Hartă Site Contact Despre noi FORUM
 Apologetică
 


Iulie 2005
Arhiva editurii
Caută în site

Cuprins Publicaţie
EDITORIAL
Apologetică
Teologie
Istorie
Pastorală
Cartea Creştină
Pagina de Umor
Mărturisiri
Proiectul Betania
Mass-Media
Ştiri
POŞTA REDACŢIEI

Colaboratorii

 


Pagina de Apologetică

 

Octavian C. Obeada - Apologet Baptist

Pagina de Apologetică este realizată de

 

Octavian C. Obeada

Preşedintele Misiunii Vox Dei

Apologet Baptist

 

Conciliul al Optulea Ecumenic (denumit şi Constantinopole IV) a condamnat şi l-a destituit pe PHOTIUS. Fiind de două ori patriarh de Constantinopole în secolul nouă, se bucură de o supremaţie aproape incomparabilă deopotrivă în Biserica rusă şi în cea greacă din zilele noastre. Deşi în timpul său el a avut duşmani, şi deşi circumstanţele au înnorat faima sa la Roma şi la curtea Bizantină, el a luat stăpânire printre oamenii săi de la primul, şi curând după moartea sa Biserica sa a pus numele său în calendarele sale de sfinţi. A judeca caracterul său nu este uşor. El nu a fost tiranul pe care oponenţii săi îl reprezintă a fi, deşi el putea fi dur şi autoritar. El era şiret, mincinos şi inutil, dar a fi aşa stătea în caracterul timpului său şi în atmosfera de la Constantinopole în care el a trăit. El a fost un fel de geniu filolog, filozof, teolog, jurist, matematician, om de ştiinţă, orator, şi poet universal; nu un gânditor original dar cu o memorie puternică, din industria fierului, cu un bun simţ estetic, cu o mare abilitate dialectică, prevăzător şi inteligent în chestiuni practice, cu o voinţă şi putere de conducere, un judecător serios al oamenilor, şi adevărat în prietenie, deşi de asemenea întotdeauna exigent la întoarcere. Evlavia sa în felul ei era reală. Biserica Ortodoxă îi datorează lui înţelegerea şi aprecierea deosebirii lui faţă de latini. Deja mândru de moştenirea sa, Photius a intensificat şi a confirmat conştiinţa ei, şi i-a dat lozincile care nu au fost uitate niciodată. Tot el a atacat celibatul silit asupra clericilor, adăugirea de Apus a lui „FILIOQUE” la Crez, şi încoronarea lui Charlemagne în Apus.

 

Acest consiliu nu este găsit în nici una dintre colecţiile canonice ale Bizantinilor; actele şi canoanele sale sunt ignorate în întregime de ei şi este numit al optulea conciliu doar de către vestici. Cărturarii moderni au arătat că acesta a fost inclus în lista consiliilor ecumenice doar mai târziu, adică, după secolul unsprezece. Am decis să includem consiliul, de dragul întregirii istorice. Împăratul Basil I şi patriarhul Ignaţiu, după ce a fost restaurat in vederea sa a Constantinopolului, i-a cerut Papei Nicholas I să cheme un consiliu pentru a decide cu privire la episcopii şi preoţii care au fost ordinaţi de Photius. El a avut loc la Constantinopole după ce delegaţii Papei Hadrian II au ajuns, care între timp l-au succedat pe Nicholas. Aceşti delegaţi au fost Donatus, Stephen şi Marinus şi ei au prezidat consiliul. El a început în catedrala din Hagia Sophia în 5 octombrie 869. A zecea şi ultima sesiune a fost ţinută în 28 februarie 870, când 27 de canoane au fost citite şi aprobate de consiliu.

horizontal rule

Dacă sunteţi interesaţi să ne sugeraţi subiecte de studiu,

o puteţi face pe adresa misiunii.

 

Orice comentariu poate fi trimis la adresa:
apologetics@voxdeibaptist.org

sus

horizontal rule

Al Optulea Conciliul Ecumenic

Constantinopole IV (869-870 d. Hr.)

  

Al optulea consiliu ecumenic: Constantinopole IV 869-70  - Imaginile Domnului nostru vor fi onorate în aceeaşi manieră ca şi cartea Evangheliei. Pentru că, aşa cum cuvintele Evangheliei ne conduc spre mântuire, tot aşa de asemenea imaginile prin culorile lor produc acelaşi efect, şi toţi, învăţaţi şi neînvăţaţi, îşi pot deriva foloase de acolo. Mesajul care vine la noi prin cuvântul scris, acelaşi este adus acasă la noi prin culoarea Imaginii. De vreme ce onoarea direcţionată spre imagine se întoarce în intenţie spre prototip, aceasta urmează, în acord cu raţiunea corectă şi tradiţia antică, că imaginile trebuie să fie onorate în aceeaşi manieră ca şi cartea Evangheliei şi imaginea preţioasei cruci. Dacă, pentru acest motiv, nimeni nu onorează acum imaginea lui Hristos, el nu va vedea forma Sa când El vine să îşi glorifice sfinţii Săi. Tot astfel noi destinăm tablourile şi imaginile ale Binecuvântatei Sale Mame şi a îngerilor, ca de asemenea imaginea Sfintelor Scripturi le descriu pentru noi în cuvinte: de asemenea cele ale Apostolilor, profeţilor, martirilor şi a tuturor sfinţilor. [detalii...]

 

Al patrulea Consiliu din Constantinopole: 869-870 - Acest consiliu, denumit ca al optulea consiliu ecumenic de canonicii vestici, nu este găsit în nici una dintre colecţiile canonice ale Bizantinilor; actele şi canoanele sale sunt ignorate în întregime de ei. Cărturarii moderni au arătat că acesta a fost inclus în lista consiliilor ecumenice doar mai târziu, adică, după secolul unsprezece. Am decis să includem consiliul, de dragul întregirii istorice. Împăratul Basil I şi patriarhul Ignaţiu, după ce a fost restaurat in vederea sa a Constantinopolului, i-a cerut Papei Nicholas I să cheme un consiliu pentru a decide cu privire la episcopii şi preoţii care au fost ordinaţi de Photius. El a avut loc la Constantinopole după ce delegaţii Papei Hadrian II au ajuns, care între timp l-au succedat pe Nicholas. Aceşti delegaţi au fost Donatus, Stephen şi Marinus şi ei au prezidat consiliul. El a început în catedrala din Hagia Sophia în 5 octombrie 869. A zecea şi ultima sesiune a fost ţinută în 28 februarie 870, când 27 de canoane au fost citite şi aprobate de consiliu. Toţi cei care au vrut să semneze Liber satisfactionis, care au fost trimişi de Papa Hadrian II, au fost admişi la consiliu. Relatarea făcută de Anastasius conţine lista autentică a celor care au semnat actele consiliului. Împăratul Basil I şi fiii săi, Constantine şi Leo, au semnat actele după patriarhi şi în acelaşi an în care au promulgat deciziile consiliului, după ce au dat un decret cu acest scop. [detalii...]

 

Patriarhul Photius - Era confruntării dintre est şi vest a început înainte de Photius. Scrisoarea scrisă către Al Doilea Consiliu de la Niceea în 787 (care a aprobat cultul imaginilor) de Patriarhul Tarasius, care a declarat procesiunea Duhului ek tou Patros di' Huiou, a cauzat un mare scandal la curtea din Charlemagne. Împăratul a trimis o capitulare către Popa Hadrian I, cum am văzut deja, protestând împotriva acestei învăţături. El a criticat de asemenea aceasta în Libri Carolini şi în final a condamnat-o prin Consiliul din Frankfurt în 794. Filioque a fost în acest timp inclusă în crez şi cântată în bisericile din Imperiu. Cu câţiva ani mai târziu, la sfârşitul lui 808, această practică a dat naştere unui incident serios, când un călugăr grec din mănăstirea din Mar Sabas a observat faptul că, cărţile liturgice folosite într-o mănăstire franceză de pe Muntele Măslinilor includeau Filioque. Călugărul John a proclamat erezia cărţilor şi a condus o campanie împotriva călugărilor francezi, care, aşa cum am văzut, au apelat la Popa, care, la rândul lui, i-a scris împăratului. [detalii...]

 

Photius - Photius, de două ori patriarh de Constantinopol în secolul nouă, se bucură de o supremaţie aproape incomparabilă deopotrivă în Biserica rusă şi în cea greacă din zilele noastre. Deşi în timpul său el a avut duşmani, şi deşi circumstanţele au înnorat faima sa la Roma şi la curtea Bizantină, el a luat stăpânire printre oamenii săi de la primul, şi curând după moartea sa Biserica sa a pus numele său în calendarele sale de sfinţi. A judeca caracterul său nu este uşor. El nu a fost tiranul pe care oponenţii săi îl reprezintă a fi, deşi el putea fi dur şi autoritar. El era şiret, mincinos şi inutil, dar a fi aşa stătea în caracterul timpului său şi în atmosfera de la Constantinopol în care el a trăit. El a fost un fel de geniu filolog, filozof, teolog, jurist, matematician, om de ştiinţă, orator, şi poet universal; nu un gânditor original dar cu o memorie puternică, din industria fierului, cu un bun simţ estetic, cu o mare abilitate dialectică, prevăzător şi inteligent în chestiuni practice, cu o voinţă şi putere de conducere, un judecător serios al oamenilor, şi adevărat în prietenie, deşi de asemenea întotdeauna exigent la întoarcere. Evlavia sa în felul ei era reală. Biserica Ortodoxă îi datorează lui înţelegerea şi aprecierea deosebirii lui faţă de latini. Deja mândru de moştenirea sa, Photius a intensificat şi a confirmat conştiinţa ei, şi i-a dat lozincile care nu au fost uitate niciodată. [detalii...]

sus

horizontal rule

ORTODOXISM

 

Sfinţenia în Biserica Timpurie

 

Există două grupări majore în biserica timpurie: Biserica Apuseană şi Biserica Răsăriteană. Când spun Apusean şi Răsăritean mă refer la lumea Mediteraneană. Gândiţi-vă la o linie imaginară care trece de la nord la sud prin Marea Adriatică, divizând Marea Mediteraneană în jumătate. Biserica Apuseană ar fi în vestul acelei linii şi Biserica Răsăriteană la estul liniei. Roma era centrul Bisericii Apusene, care avea să devină mai târziu Biserica Romano-Catolică din care a provenit mişcarea Protestantă ca un protest împotriva Catolicismului. Atât Catolicismul cât şi Protestantismul aparţini Bisericii Apusene. Această ramură din biserica timpurie vorbea şi scria în latină. [detalii...]

horizontal rule

Puteţi citi alte articole de apologetică

pe pagina de Apologetică a Bibliotecii Misiunii Vox Dei

 

 [Apasă aici pentru detalii]

sus

 


Ce este nou?

Pagina de umor!

O inimă veselă înseninează faţa (Prov. 15:13), şi este un leac bun (Prov. 17:22). Prea multă învăţătură nu duce la multă bucurie... Accesaţi pagina de umor pentru a vă descreţii frunţile. Detalii aici!

 

Pagină de căutare!

Prin intermediul acestei pagini ai posibilitatea de a căuta diverse articole, subiecte de interes, precum şi pasaje din Scriptură. Apasă aici!

 

CHAT Creştin! Aici poţi să vorbeşti online pe teme de Apologetică, Teologie sau să îţi faci prieteni noi. Tot ce trebuie să faci e să intri cu un user (de preferinţă numele tău mic) apăsând aici.

FORUM de discuţii pe teme Teologice, Apologetice şi discuţii libere!

[apasă aici pentru detalii]

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe paginile fiecărui subiect de studiu găsiţi o serie de articole de interes.

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole noi la subiectele doctrinare despre:
 
HRISTOLOGIE
(doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE
(doctrina despre Duhul Sfânt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE
(doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE(doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE
(doctrina despre mântuire)
 
BIBLIOLOGIE
(doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE
(doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE
(doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE
(doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)
 
Apasă pe titluri pentru a accesa paginile cu aceste subiecte
Newsletter gratuit!

Apasă aici dacă doreşti să primeşti lunar pe email notificări despre apariţia următorului număr al Publicaţiei de Apologetică

 

Cartea de Oaspeţi

Apasă aici dacă doreşti să semnezi sau să citeşti Cartea noastră de Oaspeţi.

 

Citeşte Biblia online!

Citeşte Biblia Online!


 Înapoi Înainte 
Copyright © 2003 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate