Arhiva Contact Despre noi Link-uri
 Pagina de Apologetică
 

 

 

Arhiva
Contact
Despre noi
Colaboratori

NOSTRA AETATE
Apologetica
Teologie
Site-uri Baptiste
Istorie
Pastorala
Articole
Proiectul Betania
Media
Ştiri Internaţionale
Din Presa Română
Poşta Redacţiei

 

 


 

Pagina de Apologetică

 

 

Octavian C. Obeada

Pagina de Apologetică este realizată de

 

Octavian C. Obeada

Preşedintele Misiunii Vox Dei

Apologet Baptist

horizontal rule

În acest număr:

 

Identitatea confesională într-o epocă post-confesională - de Marius Birgean [pagina 1]

Părinţii apostolici credeau în cinci tipuri de tradiţie [pagina 1]
O scurta istorie baptista - de Damian Ion [pagina 2]

horizontal rule

O scurta istorie baptista

de Damian Ion

Damian Ion Istoria Bisericii Baptiste

Spre deosebire de alte miscari religioase, miscarea baptista nu isi poate identifica un intemeietor unic, asemenea lui Martin Luther, Zwingli, John Calvin sau John Wesley. Unii istorici il socotesc pe John Smith un astfel de intemeietor. Nu se cunoaste data si locul nasterii lui in Anglia. A studiat la Christ College, Cambridge, intre 1594-1598, dupa care a slujit ca preot in Biserica Anglicana pâna in anul 1606, când a trecut de partea puritanilor separatistilor. In 1608 s-a mutat in Olanda, din cauza persecutiei declansate de casa regala impotriva separatistilor. A fost primul care s-a autobotezat in 1609 si apoi i-a botezat si pe alti 36, cu care a format prima biserica baptista. A murit in Amsterdam in 1612. Numele de baptisti a aparut ca o porecla data in batjocura de cei carora li se parea caraghios ca oamenii in toata firea sa faca atâta caz de importanta botezului. Exista trei teorii cu privire la sursa din care s-a desprins miscarea baptista: teoria succesiunii neintrerupte, teoria inrudirii anabaptiste si teoria derivarii din separatistii englezi.

1. Succesiunea neintrerupta
Una din cele mai populare teorii istorice este aceea ca bisericile baptiste au existat in toata istoria bisericii, de la botezarea lui Isus in Iordan de catre Ioan Botezatorul-Baptistul si pâna astazi. Aceasta teorie sustine ca doar baptistii poseda adevarata mostenire de credinta si ca ei au pastrat-o de la inceput. Desi ei n-au folosit numele de baptisti, membrii acestor grupari ar fi fost identice cu bisericile baptiste de astazi. Aceasta teorie poseda doua defecte majore. Intâi, ea nu poate fi atestata cu date istorice. Marturiile de credinta specifice montanistilor, novatienilor, donatistilor, paulicienilor, valdenzilor, albigenzilor (catharilor), lolarzilor si husitilor contin o intreaga serie de doctrine si practici care nu pot fi identificate cu specificul credintei practicate de baptisti. Desi unele din aceste grupari au impartasit convingeri baptiste (autoritatea suprema a Bibliei, credinta personala necesara primirii botezului, autonomia bisericii locale, preotia universala etc), celelalte articole de crez si unele practici nu pot fi incadrate in specificul baptist. In al doilea rând, teoria succesiunii neintrerupte, declara tot restul crestinatatii istorice drept o miscare apostata, lucru inadmisibil. Sustinuta la sfirsâtul sec.19 si la inceputul sec.20, teoria succesiunii neintrerupte a fost astazi abandonata.

2. Inrudirea anabaptista
O a doua teorie sustine ca baptistii se trag, direct sau indirect, din anabaptisti (aripa radicala a Reformei din sec.16). Din gruparea anabaptista au facut parte fratii elvetieni, huteritii si menonitii (adeptii lui Menno Simon). Teoria are o puternica confirmare in dovezile istorice. Desi n-au preluat in intregime doctrinele teologiei anabaptiste (mai ales in ceea ce priveste pacifismul si non-rezistenta, depunerea juramântului, interdictia de a ocupa un oficiu public si anumite detalii legate de natura intruparii), baptistii sec.17 au continuat teologia credinciosilor care au primit botezul doar ca urmare a unei marturisiri personale de credinta in Isus Cristos, a preotiei celor din banci si a libertatii religiei scoase de sub controlul statului si reasezata sub autoritatea unica a constiintei.

3. Separatistii din Anglia
Cea mai raspândita teorie este ca baptistii se trag din separatistii englezi exilati in Olanda. Acesti puritani separatisti ajunsesera la convingerea ca biserica anglicana este dincolo de posibilitatea unei intoarceri la credinta si practica crestina adevarata si ca este mai bine ca cei ce cred Biblia sa se separe de viata bisericii oficiale patronata de rege. In felul acesta, miscarea baptista este definita peste tot ca o dorinta de separare a celor ce vor sa se intoarca la invatatura Noului Testament, de bisericile traditionale, anchilozate in forme si datini eclesiastice. Separarea s-a facut atunci când biserica istorica a refuzat apelul de intoarcere la Biblie si a emis acte normative care i-au declarat pe baptisti eretici. Separatistii baptisti au aparut pe fondul unei alte separari. Anglicanii se separasera de Biserica romano-catolica pe vremea lui Henry VIII, cel care a avut sase neveste. Când s-a despartit de prima dintre ele, Caterina de Aragon, papa de la Roma l-a excomunicat pentru divort. Scos din fire, Henry VIII a poruncit Parlamentului sa taie legaturile care legau Biserica Angliei de papalitate (1543). Aceasta despartire a Bisericii Angliei (anglicana) de Biserica Romano-Catolica trebuia sa fie doar o iesire de sub autoritatea eclesiastica, nu si o renuntare la practica sau invatatura catolica. Henry VIII s-a autodeclarat singurul suveran al Bisericii Angliei, dar a incredintat conducerea administrativa a Bisericii Angliei in mâinile arhiepiscopului de Canterbury. In campania sa anticatolica, Henry a desfintat toate manastirile si a confiscat toate averile Bisericii Romano-Catolice. Moralitatea si spiritualitatea crestinismului din Anglia nu s-au imbunatatit insa cu nimic, ci chiar au decazut. Dupa câteva incercari de reformare din interior, puritanii englezi, adepti ai unei intoarceri la spiritul si litera Noului Testament, au devenit separatisti.

In ce consta specificul credintei crestine baptiste ?
In esenta convingerilor lor, baptistii isi trag seva din crestinismul istoric, cu ajustarile pe care le-a adus Reforma. Cu toate ca au fost influentati de curente teologice contemporane, baptistii si-au facut un titilu de cinste din a se numi popor al cartii, adoptând Biblia drept unica si absoluta sursa de autoritate in crez si practica. Un al doilea principiu preluat de la Reformatori este preotia universala a credinciosilor, supranumit si responsabilitatea individuala in fata lui Dumnezeu. Tabelul de mai jos contine carta celor patru libertati cardinale ale separatistilor (puritanilor), deveniti baptisti (prin etapa olandeza si prin sosirea lor pe meleagurile Americii).

Libertatea sufletului
Noi credem in preotia universala a tuturor credinciosilor, in libertatea si responsabilitatea oricarui om de a sta direct in fata lui Dumnezeu, fara impunerea unui anumit crez si fara interpunerea vreunui cleric sau guvern.

Libertatea Bibliei
Noi credem in autoritatea Bibliei. Credem ca Biblia, sub directa autoritate a lui Isus Cristos, este esentiala in viata fiecarui credincios si in viata bisericii. Sustinem libertatea fiecarui crestin de a interpreta si aplica biblia dupa calauzirea personala pe care o primeste din partea Spiritului Sfint.

Libertatea bisericii
Noi credem in autonomia bisericii locale. Credem ca bisericile baptiste sunt libere, sub autoritatea lui Isus Cristos, sa hotarasca cine poate fi primit in biserica si cine sa fie cei care o conduc, sa hotarasca formele de inchinare si metodele de lucru, sa ordineze pe aceia pe care-i crede inzestrati de Spiritul Sfânt cu daruri pentru slujire si sa decida când si cu cine sa colaboreze in activitatea largita a trupului spiritual al bisericii lui Cristos.

Libertatea religioasa
Noi credem in libertatea religioasa, libertatea pentru religie si in libertatea fata de religie. Orice om este liber sa imbratiseze si sa practice o anumita religie sau sa refuze orice forma de credinta religioasa. Suntem adeptii unei totale separari intre Biserica si Stat.

In ciuda asemanarilor cu protestantismul reformei, baptistii sunt astazi o miscare distincta si, istoric, separata. Una din cauzele pentru care baptistii s-au despartit de protestanti a fost refuzul de a-si insusi invatatura despre magistratii bisericii. In general, protestantii Reformei sunt avocati ai bisericilor teritoriale, suportate si protejate de Stat, incorporând sub disciplina lor intreaga populatie si aducându-i pe noii nascuti intre membrii ei, prin botezul copiilor. In contrast cu practicile protestante, dar in acord cu convingerile anabaptistilor si menonitilor, baptistii insista asupra faptului ca in Biserica nu se poate intra decât in mod voluntar, negând astfel valoarea botezului copiilor, autoritatea bisericii asupra intregii populatii dintr-un anumit teritoriu si orice forma de constrângere a constiintei care s-ar putea naste din unirea Bisericii cu Statul. Aceasta pozitie ii aseaza pe baptisti ca precursori si gruparii asa-numitelor biserici de credinciosi sau de pocaiti. In acelasi timp, aceasta pozitie a fost samânta din care s-au nascut toate formele moderne de civilizatie. Toate statele lumii civilizate nu mai au biserici de Stat, ci ingaduie cetatenilor sa-si manifeste dreptul la libera alegere a convingerilor in domeniul religiei.

Practici specifice crestinilor baptisti
B – Botezul credintei personale
A – Autonomia Bisericii locale
P – Preotia universala a credinciosilor
T – Transformarea vietii prin sfintirea Spiritului
I – Inspiratia literala a Bibliei
S – Separarea totala a Bisericii de Stat
T – Trimiterea Evangheliei pâna la marginile lumii

horizontal rule

Ce este nou?

Mapamond Creştin Baptist - ştiri de interes pentru creştinătatea română.

 

Biblia Online - versiunea Dumitru Cornilescu tocmai a fost actualizată la versiunea 1.0! Sunteţi invitaţi să o vedeţi - şi să o folosiţi! Acum într-o nouă interfaţă, cu motor de căutare propriu şi plan de citire a Bibliei într-un an!

 

Grup de Discuţii Apologetică - te poţi abona şi scrie mesaje care să fie dezbătute, discutate în acest grup de către membrii săi.

 

Forum - actualizat şi diversificat, securitate crescută, caracteristici de ultima ora

 

CHAT Creştin! - aici intri dacă vrei să discuţi cu prietenii sau să îţi faci prieteni noi. Teme diverse.

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole la subiectele doctrinare despre:

 
HRISTOLOGIE (doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE (doctrina despre Duhul Sfânt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE (doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE (doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE (doctrina despre mântuire)
 
BIBLIOLOGIE (doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE (doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE (doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE (doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)
Newsletter gratuit!

Apasă aici dacă doreşti să primeşti lunar pe email notificări despre apariţia următorului număr al Publicaţiei de Apologetică

 

Cartea de Oaspeţi

Semneaza in Cartea de Oaspeti

Apasă aici pentru a semna sau vizualiza Cartea de Oaspeţi

 Arhiva | Contact | Despre noi | Colaboratori
Copyright © 2003 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate