Hartă Site Contact Despre noi FORUM
 Apologetică
 


Home
Arhiva editurii

 

Apologetică
Teologie
Istorie
Pastorală
Literatură
Mărturisiri
Proiectul Betania
Mass-Media
Ştiri

Colaboratorii

 


Pagina de Apologetică

 

 

Pagina de Apologetică în fiecare lună tratează diferite subiecte de studiu care ajută înţelegerea gândirii şi înţelegerii baptiste. Luna trecută am tratat Calvinismul, sistemul teologic opus Arminianismului, în care Dumnezeu în suveranitatea Sa a ales din veşnicie în harul Său pe cei aleşi să fie răscumpăraţi şi să aibă viaţă veşnică. Pentru cei care nu sunt familiari cu SOTERIOLOGIA (doctrina mântuirii), există 3 sisteme teologice care interpretează doctrina mântuirii: Universalismul, Arminianismul şi Calvinismul.

Înainte ca Calvin şi Arminian sa dezbată opinii diferite în ce priveşte doctrina mântuirii, cu peste o mie de ani înaintea lor doi teologi au început schimbul de părerii în ce priveşte mântuirea, având ca punct de plecare doctrinele Harmarteologică şi Antropologică, respectiv doctrina păcatului şi a omului. Cele doua personaje istorice au fost Augustin si Pelagius. În urma lungilor dezbateri, Biserica primara ia partea lui Augustin, declarând eretic pe Pelagius. Momentan se pare ca Biserica a fost de partea lui Augustin, însă istoria ne spune ca la sfârşit, de-a lungul secolelor, ideile lui Pelagius au câştigat teren si inimile multor teologi, astfel ca Biserica Primara de-a lungul secolelor depărtându-se de învăţăturile Biblice a trebuit sa fie trezită din somnul adânc de un Thomas Aquinas la în începutul mileniului al doilea si mai târziu de Luter si Calvin.

Ca să înţelegem perspectiva istorică a dezbaterii teologice pe care Calvin şi Arminius a avut-o, o să întoarcem timpul înapoi la dezbaterea teologică, ce a început înaintea lor cu peste o mie de ani, prezentând pe primul candidat istoric: Pelagius.

Pelagius, deşi se cunoaşte foarte puţin despre el ca persoană şi mai mult despre învăţăturile sale, ştim că a fost un preot din Anglia, un călugăr Celtic şi un conducător spiritual foarte respectat deopotrivă de laici cât şi de clericii din timpul său. El a crezut cu fermitate în individ – în voinţa sa liberă şi în capacitatea sa de a se îmbunătăţi pe sine ca o fiinţă spirituală. Acest concept la pus în divergenţă cu învăţăturile bisericii primare, un avocat al ei fiind Augustin.

În articole pe care le punem la dispoziţia cititorului, încercăm să facem cunoscut pe Pelagius ca persoana şi în mod deosebit învăţăturile teologice pe care le-a susţinut si care au influenţat biserica Domnului pe parcursul istorie şi a dezvoltării înţelegerii teologica pe care a avut-o.

Dacă sunteţi interesaţi să ne sugeraţi subiecte de studiu, o puteţi face pe adresa misiunii.

 

Orice comentariu poate fi trimis la adresa:
apologetics@voxdeibaptist.org

sus

PELEGIANISMUL: "Teologia VOINŢEI LIBERE"

 

Pelagius (c. a. 354-418) Pelagius, deşi se cunoaşte foarte puţin despre el decât că a venit din Anglia şi personal a jucat un rol important în modelarea caracterului creştinismului Celtic. Deşi era un preot, Pelagius a fost un călugăr Celtic şi un conducător spiritual foarte respectat deopotrivă de laici cât şi de clerici.

 

Pelagianism - sectă creştină eretică apărută în secolul 5 provocând concepţiile lui Sf. Augustin despre har şi predestinare. Doctrina a fost avansată de celebrul călugăr şi teolog Pelagius (c.355–c.425).

 

Pelagianismul: Religia omului natural - de Michael S. Horton (courtesy of www.modernreformation.org ) . Teologul de la Princeton, B. B. Warfield a considerat Pelagianismul „reabilitarea acelei viziuni păgâne despre lume,” şi a concluzionat cu claritatea caracteristică, „Fundamental, există doar două doctrine ale mântuirii: că mântuirea este de la Dumnezeu, şi că mântuirea este de la noi înşine. Prima este doctrina comină creştinismului; ultima este doctrina păgânismului universal.”

 

Schiţe de teologie: Pelagianismul, Semi-Pelagianismul & Augustinianismul – de A. A. Hodge - O COMPARAŢIE A SISTEMELOR.   În acest capitol va fi prezentată o scurtă schiţă a principalelor poziţii contrastante ale celor trei sisteme rivale Pelagianism, Semi-Pelagianism, şi Augustinianism, sau aşa cum sunt ele denumite în formele lor complet dezvoltate, Socinianism, Arminianism, şi Calvinism — împreună cu o schiţă a istoriei ridicării şi răspândirii lor. (courtesy of www.graceonlinelibrary.org)

 

Augustin şi Pelagius - de R. C. Sproul. „Augustin este cel care ne-a dat Reforma.” Aşa a scris B. B. Warfield în evaluarea sa a influenţei lui Augustin asupra istoriei bisericii. Nu numai faptul că Luther a fost un călugăr Augustinian, sau faptul că Calvin l-a citat pe Augustin mai mult decât orice alt teolog, este ceea ce a provocat remarca lui Warfield. Mai degrabă, faptul că Reforma a fost martorul triumfului final al doctrinei lui Augustin despre har asupra moştenirii viziunii Pelagiane despre om. (courtesy of www.monergism.com)

 

AUGUSTIN & CONTROVERSA PELAGIANĂ1 - de Benjamin B. Warfield (1851-1921)

Partea I: Originea & Natura Pelagianismului. Era inevitabil ca energia Bisericii în realizarea intelectuală şi definirea doctrinelor sale în relaţiile dintre ele, să fie îndreptată spre partea obiectivă a adevărului creştin. Controversele principale din primele patru secole şi definiţiile doctrinelor care au rezultat, cu privire la natura lui Dumnezeu şi persoana lui Hristos; şi până ca aceste întrebări teologice şi Hristologice să fie stabilite definitiv, Biserica putea să îşi întoarcă atenţia spre partea mai subiectivă a adevărului.

 

Captivitatea Pelagiană a Bisericii - de R. C. Sproul. La scurt timp după ce Reforma a început, în primii câţiva ani după ce Martin Luther a pus cele Nouăzeci şi Cinci de Teze pe uşa bisericii la Wittenburg, el a tipărit câteva broşuri scurte având o diversitate de subiecte. Una dintre cele mai provocatoare a fost intitulată The Babylonian Captivity of the Church (Robia Babiloniană a Bisericii). În această carte, Luther privea înapoi la acea perioadă a istoriei Vechiului Testament când Ierusalimul a fost distrus de armatele invadatoare ale Babilonului şi elita poporului a fost dusă în captivitate.

sus

ORTODOXISM

 

Teologia icoanelor: o perspectivă protestantă

Capitolul 3 – Învăţătura biblică si icoana  

 

"Insistenta ortodoxă asupra Întrupării, ca fiind fundamentul pentru teologia icoanelor, dă naştere la un număr de întrebări. Prima se referă la natura relaţiei dintre Vechiul Testament si Noul Testament cât si implicaţiile sale pentru teologia icoanelor. A doua se referă la folosirea Scripturilor folosite de Părinţii Bisericeşti din cadrul controversei iconoclaste care ne duce la punerea la îndoială a metodei si legitimităţii principiilor hermeneutice si exegetice folosite pentru a construi si susţine o teologie a icoanelor. A treia are de a face cu accentul ortodox pe simţul vedere care derivă din noţiunea Întrupării si care ne va duce să investigăm semnificaţia acestui simt în cadrul planului de mântuire, în lumina revelaţiei biblice.

 

Acest capitol va cerceta problemele menţionate anterior în legătură cu teologia icoanelor aşa cum este găsită în scrierile teologilor ortodocşi precum si a face evaluarea metodei lor si a legitimităţii ei din punctul de vedere al hermeneuticii si exegezei contemporane. "
 

..... va continua în numărul viitor. Pe cei care doresc să primească prin email întreaga lucrare, îi rugăm să ne trimită un email prin care să solicite restul publicaţiei.

 

Puteţi citi alte articole de apologetică pe pagina site-lui.

sus

Ce este nou?

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o o serie de subiecte de studiu:

 

bullet
Apologetică
bullet
Biografii
bullet
Etică
bullet
Scrieri Primele Secole
bullet
Teologie Sistematică
 
Pe paginile fiecărui subiect de studiu găsiţi o serie de articole de interes.
 
Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole noi la subiectul doctrinar de ANTROPOLOGIE (doctrina despre om).
Newsletter gratuit!

Apasă aici dacă doreşti să primeşti lunar pe email notificări despre apariţia următorului număr al Publicaţiei de Apologetică

 

Cartea de Oaspeţi

Apasă aici dacă doreşti să semnezi sau să citeşti Cartea noastră de Oaspeţi.


 Next 
Copyright © 2003 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate