Arhiva Contact Despre noi Link-uri
 NOSTRA AETATE
 

 

 

Arhiva
Contact
Despre noi
Colaboratori

Cuprins Publicaţie
NOSTRA AETATE
Apologetica
Teologie
Discutii Forum
Istorie
Pastorala
Proiectul Betania
Arta Crestina
Stiri
Posta Redactiei

 

 


Nostra Aetate

În Zilele Noastre

 

Oile, Caprele şi Lupii în Biserica Domnului

de Caius Obeada

 

 

Octavian C. Obeada, Presedintele Misiunii Vox Dei

În creşterea spirituală prin care fiecare trece, ajungem să învăţăm şi să folosim expresii care sunt specifice copiilor lui Dumnezeu. Limbajul termenilor biblici în cercurile creştine îi dă pe unii în vileag a fi noi la credinţă, sau a se preface că sunt creştini, mai specific evanghelici. Ca apologet, am încercat întotdeauna să încurajez pe fraţi la o folosire a unui limbaj biblic corect, în contextul pe care Biblie îl dă, şi nu la anumite interpretări adiţionate de la noi, într-un mod alegoric.

 

În ani 1980, mulţi romani au fugit din ţară, ajungând în Austria sau Italia, în campurile politice organizate de Naţiunile Unite. Îmi aduc aminte când un individ mi-a sugerat să spun că sunt pocăit baptist, când o să fiu chemat la ambasada americană, că o să primesc viza mai repede. Am întrebat dacă şi el este baptist, la care mi-a răspuns că bunica lui era baptistă, dar el este ortodox, însă îşi aduce ceva aminte când era copil. În şederea mea la Latina şi mai târziu la Roma, am întâlnit mulţi romani care pentru o expediere a aprobări spre America, declarase că sunt baptişti.

 

După venirea mea în America am ajuns să cunosc o familie care fusese sponsorizată de biserica Americană, la care mai târziu ajunsesem să fiu membru. Această familie a fost ortodoxă, declarată a fi baptistă, şi se aflau în mijlocul bisericii baptiste Americane. Când am ajuns să vorbesc cu ei, din primele cuvinte mi-am dat seama că nu sunt baptişti, limbajul folosit fiind cu totul altul decât cel pe care noi îl vorbim în bisericile noastre.

 

Nu am să intru prea mult în detalii despre experienţa avută cu această familie, însă sunt sute de familii în America care s-au dat a fi pocăiţi, numai ca să aibe un sponsor, un câştig personal în rezolvarea viitorului vieţii în America. Aceşti indivizii, au ajuns şi în bisericile romane de aici, aducând cu ei moralitatea lor, obiceiurile, limba şi trăirea pe care au avut-o şi înainte. Ei nu au primit niciodată pe Dumnezeu în viaţa lor, nu au fost născuţi din Dumnezeu niciodată, însă au reuşit să rupă biserici, să introducă concepte lumeşti, să introducă o limbă şi o înţelegere firească de care Cristos ne-a spus să ne ferim.

 

Sunt multe lucruri care ne despart în opinii şi înţelegeri, însă ar trebui să folosim acelaşi limbaj, limba Bibliei. Ca exemplu aş dori să stabilim înţelesul şi uzanţa a trei termeni: oile, caprele şi lupi. Neînţelegerea acestor termeni a făcut pe unii să dea o interpretare puţin diferită, involuntar contrazicând Scripturile. Cine sunt şi ce reprezintă Oaia, Capra şi Lupul?

 

Oaia

 

În Scriptură oile reprezintă copiii lui Dumnezeu. O sumedenie de versete şi exemple caracterizează pe copiii Săi a fi ca nişte oi. Peste 247 de ori, termenele de oaie şi păstor le găsim pe paginile Bibliei. În Ioan 10:7 Isus spune:

 

„Isus le-a mai zis: Adevărat, adevărat, vă spun că Eu sunt uşa oilor.”

 

Caracteristicile unei oi, în ascultare, umblare, caracter, face ca cei ce sunt copiii lui Dumnezeu să fie caracterizaţi cu acest animal. Biserica Domnului este o adunare a unei turme de oi, care recunoaşte vocea Păstorului, care stau împreună, se hrănesc împreună, meditează şi merg pe calea Domnului Isus, Pastorul cel bun. Multe se pot spune despre acest animal, însă multitudinea predicilor şi învăţăturilor cred că au fost destule ca să mă limitez doar la faptul că Cristos însuşi ajunge să se identifice a fi Mielul lui Dumnezeu.

 

Capra

 

În Scriptură găsim de peste 150 de ori termenul de capră, făcând referinţă la diferite împrejurări, de la jertfa adusa pentru păcat, la textul din Matei unde Isus spune:

 

„Toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărţi pe unii de alţii cum desparte pastorul oile de capre; şi va pune oile la dreapta, iar caprele la stânga Lui.” Matei 25:32-33

 

Citind textul mai departe, Isus ne spune ce se va întâmpla cu cei de la stânga Lui (caprele) spunând:

 

„Apoi va zice celor de la stânga Lui: „Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul veşnic, care a fost pregătit diavolului şi îngerilor lui!

 

Căci am fost flămând, şi nu Mi-aţi dat să mănânc, Mi-a fost sete, şi nu Mi-aţi dat să beau; am fost străin, şi nu M-aţi primit, am fost gol, şi nu M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav, şi în temniţă, şi n-aţi venit pe la Mine.” Matei 25:41-43

 

Un lucru interesant din acest pasaj, care identifică capra cu lumea, cu cei care nu au fost chemaţi de Domnul drept copii ai Săi, este că au acces la cunoştinţa nevoilor copiilor lui Dumnezeu. Aceste capre de fapt sunt întâlnite în mijlocul copiilor lui Dumnezeu, cunoscători alee necesităţilor şi nevoilor pe care le avem, totuşi decid să închidă ochii, sa întoarcă capul, să se facă că nu ştiu nimic.

 

Câte capre nu sunt printre noi, care se cred că sunt cunoscătoare, cărora le place să fie în frunte, să fie urmate, mai sfătoase, care sunt surde la atacurile lupilor, nepăsătoare, gata să sară gardul? Agilitatea caprelor, posibilităţile cu care au fost create, le-a pus în avantaj fizic peste oi, totuşi, prin unitatea de care oile dau dovadă, prin ascultarea care le caracterizează, oaia ajunge să fie un animal preferat de Cristos în exemplu omului lui Dumnezeu.

 

Reprezentarea caprei cu lumea, a lucrurilor fireşti, ne facem să notăm apatia pe care Cristos o are faţă de păcat, făţărnicie, uşurinţa cu care lumea trăieşte în păcatul şi neascultarea unei firii dinafara sferei lui Dumnezeu. Faţă de capre Dumnezeu ne învaţă să fim atenţi, să nu le urmăm, să nu avem ce împărţi cu ele, suntem învăţaţi să trăim în veghere, uniţi în dragostea Sa umblând şi urmărind paşii Domnului Isus.

 

Lupul

 

În Scriptură Domnul Isus ne spune în Matei 7:15-16a, următoarele:

 

„Păziţi-vă de prooroci mincinoşi. Ei vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinlăuntru sunt nişte lupi răpitori. Îi veţi cunoaşte după roadele lor.”

 

Pavel le spune presbiterilor din Efes următoarele:

 

„Ştiu bine că, după plecarea mea, se vor vâră între voi lupi răpitori, care nu vor cruţa turma; şi se vor scula din mijlocul vostru oameni, care vor învăţa lucruri stricăcioase, ca să tragă pe ucenici de partea lor. De aceea vegheaţi, şi aduceţi-vă aminte că, timp de trei ani, zi şi noapte, n-am încetat să sfătuiesc cu lacrimi pe fiecare din voi.” Fapte 20:29-31

 

Petru continuă să instruiască pe „cei care au căpătat credinţa”, scriind în 2 Petru 2:1-3 următoarele:

 

„În norod s-au ridicat şi prooroci mincinoşi, cum şi intre voi vor fi învăţători mincinoşi, care vor strecura pe furiş erezii nimicitoare, se vor lepăda de Stăpânul, care i-a răscumpărat, şi vor face să cadă asupra lor o pierzare năpraznică.

 

Mulţi îi vor urma în destrăbălările lor. Şi, din pricina lor, calea adevărului va fi vorbită de rău. În lăcomia lor vor căuta ca, prin cuvântări înşelătoare, să aibe un câştig de la voi. Dar osânda îi paşte de multă vreme, şi pierzarea lor nu dormitează.”

 

Şi daca se citeşte restul capitolului se poate vedea clar importanţa vegherii, a tratării unei probleme care a existat de la începutul Bisericii Domnului, însăşi Cristos avertizându-ne de prezenţa acestor învăţători falşi. Să ne mângâiem unii pe alţii şi să lăsăm pe aceşti învăţători în mijlocul nostru? Care este datoria noastră ca păstori a turmei care ne-a fost încredinţată?

 

Uneori mă uimeşte atitudinea firavă a unor păstori, crezând ca nu este bine să ne luăm la luptă cu lupii, că noi nu sunt mieluşei cu colţi şi gheare. Chemarea şi responsabilitatea de apărare este pusă pe umerii celor chemaţi la păstorire, şi nu a turmei. Pavel învaţă clar pe presbiterii din Efes la veghere, iar în scrisoarea către Tit 1:9, el spune că este datoria presbiterilor să înfrunte pe potrivnici. Pavel scrie referitor la calificarea presbiterilor:

 

„... să se ţină de Cuvântul adevărat, care este potrivit cu învăţătura, pentru că să fie în stare să sfătuiască în învăţătura sănătoasă, şi sa înfrunte pe potrivnici.”

 

Cred că este necesar să facem o bună distincţie între unul care vine cu o învăţătură străină, şi cineva care în cunoaşterea adevărului, mai face o abatere, sau are nevoie de o corectitudine. Aceştia, cu dragoste se lasă îndrumaţi, recunoscând vocea Duhului prin cei chemaţi să ajute la zidirea Bisericii sale. Sa închizi gura unei oi şi să-i spui să tacă pentru că noi nu suntem mieluşei cu gheare, este deja o învăţătură străină. Datoria păstorului este să-si dea viaţa, reputaţia şi tot ce are pentru turma Domnului, pentru că însăşi Cristos şi-a dat viaţa pentru ea.

 

Concluzie

 

Dragii mei, pe acest site, la această masă avem oi, capre şi lupi. Este un lucru inevitabil, însă, copiii Domnului cunosc şi recunosc pe cei care sunt aleşii Săi. Caprele sunt încăpăţânate, se uită la lucruri firave, forme şi învăţături care nu sunt grele de trăit. Acestor capre nu le poţi spune prea multe pentru că ştiu totul, nu le place orice mâncare, dacă le atingi dau cu cornul, dacă le deranjezi sunt gata de atac. Pentru aceste capre suntem chemaţi să ne rugăm, cu speranţa că Domnul îi va chema la pocăinţă, şi transformarea din capră în oaie se va produce la piciorul Crucii din Golgota.

 

În ce priveşte lupii, este pericol mare de viaţă şi trăire. Aceştia nu vor reuşi să ne ia viaţa, dar vor reuşi să ne ducă în eroare, să mergem pe căi rătăcitoare, influenţând şi rătăcind turma Domnului. O convieţuire cu aceasta categorii înseamnă suferinţă, rană, căi întunecoase, departe de vocea Domnului Isus, Păstorul cel bun.

 

Cele 3 animale aduc într-un mod metaforic viziunea unei turme amestecate, care de multe ori este atacată, cu scopul de a aduce pagubă Păstorului. În vorbirile şi mesajele pe care le aducem pe acest site şi în bisericile noastre, ar trebui să fim foarte atenţi la cine cerem să tacă din gură, să recunoaştem şi să diferenţiem oaia de capră, păstorul de lup. De multe ori ajungem să cerem oilor să tacă, caprelor să li se dea frâu liber, iar lupilor să fie lăsaţi în mijlocul nostru, crezând că îi vom câştiga pentru Domnul.

 

Lupul nu îşi are locul în casa Domnului, la adunarea sfinţilor, iar caprelor li se cere ascultare, bun simţ, o participare paşnică, fără impulsul firii şi a coarnelor care aduc rană. Mieluşeii nu aduc rană, şi zburdatul unui mieluşel în casa Domnului nu poate fi confundat cu neascultarea caprei şi a iezilor care fără ruşine îşi fac de cap în faţa turmei.

 

Domnul să ne ajute să vorbim pe aceiaşi limbă, cu aceleaşi înţelesuri, iar unde suntem de alte păreri, Domnul să ne lumineze.

 

Coram Deo!

sus

horizontal rule

horizontal rule

Ce este nou?

CHAT Creştin!

 

FORUM

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole la subiectele doctrinare despre:

 
HRISTOLOGIE (doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE (doctrina despre Duhul Sfânt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE (doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE (doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE (doctrina despre mântuire)
 
BIBLIOLOGIE (doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE (doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE (doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE (doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)
Newsletter gratuit!

Apasă aici dacă doreşti să primeşti lunar pe email notificări despre apariţia următorului număr al Publicaţiei de Apologetică

 

Cartea de Oaspeţi

Semneaza in Cartea de Oaspeti

Apasă aici pentru a semna sau vizualiza Cartea de Oaspeţi

 Înainte

Copyright © 2003 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate