Hartă Site Contact Despre noi FORUM
 Apologetică
 


Home
Arhiva editurii

Cuprins Publicaţie
EDITORIAL
Apologetică
Teologie
Istorie
Pastorală
Cartea Creştină
Literatură
Mărturisiri
Proiectul Betania
Mass-Media
Ştiri
POŞTA REDACŢIEI

Colaboratorii

 


Pagina de Apologetică

 

Octavian C. Obeada - Apologet Baptist

Pagina de Apologetică este realizată de

 

Octavian C. Obeada

Preşedintele Misiunii Vox Dei

Apologet Baptist

 

Conciliul Quinsext sau Conciliul din Trullo, care a avut loc în anul 692 d. Hr. a fost un conciliu intermediar dintre Conciliul al Şaselea Ecumenic - ţinut la Constantinopole in anul 680 d. Hr., care a avut ca dezbatere principală întrebarea dacă Isus avea două naturi şi care dintre acestea acţionau în domeniul deciziilor - şi al Şaptelea Conciliu Ecumenic - ţinut la Nicea în anul 787 d. Hr., unde Iconoclaştii au cerut prin forţă ca Biserica să distrugă toate zugrăvelile cu Dumnezeu şi Isus, Icoanele, Picturile, sculpturile; mulţi au fost ucişi dintre cei care protejau lucrările de artă religioasă; acest Conciliul a decis că este adecvat să se venereze astfel de imagini, dar adevărata Închinare este doar pentru Dumnezeu şi s-a numit „Duminica Ortodoxiei”.

 

Conciliul de la Trullo este alcătuit mai mult dintr-o serie de canoane care tratează subiecte referitoare la viaţa episcopilor, la canoanele anterioare, crezuri precum şi alte anatemizări. Printre toate acestea putem aminti faptul că deşi nu a fost acceptat ca un conciliu Ecumenic de către Biserica Răsăriteană (Ortodoxă) şi nici de cea Apuseană (Catolică), canoanele acestui scurt sinod sunt considerate de cei mai mulţi ca fiind partea a doua a celui de-al Şaselea Conciliu Ecumenic. Alte păreri spun că acest sinod nu a fost acceptat ca ecumenic, dar canoanele sale au fost acceptate în cadrul sinodului de la Nicea şi au primit astfel un caracter ecumenic.

 

Luna viitoare vom trata subiectul Conciliului II de la Nicea, sau aşa cum este el cunoscut în general, al Şaptelea Conciliu Ecumenic.

 

La secţiunea de Ortodoxism din această lună prezentăm un articol despre apofaticismul răsăritean. Printre distinctivele variate ale teologiei Răsăritene, apofaticismul este probabil printre cel mai constrânse şi mai dureroase. Acesta este constrângător pentru că implică un principiu familiar, chiar intrinsec, faţă de revelaţia specială, dar este şi dureros deoarece îşi preia acest principiu din contextul enscripturat şi enculturat. Partea a 4a a documentarului despre "Ce Este Tradiţia", scris de Caius Obeada, explică în această lună procesul de formare al tradiţiei în cadrul Părinţilor Bisericeşti din primele secole.

horizontal rule

Dacă sunteţi interesaţi să ne sugeraţi subiecte de studiu,

o puteţi face pe adresa misiunii.

 

Orice comentariu poate fi trimis la adresa:
apologetics@voxdeibaptist.org

sus

horizontal rule

Conciliul Quinsext sau

Conciliul din Trullo, 692 d. Hr.

 

 

Conciliul Quinsext (sau Conciliul din Trullo), 692 - Din faptul că canoanele Conciliului din Trullo sunt incluse în acest volumul al Decretelor şi al Canoanelor celor Şapte Concilii Ecumenice acesta nu trebuie presupus că este intenţionat să afirme că aceste canoane au vreo autoritate ecumenică, sau că conciliul prin care au fost acestea adoptate pot să pună baza vreunei pretenţii de a fi ecumenice ori în vederea constituirii sale sau a tratamentului subsecvent de către Biserică a acestor legiferări. Este adevărat că acesta a pretins în acea vreme un caracter ecumenic, şi s-a denumit pe sine astfel în câteva din canoanele sale, este adevărat că în mintea Împăratului Justinian II., care l-a numit, acesta a avut intenţia să fie unul ecumenic. Faptul e că grecii la început l-au declarat a fi o continuare a celui de-al Şaselea Sinod şi că prin acest nume ei au denumit în mod frecvent şi au citat canoanele acestuia. Dar este de asemenea adevărat că Apusul nu era într-adevăr reprezentat la acesta (aşa cum vom vedea că este prezentat), că atunci când împăratul a trimis mai apoi canoanele către papă pentru a primi semnătura sa, el a refuzat în totalitate de a mai avea de a face cu ei; şi este mai departe adevărat că ele nu au fost observate în mod practic de către Apus deloc, şi că în Răsărit autoritatea lor era mai degrabă teoretică decât reală. [ Parta 1 ]  [ Partea 2  ]

 

Concilium Quinisextum. 692 d. Hr. - Popa din Roma Antică a dobândit un mare triumf dogmatic în al şaselea consiliu ecumenic, dar biserica greacă a avut satisfacţia de a stigmatiza pe cel puţin un popă ca eretic, şi curând a găsit o oportunitate de a aminti rivalilor ei despre limitele autorităţii ei. Al cincilea şi al şaselea consiliu ecumenic au trecut decretele doctrinale, dar nici un canon disciplinar. Acest defect a fost alimentat de un nou consiliu la Constantinopole în 692, numit Concilium Quinisextum,1 de asemenea al Doilea Consiliu Trullan, din salonul de banchet cu un acoperiş cupolă în palatul imperial unde acesta s-a ţinut.2 Acesta a fost convocat de Împăratul Iustinian II supranumit Rinotmetos,3 unul dintre tiranii cei mai nemiloşi care au dezonorat vre-odată un tron creştin. El a domnit din 685-695, a fost detronat de o revoluţie şi trimis în exil cu un nas mutilat, dar şi-a recâştigat tronul în 705 şi a fost asasinat în 711.4 Consiliul suplimentar a fost pur oriental în compunerea şi spiritul său. El a adoptat 102 canoane, majoritatea dintre ele antice, dar care totuşi încă nu sunt aprobate legal sau ecumenic. Ele acoperă întreaga răspândire a vieţii şi disciplinei clericilor, şi sunt valabile până în ziua de azi în biserica estică. Ele includ optzeci şi cinci de canoane apostolice (cu treizeci şi cinci mai multe decât au fost recunoscute de biserica romană), canoanele primelor patru consilii ecumenice, şi din mai multe consilii minore, ca cele de la Ancyra, Neo-Caesarea, Gangra, Antioch, Laodicea, etc.; de asemenea canoanele ale lui Marele Dionysius din Alexandria, Peter din Alexandria, Gregory Thaumaturgus, Athanasius, Basil, Gregory din Nyssa şi Gregory din Nazianzum, Amphilochius din Iconium, Timothy din Alexandria, Cyril din Alexandria, Gennadius din Constantinopol, şi un canon anti-roman din Cyprian din Carthage. Decretele episcopilor romani sunt ignorate. [detalii...]

 

sus

 

 

ORTODOXISM

 

 

O evaluare evanghelică a apofaticismului răsăritean - Printre distinctivele variate ale teologiei Răsăritene, apofaticismul este probabil printre cel mai constrânse şi mai dureroase. Acesta este constrângător pentru că implică un principiu familiar, chiar intrinsec, faţă de revelaţia specială, dar este şi dureros deoarece îşi preia acest principiu din contextul enscripturat şi enculturat. Folosirea metodologiei apofate în cadrul tradiţiei teologice Răsăritene se adresează încă o dată vechii probleme a „cunoaşterii lui Dumnezeu” precum şi a ramificărilor pentru abordarea cuiva a acestui subiect. [detalii...]

horizontal rule

CE ESTE TRADIŢIA

Partea a IV a

de Caius Obeada

 

Conform teologilor ortodocşi, a patra formă prin care TRADIŢIA este manifestată sau îşi găseşte o exprimare, sunt Părinţii Bisericeşti. Unul din teologii ortodocşi explică acest aspect al TRADIŢIEI în următoarele cuvinte:

 

„Sfânta Scriptură, în mod special Noul Testament, nu conţine toate doctrinele şi învăţăturile lui Cristos. Biserica, care a produs Scriptura, nu se supune complet la numai o singură EPIPHENOMENA, chiar fiind cea mai autoritativă: adică Sfintele Scripturi. O parte importantă a învăţăturilor şi doctrinelor lui Cristos continuă să fie prezente şi lăsate din generaţie în generaţie a sfinţilor, prin alte forme şi căi care sunt şi ele parte a vieţii Bisericeşti, a vieţii în Duhul Sfânt. Una din aceste căi şi metode prin care adevărul lui Cristos a ajuns şi la noi sunt doctrinele Sfinţilor Părinţi a Bisericii.” [detalii...]

 

horizontal rule

Puteţi citi alte articole de apologetică

pe pagina de Apologetică a Bibliotecii Misiunii Vox Dei

 

 [Apasă aici pentru detalii]

sus

 


Ce este nou?

CHAT Apologetic!

Aici poţi să vorbeşti online pe teme de Apologetică, Teologie sau să îţi faci prieteni noi. Tot ce trebuie să faci e să intri cu un user (de preferinţă numele tău mic) apăsând aici.

 

FORUM de discuţii pe teme Teologice, Apologetice şi discuţii libere!

[apasă aici pentru detalii]

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe paginile fiecărui subiect de studiu găsiţi o serie de articole de interes.

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole noi la subiectele doctrinare despre:
 
HRISTOLOGIE
(doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE
(doctrina despre Duhul Sfânt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE
(doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE(doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE
(doctrina despre mântuire)
 
BIBLIOLOGIE
(doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE
(doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE
(doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE
(doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)
 
Apasă pe titluri pentru a accesa paginile cu aceste subiecte
Newsletter gratuit!

Apasă aici dacă doreşti să primeşti lunar pe email notificări despre apariţia următorului număr al Publicaţiei de Apologetică

 

Cartea de Oaspeţi

Apasă aici dacă doreşti să semnezi sau să citeşti Cartea noastră de Oaspeţi.

 

Citeşte Biblia online!

Citeşte Biblia Online!


 Înapoi Înainte 
Copyright © 2003 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate