Arhiva Contact Despre noi Link-uri
 Articole
 

 

 

Arhiva
Contact
Despre noi
Colaboratori

NOSTRA AETATE
Apologetica
Teologie
Site-uri Baptiste
Istorie
Pastorala
Proiectul Betania
Articole
MEDIA
Stiri internationale
Din presa romana
Posta Redactiei

 


Articole

 

 

Articolele din acest număr:

 

Care este Biserica “Adevarata”? - de Daniel Branzei

[click aici...]

Chemarea Domnului la sfintenie - de Marian Ghita

[click aici...]

Creaţionism şi educaţie

[click aici...]

Despre tradiţie - de Claudiu Dobra

[click aici...]

Suicidul - perspective teologice - de Emanuel Adrian Sarbu [click aici...]
Vreau să mă mărit... - de Doru Pope [click aici...]

horizontal rule

Creationism si educatie

http://agorachristi.wordpress.com/2007/10/12/creationism-si-educatie/

Supun atentiei dvs. o serie de documente cu privire la predarea teoriei creaţioniste în şcolile din Romania. Documentele sunt relativ ‘calde’ şi sper sa reuşesc să fac o analiză cât mai repede. Până atunci, vă pun la dispoziţie documentele şi vă invit să reflectaţi la ele sau chiar să le comentaţi (aici sau pe blogul/revista/situl dvs.).

Despre ce este vorba, pe scurt: Pe 17 septembrie, Adunarea Parlamentara a CE a votat o recomandare (elaborată de Committee on Culture, Science, and Education) cu privire la prezenţa teoriei creaţioniste în curicula şcolară publică. Titlul este grăitor: “The dangers of creationism in education”. Iată sumarul ei:

Creationism in any of its forms, such as “intelligent design”, is not based on facts, does not use any scientific reasoning and its contents are definitely inappropriate for science classes.

However, some people call for creationist theories to be taught in European schools alongside or even in place of the theory of evolution. From a scientific view point, there is absolutely no doubt that evolution is a central theory for our understanding of life on Earth.

The Assembly calls on education authorities in member states to promote scientific knowledge and the teaching of evolution and to oppose firmly any attempts at teaching creationism as a scientific discipline.

Episodul 2: din programa analitica de biologie a şcolilor din România sunt eliminate lecţiile sau capitolele despre teoria evoluţiei! Aţi citit bine: Europa recomandă eliminarea creaţionismului, România “execută” prin eliminarea evoluţionismului.

Reacţiile nu întârzie să apară. Prezint în lista de linkuri de mai jos două reacţii româneşti (previzibile de altfel) şi un comentariu scurt al lui Albert Mohler Jr., preşedintele Southern Baptist Seminary.

Am spus că voi comenta mai târziu, dar vreau totuşi să ridic nişte mingi la fileu:

1. Cred că această dispută şi posibilă nouă criză va pune problema relaţiei Ortodoxiei cu creaţionismul, în special, şi cu ştiinţa în general. În contextul desfăşurării în România a unui program Templeton pe tema relaţiei dintre religie şi ştiinţă, sperăm să auzim nişte opinii cât mai interesante.

2. În cazul unei poziţii pozitive faţă de creaţionism a majorităţii ortodoxe, în ce măsură ar trebui România să judece implicarea ei în proiectul european şi în termenii religiei? Mai simplu: ce rol ar trebui să joace raţiunile religioase în jocul politic de la Bucureşti şi Bruxelles? Amintesc în acest context de veto-ul polonez în problema pedepsei capitale, parţial motivat de raţiuni de etică religioasă. Sub aceeaşi rubrică a relaţiei dintre politic şi religios, cum se face ca într-o ţară preponderent creştină este posibil ca avortul să fie permis?

3. O a treia întrebare: care este miza aici? De ce consideră Adunarea Parlamentară a CE necesară o asemenea rezoluţie, dar mai ales într-un limbaj atât de categoric, ca să nu spun injurios. Mohler sugerează că “o societate seculară are nevoie cu disperare de naturalist evolution ca fundament metafizic pentru concepţia ei despre lume şi viaţă.” Mă întreb dacă putem trata această problemă independent faţă de problematica Invocatio Dei. Chiar dacă multe confesiuni creştine au găsit o modalitate de a accepta teoria evoluţiei, păstrând totuşi noţiunea că în spatele procesului evolutiv se află o inteligenţă divină, nu cred că seculariştii europeni se vor mulţumi cu un atare compromis. Miza în acest caz ţine de raţiuni ultime, de scopuri trans-istorice, de credinţa (pe care unii o vor discreditată) că există o sursă unică a adevărului, a binelui şi a frumosului, o sursă care nu doar că nu este manipulabilă de raţiunile politice, economice şi sociale a Europei unite, ci care le şi judecă pe acestea.

Până una alta, iată documentele:

Rezoluţia AP a CE

Scrisoarea deschisă a lui Remus Cernea

Articol Cristi Rogozanu

Articol Albert Mohler (engleză)

Acest articol a fost publicat pe octombrie 12, 2007 at 7:26 am and is filed under Education, Integrare, Ortodoxie, Teologie publică, Uncategorized. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Puteti lasă un răspuns, or trackback from your own site.

sus

horizontal rule

Despre traditie

http://blogulmeu.ro/dobra/archives/106/

de Claudiu Dobra

     Una din marile probleme pe care Luther le-a semnalat a fost cea legata de “autoritatea finala”. Cu alte cuvinte, care este autoritatea ultima in fata careia trebuie sa ma inclin?! Biserica Romano-Catolica vede trei autoritati finale (Biblia, Traditia si Papa, ultimul avand dreptul de a decreta dogme ex catedra), Bisericiile Ortodoxe vad doua autoritati finale (Traditia si Biblia, care sunt pe picior de egalitate), iar Bisericiile Protestante vad doar o autoritate finala (Scriptura).

     Am observat de la o vreme ca s-a reluat o veche discutie in jurul relatiei dintre traditie si Biblie, fara a se avea in vedere rolul fiecareia dintre ele. Daca cele doua sunt separate, cum a facut aparent protestantismul - spun aparent, deoarece daca veti citi scrieriile lui Luther si ale lui Calvin veti vedea foarte multe referiri la scrieriile parintiilor bisericesti din primele secolele , care nu sunt altceva decat parte a traditie.

     Traditia este si ramane istoria bisericii, pe cand Biblia in sine este o colectie, o antologie de texte sacre. In mod normal cele doua nu pot fi opozante, ba mai mult, nu au voie sa fie opozante. In clipa cand cele doua devin contrare atunci avem probleme foarte mari. De exemplu, care a fost autoritatea finala la cei care nu au avut Biblia in formatul in care noi il avem azi? Dar daca textele sacre pe care le avem noi nu sunt complete (cum vor unii sa demonstreze prin studiile lor aspura unor scrieri gnostice - e.g. Evanghelia dupa Toma) sau ca sunt prea multe (Luther, spre exemplu, nu accepta cu toata inima cartile canonice Iacov, Iuda, Apocalipsa. De altfel, ma intreb cum de nu le-a scos din Biblia lui?! Sau ce l-a oprit sa nu le scoata?!)

     Cand discutam despre relatia traditie-Scriptura eu cred ca trebuie sa avem in vedere unele aspecte. In primul rand este cel de ordin functional: a) odata cu expansiunea bisericii pe pamant au aparut si diferite probleme de ordin organizatoric ceea ce a dus inevitabil la aparitia episcopilor si a prezbiterilor (nu uitati suntem inca in perioada apostolica) care aveau mai mult un rol spiritual, decat unul administrativ (acesta din urma va fi dezvoltat ulterior); b) sistemul religios de organizare iudaic poate fi observat si in biserica primara, astfel ca inca din primele decenii putem vorbi despre o ierahie (apostol, episcop, prezbiter, credincios) si despre modul in care cei care pastoresc biserica si se indeletnicesc cu Cuvantul trebuie sa fie sustinuti economic (”nu lega gura bolului cand treiera” sau “cine primeste invatatura in Cuvant, sa faca parte din toate bunurile lui si celui ce-l invata”, iar aceste nu sunt altceva decat o continuare a principiului Vechi Testamentar de sustinere economica a liderilor religiosi).

     In al doilea rand este aspectul dogmatic. Nici una din scrieriile apostolice si a evanghelistiilor nu a fost una de teologie sistematica. Fiecare dintre ele a cautat sa raspunda la probleme destinatarilor. Cu toate ca nu avem nici o epistola care sa poata fi catalogata ca o teologie sistematica (nici macar Epistolele Romani si Evrei) totusi il gasim pe Irineu de Lyon (sec II) scriind despre dogma Sfintei Treimi (Trimitatea oiconomica). Ba mai mult, el afirma ca ceea ce prezinta nu este ceva nou decat o expunere in scris a ceea ce biserica crede dintotdeauna. Aceeasi dogma va fi tratata si de catre Tertulian, ajungandu-se ca la finele sec. al III-lea inceputul sec. al IV-lea sa fie in centrul dezbaterilor teologice.

     Adevarul e ca niciodata nu am reusit sa inteleg cum s-a ajuns ca in traditia crestina sa se vorbeasca despre Sf. Treime cand nici unul din scriitorii apostolici sau ucenicii acestora nu au tratat aceasta problema. Tema lor favorita fiind cristologia soteriologica. Aici se vede rolul foarte important al traditiei, care a pastrat pe cale orala, iar mai tarziu in scris unele dogme care existau in biserica chiar daca nu au fost semnalate direct in epistolele Nou Testamentare (atat apostolul Pavel cat si autorul Epistolei catre Evrei fac cateva referiri directe la divinitatea lui Isus Cristos, dar nu vorbesc despre Sf. Treime nici macar sub forma implicita sau indirecta).

   In al treilea rand trebuie avut in vedere si formarea canonului. Care a fost rationamentul celor care au decis canonul? De ce aveau nevoie de un canon propriu-zis? Daca au putut trai trei secole fara nici o Bibliei de ce au considerat ca in secolul al IV-lea aveau nevoie? Iata cateva intrebari pertinete; intrebari care cer un raspuns. Eu cred ca formarea canonului a fost o consecinta a dorintei bisericii de a stopa evolutia ereziilor in cadrul crestinismului, precum si elementul de unitate in credinta si dogma. Cu alte cuvinte, rolul canonului a fost acela de norma pentru intreaga crestinatate. Se observa prin aceasta ca nu traditiei ii este oferita rolul de norma, ci scrieriilor apostolice care sunt considerate sacre si/sau inspirate.

     Dar atunci care este rolul traditiei? Dupa cum si Tibi Pop semnala pe forumul “Confesional”, traditia este ancorarea in istorie si are o valoare progresiva. Ea creste si se dezvolta in timp. Nu cred ca ea trebuie ignorata. Dimpotriva, ea trebuie consultata. Nu poti sa dai nastere la dogme care nu sunt regasite in traditia crestina. Nu poti sa faci afirmatii teologice despre un text biblic fara a consulta ceea ce au spus si inaintasii tai. Facand declaratii teologice fara ai consulta pe predecesorii tai risti sa dai nastere unor idei care nu au nimic de a face cu crestinismul. Biblia si traditia crestinismului impreuna ma fac, ma ajuta sa vad cat de aproape sau cat de departe sunt de adevarul lui Dumnezeu in materie de dogma, de traire si de viata eclesiala.

     Faptul ca canonul biblic a fost stabilit o data pentru totdeauna imi ofera posibilitatea de a verifica atat viata actuala a bisericii cat si traditia bisericii - care inevitabil sufera transformari in timp. Avand acest punct de sprijin, care este stabil, pot vedea ce a fost bun si ce a fost rau in traditia eclesiala. Mai mult, pot sa observ unde interpretarile teologice s-au departat de ganidrea apostolica. Pe de alta parte, avand traditia pot invata modul in care Biserica de-a lungul secolelor a gasit de cuviinta sa dezvolte anumite invataturi apostolice, modul in care crestinatatea s-a raportat la fiecare epoca in parte, precum si unele erori pe care teologii le-au facut in materie de credinta, din diferite motive sau metode de interpretare folostite (e.g. platonismul, aristotelismul, rationalismul).

     In concluzie, nu cred ca se poate vorbi despre o egalitate intre Biblie si Traditie, deoarece fiecare isi are rolul ei foarte important. Nu cred ca cineva trebuie sa afiseze o atitudine ostila impotriva ei, deoarece traditia ii confera o ancorare in istorie, precum si elementele unei vieti de credinta autentice. Pe de alta parte, tot traditia scoate in evidenta anomaliile care au aparut de-a lungul secolelor in crestinism atat in evolutia unor dogme, cat si in practica eclesiala. De aceea, in opinia mea, un studiu al traditiei eclesiale este bine venit in viata Bisericii. Cred ca in modul acesta fiecare credincios va putea observa pericolul care il paste daca interpreteaza cum ii vin lui mai bine Biblia - norma credintei crestine -, precum si modul in care in timp Dumnezeu a gasit cu cale sa ne descopere dogmele Revelatiei Speciale - Sf. Scriptura si Persoana Domnului Isus Cristos. Si nu in ultimul rand, un astfel de studiu, consider ca ne va ajuta sa devenim mai relevanti pentru perioada in care traim.

sus

Ce este nou?

Mapamond Creştin Baptist - ştiri de interes pentru creştinătatea română.

 

Biblia Online - versiunea Dumitru Cornilescu tocmai a fost actualizată la versiunea 1.0! Sunteţi invitaţi să o vedeţi - şi să o folosiţi! Acum într-o nouă interfaţă, cu motor de căutare propriu şi plan de citire a Bibliei într-un an!

 

Grup de Discuţii Apologetică - te poţi abona şi scrie mesaje care să fie dezbătute, discutate în acest grup de către membrii săi.

 

Forum - actualizat şi diversificat, securitate crescută, caracteristici de ultima ora

 

CHAT Creştin! - aici intri dacă vrei să discuţi cu prietenii sau să îţi faci prieteni noi. Teme diverse.

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole la subiectele doctrinare despre:

 
HRISTOLOGIE (doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE (doctrina despre Duhul Sfânt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE (doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE (doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE (doctrina despre mântuire)
 
BIBLIOLOGIE (doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE (doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE (doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE (doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)
Newsletter gratuit!

Apasă aici dacă doreşti să primeşti lunar pe email notificări despre apariţia următorului număr al Publicaţiei de Apologetică

 

Cartea de Oaspeţi

Semneaza in Cartea de Oaspeti

Apasă aici pentru a semna sau vizualiza Cartea de Oaspeţi

Arhiva | Contact | Despre noi | Colaboratori
Copyright © 2003-2006 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate