Arhiva Contact Despre noi Link-uri
 Articole
 

 

 

Arhiva
Contact
Despre noi
Colaboratori

Cuprins Publicaţie
NOSTRA AETATE
Apologetica
Teologie
Site-uri Baptiste
Istorie
Pastorala
Articole
Proiectul Betania
MEDIA
Stiri internationale
Din presa romana
Posta Redactiei

 


Articole de la cititori

(click pe titluri pentru articolul complet)

Biserica cu minte şi fără inimă  

de Doru Pope

Da, asta au devenit unele biserici: un cap uriaş.  Un trup firav pe care se bălăngăne un cap gigantic.  Picioare bolnăvicioase şi fără putere, de când nu au mai ascultat de porunca: „duceţi-vă!”  Mâini paralitice, de când s-au adunat mereu spre trup şi nu dinspre trup.  Dacă vizitezi biserici, şi te uiţi prin buletinele lor, ce găseşti?  Păi, nu lipseşte „declaraţia de credinţă” a bisericii.  Adică, să se ştie da capo că noi nu suntem eretici, şi credem în ceea ce trebuie!

Mi-amintesc de credinţa unuia, care a fost întrebat, în ce crede?  „În ce crede biserica mea!” a răspuns el.  „Şi ce crede biserica ta?”  „O, biserica mea, crede ca mine!”  Şi ce crezi tu şi crede biserica ta?”  „Biserica mea şi cu mine, credem la fel!”

Fara citate din Biblie la Casa Alba  

Privit – de fapt, termenul potrivit ar fi  mai degraba adulat – ca un soi de Mesia contemporan, presedintele Obama, prima persoana de culoare care a reusit sa acceada la cea mai inalta functie din Statele Unite ale Americii si, implicit, sa devina cel mai puternic om al lumii, surprinde opinia publica si electorii naivi care l-au asemanat, aproape blasfemiator, cu o Persoana infinit mai credibila si mai importanta. Sa fie oare acesta motivul pentru care presedintele american incearca sa isi indeparteze “concurentul” din mediul care il inconjoara, considerat de multi drept unul dintre ultimele bastioane ale crestinatatii in societatea contemporana, de mult secularizata.

Am remarcat – si va supun atentiei – un interesant articol al lui George Daniel Ripa, publicat pe portalul adevarul.ro, sectiunea “bloguri”, din care citez un fragment (sursa):

...DIN POLUL PLUS  

 

Mădălina ŞCHIOPU
Biserica din Ferentari – cine sînt baptiştii din România -

Clădirea mare, zugrăvită în culori deschise, cu curtea curată, contrastează cu casele mizere din Ferentari. Se numeşte Biserica Baptistă „Providenţa“, dar pastorul Otniel Bunaciu spune că mai toată lumea o cunoaşte de ani întregi ca „biserica din Ferentari“, fiind singura de acest fel din zonă. Este Duminica Floriilor, pe care baptiştii din România au hotărît de multă vreme să o celebreze alături de ortodocşi, deşi în ţările cu majoritate protestantă sau catolică urmează calendarul acestora. Aceasta fiindcă baptiştii reprezintă o comunitate puternic descentralizată, de la regiune la regiune şi de la ţară la ţară, şi care se mîndreşte cu acest lucru. Toată lumea e îmbrăcată în haine „de duminică“: dacă nu ai şti scopul pentru care se află acolo, ar putea fi foarte uşor confundaţi cu participanţii la o conferinţă.

 

Pendulă intre bine si rau  

de Ciprian Musat

(16 martie, dimineata – Deuteronom 28-29)

Întâmpinăm viaţa printr-un ţipăt ce nu prea poate fi atribuit bucuriei. Ieşim spre lume încrâncenaţi şi supăraţi că de acum va trebui să respirăm singuri, că simbioza mama-făt s-a terminat… Ne liniştim repede şi ne obişnuim cu noul mediu de care devenim tot mai interesaţi. Începem să cunoaştem zâmbetul şi bucuria copilărească, să remarcăm lucrurile din jurul nostru şi să apreciem apropierea fiinţelor pe care le vedem cel mai des: mama şi tata.

Ne alipim uşor ca şi copii dar ne dezlipim repede odată ce cunoaştem perioadele de alienare ale rebelei adolescenţe. De cele mai multe ori dezlipirea este definitivă dar îndulcită de maturitatea pe care ne-o însuşim cu amar la fiecare cotitură de viaţă. Ne facem prieteni, ne apreciem părinţii şi ne construim familii, iubim şi ne fericim adesea că iubirea ne este împărtăşită. Respirăm cu nesaţ din aerul viciat al vieţii în care suntem obligaţi să trăim şi constatăm, cu fiecare zi a maturităţii că suntem invariabil prinşi între binecuvânatare şi blestem, între bine şi rău, plăcut şi urât. Încercăm din răsputeri să ne curăţăm haina de petele reprobabile sau măcar să cârpim cu alte petice ce se murdăresc la fel de repede. Învăţăm cu greu că răul pe care nu vrem să îl facem stă lipit de noi şi uităm repede că şi binele nostru vremelnic ascunde cu tenacitate întunecate părţi.

Semnul crucii….  

de Laurentiu Balcan

Pentru multi evanghelici, semnul crucii – si nu doar semnul pe care si l-a facut Pustan - este considerat o practica sinonima cu idolatria. Asa se explica repulsia fata de cei ce isi fac cruce, repulsie care uneori poate merge pana la jigniri grosolane, atipice unui adevarat ucenic al lui Hristos. Motivat de discutiile iscate de postarea referitoare la crucea pe care si-a facut-o Pustan, am citit ceva mai mult despre semnul crucii si vreau sa impartasesc cu voi un punct de vedere pe care mi l-am clarificat cu aceasta ocazie.

1. De ce isi fac ortodocsii cruce?

Star Trek - Logica sau experienta?

de Cosmin Pascu

Daca ati urmarit marea productie a filmului Star Trek, cu siguranta veti fi de acord ca filmul nu i-a dezamagit pe fani. In ceea ce ma priveste, abia asteptam sa vad acest film, deoarce, inca imi aduc aminte ca la varsta de 14 – 15 ani, in fiecare sambata seara ,eram atintit inaintea micului ecran, fiind pasionat si atras de episoadele din Star Trek. O experienta de ne uitat ar spune unii, insa pentru mine a fost un serial exceptional. Totusi, cu toate ca acest film ne-a satisfacut toate asteptarile, (caci am asteptat aproape doi ani), Star Trek dezbate subiecte si aspecte extrem de interesante. Unul din aceste subiecte este captivat in titlul acestui articol.

(prea)Sfintia Sa, Pustan Pocaitul  

de Laurentiu Balcan

Probabil ca, la ora actuala,  cel mai celebru predicator penticostal roman este Vladimir Pustan. Pe langa carisma sa debordanta, elocinta cu care se exprima, priza pe care o are la tineri si interesul pentru cei nemantuiti, Pustan este si un pastor care socheaza. In editorialele sale loveste, intr-un mod destept, sistemul. Un sistem slabanogit care nu il intelege, ci, dimpotriva, ii pune bete in roate. Si cu toate ca fratii lui de slujire il critica, Pustan ramane unul dintre cei mai apreciati predicatori penticostali.

Recent, Pustan a socat (prea)stabila si (prea)perfecta lume a pocaitilor, prin faptul ca a predicat intr-o Biserica Ortodoxa. Mesajul sau clar despre pocainta si despre Isus Hristos, reactia extraordinara a membrilor acelei biserici - si chiar a preotului ei - au contat prea putin pentru sfintii nostri. Problema principala, erezia atomica, greseala astronomica pe care a facut-o Pustan,  dupa parerea lor, stiti care a fost? De ce si-a facut cruce, domnule, de ce? Si atunci au inceput ai nostri sa palavrageasca. Ba ca parintii nostri au fost batuti pentru cruce, ba ca bisericile noastre trebuie sa fie diferite, ba ca una, ba ca alta.

Ecclesia in perspectiva relatiei dintre credinta si fapte - I  

de Paul Negrut

Orice observator atent al spatiului religios din zilele noatre poate remarca faptul ca asa numitii crestini se deosebesc intre ei nu doar prin ceea ce tine de specificul denominatiei de care apartin, ci chiar in cadrul aceleasi denominatii, prin ceea ce tine de profunzimea si autenticitatea vietii spirituale. Fiecare denominatie crestina are:

I. Un set de invataturi fundamentale care constituie temelia credintei respective;

II. Un set de valori comportamentale care exprima practica vizibila a a acelei credintei.

BAPTIŞTII DIN BUCOVINA, partea XII  

 

FAPTE ȘI ÎNTÂMPLĂRI

Era în anul 1921, într-o joi dimineață când văd un străin îmbrăcat cu haine naționale îndreptându-se spre locuința mea din Corcești. Când m-am uitat mai bine la el era fr. Silvestru Ungurean, după ce ne-am salutat am intrat în cameră și dacă l-am întrebat cu ce ocazie vine la noi a spus că a vrut să-mi facă o vizită. Apoi, în primele ore după masă mi-a spus să mă îmbrac și să merg cu el, dar nu mi-a spus unde mergem. Am plecat cu el, am trecut pădurea Vuliva, am trecut com. Frătăuții Noi, am trecut com. Maneuți și am ajuns la Dornești, apoi am plecat cu trenul. La stăruințele mele, abia în tren mi-a spus că mergem la Mihoveni. Când am ajuns la Mihoveni, casa părintească a fratelui Silvestru Ungurean era plină de nuntași, iar eu am celebrat căsătoris religioasă a lui Silvestru Ungurean cu sora Veronica Ciobanu pe care am botezat-o altă dată.

 

Creştini „organici"

de Doru Pope

S-au umplut magazinele de produse organice.  Adică, din cele crescute ca prunele lui bunicu’.  Fără îngrăşăminte chimice, fără stropire cu alte produse chimice.  Gustoase, făr-ndoială, dar… pline de viermi!  Trebuia să fii atent cum le mănânci, dacă nu voiai să le serveşti gata împachetate cu proteine.

Produsele organice de azi sunt mai mici, mai puţin aspectuoase decât celelate, obţinute pe căi… dubioase.  Şi doamnele noastre petrec mult timp uitându-se la ele, mirosindu-le, cântărindu-le din ochi şi-n mână, apoi uitându-se la eticheta cu preţul.  Trebuie aici să spun că preţul tuturor produselor organice este condimentat cu piper!  Şi piperul este şi el… organic!  Asta ca nu nu aibă nimeni nici o îndoială.  Mai aud prin biserică doamne vorbind între ele despre necesitatea de a mânca produse organice.  Argumentele sunt multiple: că nu te umflă ca celelalte (deşi, la mine asta nu mai contează că nu pot fi umflat mai tare decât sunt!  Wow, ce pesimist sunt!), că produc regularitatea scaunului (Alin Cristea o să mă dea pe Confesională că fraza asta nu e demnă de perspective creştine, cum după părerea domniei sale, nici discutarea despre Obama nu este…), că nu te balonează, că se digeră mai uşor, că Johnny cel mic a scăpat de un furuncul mâncând doar broccoli organic fier în apă filtrată, etc.  Carne organică, obţinută din vaci care au mâncat fân şi trifoi organic, care au băut apă organică, şi au fost căsăpite organic, cu unelte din fier organic, pe o masă de scândură organică, carne împachetată apoi în pungi de plastic organice, duse la magazin cu camioane care ard combustibili organici, etc.  V-aţi făcut deja o imagine.

4,7 milioane de contribuabili “tin” 20 milioane de beneficiari

 

De la 1 septembrie 2009 se va introduce mult trambitata ”coplata in sistemul sanitar”. Un principiu care, in sine, nu este rau deloc, va fi implementat la noi in aceeasi maniera care incurajeaza lenea, puturosenia si ne-munca. Dar ajung imediat si la explicatii… Inainte insa, trebuie sa cititi cu ochii vostri o declaratie de-a dreptul naucitoare a ministrului sanatatii:

‘Opinia publica trebuie sa inteleaga ca anumite categorii defavorizate nu vor plati coplata, ele vor primi vaucere (cupoane - n.r.). Vaucerele pot fi baza unui viitor sistem privat de asigurari de sanatate. Avem 4,7 milioane de contribuabili si consuma aproape 20 milioane de oameni, in conditiile in care contributia la asigurarile de sanatate a scazut de trei ori si jumatate in ultimii ani, iar veniturile oamenilor au crescut’, a spus Ion Bazac.
Sursa: ziarul Gandul, citat de portalul newz.ro

 

Buuuun… Sa recapitulam… O informatie naucitoare - faptul ca 4,7 milioane de contribuabili trebuie sa suporte cheltuielile a 20 de milioane de “consumatori” de servicii si prestatii medicale… La aceasta putem adauga faptul ca, din cei 4,7 milioane de contribuabili, foarte probabil majoritatea au venituri aflate sub 1.000 RON/ lunar (si ma refer aici la veniturile declarate, fireste, nu neaparat la cele reale).

 

Vladimir Pustan si-a facut cruce!

Nu este o informatie venit pe surse, ci este o informatie cat se poate de publica. In urma cu vreo cateva zile am vazut filmuletul pe YouTube.

Povestea incepe de la Preotul din Mosuni care l-a vazut pe net si a dorit sa-l aiba in Parohia lui. Dorinta lui s-a implinit intr-o duminica si biserica a devenit arhi-plina. Profesorul Vladimir Pustan a rostit binecuvantarea “Marire Tatalui si Fiului si Sfantului Duh” si apoi si-a facut cruce. E imbracat in negru, ca sa se asemene cat mai mult cu un preot.

Dupa asta a inceput sa predice Cuvantul lui Dumnezeu cu putere in acea biserica. Mesajul a fost depsre ce inseamna pocainta adevarata.

Dorin Axente - Actualitatea Manuscriselor de la Marea Moartă  

de DanutM

Cele 900 de manuscsrise scrise în ebraică, aramaică şi greacă, descoperite între 1947-1956 în 11 peşteri aflate în proximitatea localităţii Khirbet Qumran pe malul vestic al Mării Moarte, reprezintă una dintre cele mai importante descoperiri arheologice ale secolului al XX-lea. Chiar de la descoperirea primelor manuscrise şi până la publicarea integrală a lor, s-au emis diverse teorii referitoare la posibilii autori care stau în spatele acestei colecţii extraordinare de scrieri antice. Publicate integral doar după mulţi ani de la descoperirea lor şi sub presiunea comunităţii academice internaţionale, misterul încă pluteşte asupra acestor texte şi a lumii din spatele lor. Cine sunt autorii acestor manuscrise şi care este semnificaţia lor pentru studiile biblice?

Luther si reforma - 1

de Ciprian Musat

Cele două subiecte, Luther şi Reforma, nu pot fi studiate cu succes decât ca un tot unitar pentru că nu poţi să-l înţelegi pe Luther, independent de Reformă, şi nici Reforma, dacă Luther este scos din centrul scenei.

