, cari suntem toţi
vii astăzi aici." Deuteronom 5:2-3
"Te-ai pogorât pe muntele Sinai, le-ai vorbit din înălţimea cerurilor,
şi le-ai dat porunci drepte, legi adevărate, învăţături şi orânduiri
minunate. Le-ai făcut cunoscut Sabatul Tău, cel sfânt, şi le-ai dat prin
robul Tău Moise, porunci, învăţături şi o lege." Neemia 9:13-14
O citire atentă
a acestui pasaj, găsim că Sabatul a fost introdus poporului Evreu. Nu găsim
nici un cuvânt dat lui Adam şi Eva cu referinţă la ţinerea Sabatului. În
Geneza nu este menţionat deloc Sabatul, în afară de Geneza 2. Nu este nici o
indicaţie că patriarhi, Avraam, Isaac sau Iacov, ar fi ţinut Sabatul. Faptul
că Sabatul este menţionat la creaţie se datorează faptului că Moise îl
identifică pe Yehova, cu Creatorul, Dumnezeul Atotputernic al Evreilor.
6. Dumnezeu dă
instrucţii specifice cu referire la ţinerea Sabatului.
a. trebuia ţinut
de seara până a doua zi seara (Leviticul 23:32)
b. să nu se poartă nici o povară (Ieremia 17:21)
c. să nu se folosească focul (Exodul 35:3)
d. să nu se facă de mâncare (Exodul 16:23)
e. pedeapsa de a face aceste lucruri în ziua Sabatului, era pedepsită cu
Moartea (Numeri 15)
Cei ce ţin Sabatul, se încadrează ei în această ţinere Biblică a Sabatului?
Se găseşte o înlesnire a ţineri Sabatului în Biblie?
7. Unii creştini
care ţin Sabatul, susţin că Sabatul este o pecete. Pecetea nu este Sabatul,
ci Duhul Sfânt care locuieşte în noi. Pavel face foarte clar acest lucru în
următoarele pasaje Biblice: Efeseni 1:13, 4:30, 2 Corinteni 1:21-22.
8. Este Biserica
care ţine Sabatul, "rămăşiţa seminţiei" care păzesc poruncile lui Dumnezeu,
aşa cum este menţionat în Apocalipsa 12:17? În Noul Legământ care sunt
poruncile lui Dumnezeu? Cuvântul în greacă folosit pentru cele 10 porunci
este NOMOS. Acest cuvânt nu este folosit aici. Cuvântul grecesc în acest
verset pentru "porunci" este ENTELE, care se traduce învăţături. Acest
verset nu face referinţă la acea biserica care ţine poruncile lui Dumnezeu,
ci învăţăturile lui Dumnezeu. Ioan face o clarificare şi ne spune care sunt
"poruncile"pe care trebuie să le ţinem în 1 Ioan 5:1-3.
9. Ideea că
Consiliul de la Laodicia, a Biserici Catolice, a schimbat Sabatul de la ziua
a şaptea la ziua întâi, nu este adevărată. Ţinerea Sabatului nu a fost
schimbată la acest Consiliu. Ceea ce s-a întâmplat, a fot manifestarea unei
mişcări anti-semitice care a făcut ilegal unui creştin să se închine
Sâmbăta. Trebuie evidenţiat că deja mii şi mii de creştini ţineau Duminica
ca zi de închinare. Avem evidenţe istorice începând cu anul 100 d. Hr.
10. Creştinii de
ziua a şaptea au făcut din totdeauna provocarea în a dovedi schimbarea
închinăciunii de la Sabat la Duminică. Acest lucru poate fi discutabil în ce
priveşte Noul Testament care afirmă că nu contează ziua de închinăciune.
Romani 14:5
"Unul socoteşte o zi mi pe sus decât alta; pentru altul, toate zilele
sunt la fel. Fiecare să fie deplin încredinţat în mintea lui."
Galateni 4:9-11 "Dar acum, după ce aţi cunoscut pe Dumnezeu, sau mai
bine zis, după ce aţi fost cunoscuţi de Dumnezeu, cum vă mai întoarceţi
iarăşi la acele învăţături începătoare, slabe şi sărăcăcioase, cărora
vreţi să vă supuneţi din nou? Voi păziţi zile, luni, vremi şi ani. Mă
tem să nu mă fi ostenit degeaba pentru voi."
Coloseni 2:16-17 "Nimeni dar să nu vă judece cu privire la mâncare sau
băutură, sau cu privire la o zi de sărbătoare, cu privire la o lună
noua, sau cu privire la o zi de Sabat, cari sunt umbra lucrurilor
viitoare, dar trupul este al lui Hristos."
Poate ca suntem
greşiţi în multe lucruri, dar un lucru este sigur: închinarea noastră este
legată de moartea şi învierea Domnului nostru preaiubit ISUS HRISTOS!
Biblia Online - versiunea Dumitru Cornilescu tocmai a fost
actualizată la versiunea 1.0!
Sunteţi invitaţi să o vedeţi - şi să o folosiţi!Acum într-o nouă interfaţă, cu motor de căutare
propriu şi plan de citire a Bibliei într-un an!
Grup de Discuţii Apologetică - te poţi
abona şi scrie mesaje care să fie dezbătute, discutate în acest grup
de către membrii săi.
Forum - actualizat şi diversificat, securitate
crescută, caracteristici de ultima ora
CHAT Creştin!- aici intri dacă vrei să discuţi cu prietenii sau să îţi
faci prieteni noi. Teme diverse.
Pe pagina de
Resurse Baptiste
a site-lui, veţi găsi o serie de
subiecte
de studiu:
Pe pagina de
Teologie
Sistematică puteţi găsi o serie de
articole la subiectele
doctrinare despre:
HRISTOLOGIE
(doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
PNEUMATOLOGIE
(doctrina despre
Duhul Sfânt şi alte duhuri)
ANTROPOLOGIE
(doctrina despre
om, aşa cum a fost creat el)
HAMARTIOLOGIE (doctrina despre păcat)
SOTERIOLOGIE
(doctrina despre mântuire)
BIBLIOLOGIE
(doctrina despre Biblie)
COSMOLOGIE
(doctrina despre creaţie şi istorie)
ECLESIOLOGIE
(doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
ESCATOLOGIE
(doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)
Newsletter gratuit!
Apasă aici dacă doreşti să
primeşti lunar pe email notificări despre apariţia următorului număr
al Publicaţiei de Apologetică