Cu haine albe
Duminică
11 iunie 2006 am avut bucuria ca în Biserica Creştină
Baptistă Sfânta
Treime din
Constanţa să avem un botez a 19 suflete.
Oficierea
a fost facută de fraţii păstori Claudiu Fechete şi Emanuel Mihaiu (Hârşova).
Desigur
a fost o zi de mare sărbătoare la care au participat multe suflete şi
biserica a fost arhiplină. Flori, zâmbete, lacrimi, bătăi puternice ale
inimii a celor care şi-au văzut copilul, nepotul, tatăl în apa botezului. Ei
şi-au încredinţat viaţa în Mâna Domnului.
Vreau
să vă scriu despre una dintre candidate, căreia îi voi folosi doar iniţiala.
C., fiica unui frate iubit din biserica noastră ajuns la o vârsta venerabilă,
a plecat din biserică de tânără găsind că viaţa îi va oferi oportunităţi
multiple. A ascultat glasul unei prietene şi a rătăcit mai bine de 30 de ani
în lume. A uitat biserica, învăţămintele părinţilor. De câţiva ani, am
vizitat cu voluntarii Betaniei familia tatălui, unde C locuieşte. A ascultat
cântările şi încurajările noastre adresate tatălui în suferinţă, mamei care
duce povara îngrijirii soţului grav bolnav.

La început
a stat retrasă, printre uşi, mai apoi, în timp, ni s-a alăturat, ca mai pe
urmă un infarct să o pună la pat. In momentele în care simţea cum viaţa se
scurge din trup, a strigat la Dumnezeu rugându-l să-i îngăduie viaţa ca să
îl recunoască ca şi Mântuitor. Domnul a ascultat-o şi i-a dat viaţa. Au fost
câteva luni de recuperare, timp în care a meditat, s-a hotărât să ia botezul.
Era o nerăbdare pe care o exprima în momentele în care ne întâlneam la
biserică. Bătrâna sa mamă plângea şi spunea sorei Anişoara Capotă: “Aţi
venit în casa mea pentru soţul meu, l-aţi vizitat şi aşa C s-a apropiat de
Domnul, a văzut Dragostea Lui în voi; apoi Domnul a trecut-o prin mare
suferinţă şi sunt fericită acum că a luat cea mai bună decizie a vieţii ei”.
sus