S-au făcut multe încercări de a-l înţelege pe Luther în funcţie de influenţa pe care el a exercitat-o asupra dezvoltării ulterioare a istoriei. Istoriografia catolică tradiţională îl consideră pe Luther un călugăr nebun, un psihopat posedat de Diavol, care dărâmă stâlpii Bisericii Mame. Pentru protestanţii ortodocşi,  Luther era un cavaler evlavios, un Moise, un Samson, un Ilie, chiar al cincilea evanghelist. Pentru pietişti, el era un apostol cu inima ca pâinea caldă. Naţionaliştii germani îl proslăveau ca fiind eroul popular si „părintele naţiunii”, teologii nazişti l-au făcut un proto-arian şi precursor al Fuhrer-lui. Este semnificativ faptul că anumite texte din scrierile lui Luther pot fi citate pentru a sprijini fiecare din aceste caricaturi. Cu toate acestea, nici una dintre ele nu ia în serios înţelepciunea de sine a lui Luther, care este punctul de start pentru o evaluare adecvată a teologiei sale. Numai doi teologi din toată istoria bisericii, Augustin şi Toma d’Aquino, ating statura lui Luther. De asemenea numai un singur corp de scrieri, documentele Noului Testament au mai fost studiate cu atâta scrupulozitate cum au fost studiate operele reformatorului de la Wittemberg.

Luher si reforma - 2

de Ciprian Musat

Martin Luther s-a născut în orăşelul minier Eisleben la 10 noiembrie 1483, orăşel pierdut prin pădurile Turingiei. În dimineaţa zilei următoare copilul a fost botezat. Era o veche tradiţie de a boteza copiii cu numele sfântului sărbătorit în  ziua respectivă. Cum 11 noiembrie era sărbătoarea Sfântului Martin din Tours, patron al Franţei, noul născut primii numele de Martin.

Tatăl băiatului, Hans Luder, fusese iniţial plugar dar devenise miner în minele de cupru din Mansfeld, unde fusese nevoit să se stabilească după ce-şi părăsise oraşul de baştină din cauza sărăciei lucii. După ani de trudă îşi făcuse câteva cuptoare şi ajunse cel mai însemnat dintre cei patru consilieri ai urbei.

Hans Luder era mic de statură,  noduros şi îndesat, cu ochii negrii, vii şi inteligenţi, deschis, cinstit şi drept, dar extrem de sever faţă de alţii şi faţă de sine. Avea mâna grea faţă de toţi cei şapte copii, dar mai ales de micuţul Martin, cel mai mare dintre ei, preferatul, pentru că dorea să-l educe cum trebuie şi credea că a educa înseamnă a pedepsi.

Ce este nou?

 

Mapamond Creştin Baptist - ştiri de interes pentru creştinătatea română.

 

Biblia Online - versiunea Dumitru Cornilescu tocmai a fost actualizată la versiunea 1.0! Sunteţi invitaţi să o vedeţi - şi să o folosiţi! Acum într-o nouă interfaţă, cu motor de căutare propriu şi plan de citire a Bibliei într-un an!

 

Grup de Discuţii Apologetică - te poţi abona şi scrie mesaje care să fie dezbătute, discutate în acest grup de către membrii săi.

 

Forum - actualizat şi diversificat, securitate crescută, caracteristici de ultima ora

 

CHAT Creştin! - aici intri dacă vrei să discuţi cu prietenii sau să îţi faci prieteni noi. Teme diverse.

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole la subiectele doctrinare despre:

 
HRISTOLOGIE (doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE (doctrina despre Duhul Sfânt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE (doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE (doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE (doctrina despre mântuire)
 
BIBLIOLOGIE (doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE (doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE (doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE (doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)
Newsletter gratuit!

Apasă aici dacă doreşti să primeşti lunar pe email notificări despre apariţia următorului număr al Publicaţiei de Apologetică

 

Cartea de Oaspeţi

Semneaza in Cartea de Oaspeti

Apasă aici pentru a semna sau vizualiza Cartea de Oaspeţi

Înapoi Înainte
Copyright © 2003-2006 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate