Arhiva Contact Despre noi Link-uri
 Apologetică
 

 

 

Iunie 2006
Caută în site
Colaboratori

 

NOSTRA AETATE
Apologetică
Teologie
Istorie
Pastorală
Cartea Creştină
Eseuri Creştine
Umor
Proiectul Betania
Pagina Femeii
Mass-Media
Ştiri
Lectură Creştină
Poşta Redacţiei

 


Pagina de Apologetică

 

 

Octavian C. Obeada - Apologet Baptist

Pagina de Apologetică este realizată de

 

Octavian C. Obeada

Preşedintele Misiunii Vox Dei

Apologet Baptist

ORTODOXISM

 

Mărturie creştină către creştinii nominali din cadrul Ortodoxiei

 

Raport al Consultării cu privire la Evanghelizarea Mondială

Mini-consultare asupra evanghelizării creştinilor nominali din cadrul Ortodoxiei,

ţinut la Pattaya, Tailanda din 16-27 iunie 1980

Sponsorizat de Comitetul Lausanne pentru Evanghelizarea Mondială

 

3. Situaţia contemporană

 

Biserica Ortodoxă în diferite culturi numără 155 de milioane. Imigranţii au găsit bisericile de acelaşi fel ca în ţările lor mamă care urmează aceiaşi doctrină, şi sunt conectate oarecum faţă de politica sau guvernarea bisericii lor din ţara mamă.

 

A. Europa Răsăriteană

 

Din punct de vedere politic şi cultural: Din punct de vedere cultural, dacă nu politic, ţările din Europa Răsăriteană prezintă un „mozaic” variat de elemente diversificate încât nu este posibilă nici o generalizare. Există ţări care înainte de 1939 erau caracterizate de înalta dezvoltare industrială (Germania de Est) şi democraţia Occidentală (Cehoslovacia), în timp ce altele conţineau anumite comunităţi mult mai înapoiate ale Europei (Albania, Bulgaria). Stalin a încercat să impună cu forţa o anumită formă de totalitarism asupra tuturor, dar rezultatul a variat în fiecare caz.

 

Abordarea ortodocşilor din aceste ţări nu necesită faptul de a ne implica într-o examinare politică detaliată a fiecărei ţări relevant de importante (URSS, Polonia, România, Iugoslavia, Bulgaria şi Albania). Este mult mai important să ştim fundalul religios/cultural al fiecărei ţări; şi, pentru scopuri practice, scurtătura spre aceasta este studiul produs de Conciliul Britanic al Bisericilor, scris de Trevor Beeson în 1974 şi intitulat „Discretion and Valour: Religious Conditions in Russia and Eastern Europe” („Discreţie şi valoare: Condiţii religioase în Rusia şi Europa Răsăriteană”). Pentru a înţelege trecutul cultural al Ortodoxiei, totuşi, este nevoie de un studiu mai extins, şi nu numai studiul, dar şi o voinţă de a avea empatie, ceea ce foarte puţini creştini evanghelici sunt doritori să o facă.

 

Pentru a generaliza, există circa 120 de misiuni protestante active în Europa Răsăriteană de astăzi. De sigur, multe dintre aceste sunt foarte mici, şi, printre ele, există cu greu cineva bine versat în teologia Ortodoxă pentru a face o abordare cu sens posibilă.

 

În URSS, cu o populaţie de 257 de milioane, există 50 de milioane de Ortodocşi ruşi, 3 milioane de Protestanţi (numărul necunoscut dar ar putea fi mai mare), 30 milioane de musulmani şi circa 4 milioane evrei.

 

În Polonia, cu o populaţie de 35 milioane, există 31 de milioane de Catolici, 600.000 de Ortodocşi care folosesc limba şi liturghia slavică, şi 200.000 de Protestanţi.

 

În România, cu o populaţie de 22 milioane, există 17 milioane de Ortodocşi, 1 milion de Catolici, 200.000 de Baptişti, 150.000 de Penticostali, 30.000 de Creştini după Evanghelie, 500.000 de Luterani şi Reformaţi, 200.000 de Musulmani şi 45.000 de evrei. Există o mişcare evanghelică în cadrul bisericii Ortodoxe cunoscută drept „Oastea Domului” cu 300.000 de membrii. În fiecare an 6.000 de convertiţi sunt botezaţi în bisericile evanghelice.

 

În Iugoslavia, cu o populaţie de 22 milioane, există 9 milioane de Ortodocşi, 7 milioane de Catolici, 200.000 de Protestanţi şi 2 milioane de Musulmani. Ortodocşii cred în Biblie şi folosesc liturghiile. Există un spirit de naţionalism şi implicare în politică.

 

În Bulgaria, cu o populaţie de circa 9 milioane, există 6 milioane de Ortodocşi, 45.000 de Catolici, 55.000 de Protestanţi şi 800.000 de Musulmani.

 

În Albania, cu o populaţie de 2 milioane, statisticile de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial ale grupărilor religioase indicau 1,25 milioane de Musulmani, 497.000 de Ortodocşi, 250.000 de Catolici şi 2.500 de Protestanţi. Din 1967, toate formele de religie au fost scoase în afara legii.

 

B. Europa Apuseană

 

În aproape fiecare ţară din Europa există biserici ortodoxe care infloresc. Există un reprezentativ permanent al Patriarhului Ecumenic Demetrius I la Conciliul Mondial al Bisericilor în Geneva; în Anglia există o mare Biserica Ortodoxă din Thyatira şi Marea Britanie, cu Arhiepiscopul Methodius. Există circa 200.000 de greci în Anglia, majoritatea ciprioţi şi care trăiesc în Londra. În Germania există aproape 300.000 de lucrători greci. În finlanda există circa 66.000 de ortodocşi.

 

C. Grecia, Cipru şi Istambul

 

Grecia:

Situaţia Politică: din 21 aprilie 1967, până în 24 iulie 1974, a existat o dictatură militară, care s-a încheiat cu invazia turcă a Ciprului. Acum există un parlament democrat multi-partid.

 

Situaţia Economică: O importantă dezvoltare care a avut loc pe 28 mai 1979, a fost decizia Greciei de a deveni al zecelea membru al Comunităţii Economice Europene, care a intrat în vigoare în ianuarie 1981. Aceasta aduce schimbări în Grecia, nu doar economic, politic, şi social, dar şi religios.

 

Situaţia Religioasă: Conform noii constituţii, libertatea conştiinţei religioase există acum în Grecia, dar prozelitismul este încă ilegal.

 

Populaţia Greciei este de aproximativ 10 milioane de oameni. 96% sunt Ortodocşi Greci, 0,5% Romano-Catolici, 0,3% Evanghelici (95% frecventează regulat biserica), 2% Musulmani şi 0,12% alţii.

 

În prezent, în Grecia există o tendinţă între anumiţi preoţi pentru standarde educaţionale mai înalte şi un contact mai mare cu sursa materială şi clericii din afara bisericii lor. Un alt semn de schimbare este activitatea laicilor. Prin asociaţiile, Zoe (Viaţă) (1907), Apostoliki Dioakonia (Lucrarea Apostolică) (1930) şi Soter (Salvator), laicii se străduie pentru o propagare mai mare şi o modelare a Ortodoxiei contemporane. Această implicare a laicilor este în mod predominant un fenomen modern. Există şi alte mişcări precum Pharos (Beacon); Christian Student Action; Christian Student Union; Stavros (Cross); Apolytrosis (Redemption); St. Chrysostom's Movement; Orthodox Movement for Renewal; Go Ye Orthodox Mission; Christian Socialistic Movement (Christian Democracy); Humanistic Society of Theologians; şi altele.

 

Cuvântul „Evanghelic” este larg folosit în Grecia mai degrabă decât „Protestant”, şi aproape toţi cei ce aderă la acest termen sunt conservativi în teologia lor. Printre variatele denominaţii Protestante din Grecia, cele importante sunt: Biserica Evanghelică Greacă, Biserica Evanghelică Liberă, bisericile Penticostale şi cele Independente. Cele mai active dintre secte este Martorii lui Iehova.

 

Există două magazine creştine (Logos) – una în Atena şi alta în Tesalonic, sub patronajul AMG Int’l (Advancing the Ministries of the Gospel – Avansarea lucrărilor Evangheliei). AMG are de asemenea şi primul şi singurul spital Evanghelic din Grecia, Spitalul Sf. Luca (stabilit în aprilie 1975). Alianţa Evanghelică Greacă a fost formată pe 28 octombrie 1977.

 

Există un număr de organizaţii creştine care lucrează în Grecia, dintre care: Campus Crusade for Christ (Christian Movement of Love); Child Evangelism Fellowship (Movement for Children's Christian Education); Christian Renewal Fellowship; Christian Students' Fellowship (potential of IVCF); Eastern European Mission; European Christian Mission; European Missionary Fellowship; Gideons International; Good News Movement (Overseas Crusades); Gospel Missionary Union; Greater Europe Mission (Society of Biblical Studies/Greek Bible Institute); Greek Bible Society; Hellenic Bible Centre; Hellenic Missionary Union; International Correspondence Institute (Assemblies of God); OMS International (formerly Oriental Missionary Society); şi Scripture Union.

 

În final, schimbarea este cel mai clar văzută în domeniul ecumenismului. Un grad înalt de unitate a fost realizat cu Roma. Din anii 60, bisericile ortodoxe au devenit participante depline în Conciliul Mondial al Bisericilor. Prin intermediul contactelor frecvente cu liderii Protestanţi, precum arhiepiscopii Anglicani, Ortodoxia îşi lărgeşte baza ei de unitate şi influenţa sa în alte părţi ale Creştinătăţii. În anul 1964, Athenagoras I, Patriarhul Ecumenic de la Istambul, şi Papa Paul VI au făcut primii paşi tentativă spre reunificarea celor două mari biserici creştine prin eliminarea anatemelor. În anunţarea „Marelui Sinod” din 1968, Athenagoras şi-a sumarizat eminentele sale scopuri duble de succes: „reînnoirea bisericii şi stabilirea unităţii tuturor bisericilor creştine”.

 

Cipru: Din populaţia de 670.000, 536.000 sunt greci (80%), 120.000 sunt turci (18%), 14.000 armeni (2%), Ortodocşi Greci 80%, Musulmani 18% şi Protestanţi 0.04%. Din iulie 1974 (după invazia turcă a Ciprului), aproape jumătate din insulă a fost ocupată de turci, determinând o problemă dificilă de refugieri (circa 200.000). Situaţia religioasă este similară cu cea din Grecia. Există şi creştini armeni în Cipru şi Grecia.

 

Istambul (Constantinopole): Istambulul de astăzi este scaunul ecumenic al Ortodoxiei Răsăritene, sub conducerea Patriarhului Demetrius I. Deşi el este capul Ortodoxiei în lume, poziţia sa este pur simbolică. Odinioară erau 4,5 milioane de greci şi armeni creştini ortodocşi în Turcia, dar acum sunt doar 7.000. Acest declin în numere se datorează în principal tensiunilor politice dintre Turcia şi Grecia.

 

D. India

 

Creştinii din India reprezintă doar 2,7% din totalul populaţiei de 666 milioane (adică, circa 20,5 milioane de creştini indieni). Dintre aceştia, 9 milioane sunt Romano-Catolici, 7 milioane Protestanţi, 1,5 milioane Ortodocşi, 2,5 milioane Ortodocşi Sirieni, şi 500.000 din Biserica Mar Thoma, care are o existenţă separată de Ortodoxie din secolul 19 ca rezultat al Reformei condusă de Abraham Malpan. Din punct de vedere numeric, creştinii indieni sunt doar a treia religie, prima fiind Hinduşii cu 80% şi a doua musulmanii cu 11%.

 

India este un stat secular, şi există libertatea religiei. Marxiştii domnesc în Bengalul de Vest, şi o coaliţie guvernamentală, avându-i pe Marxişti ca partener conducător, este puterea din Statul Kerala unde trăieşte cea mai mare comunitate de creştini. Ca rezultat al alegerilor din India ţinute în ianuarie 1980, 22 de creştini sunt în Lok Sabha şi 12 în Rajve Sabha. Un membru al bisericii Ortodoxe este în Cabinetul Central de la New Delhi, şi un alt membru al aceleiaşi biserici este guvernatorul din Andhra Pradesh. Din moment ce India este un stat secular, creştinii pot practica şi propaga printr-o garanţie constituţională credinţa lor. În ciuda atacurilor din partea anumitor hinduşi fanatici contra strădaniilor evanghelice creştine din Nordul Indiei, unde creştinii formează o minoritate, situaţia politică nu scuză nici o interferenţă în eforturile evanghelice pentru câştigarea ortodocşilor sau a altora. În ceea ce priveşte condiţiile culturale, biserica Ortodoxă, Biserica Mar Thoma Siria, Biserica Nestoriană şi Biserica Catolică Siriană, toate având în total de 45 milioane, în principal în Kerala, au dezvoltat o „cultură creştină siriană” a lor. Deşi aceasta nu este la fel de liantă precum sistemul de caste dintre hinduşi, creştinii sirieni evită inter-căsătoriile cu creştinii latini sau cei protestanţi care nu aparţin tradiţiei siriene.

 

E. Orientul Mijlociu

 

Majoritatea ţărilor din Orientul Mijlociu sunt predominant musulmane – cu până la 90% din populaţie aparţinând credinţei musulmane (91% în Iordania, Siria, Iran şi 97% în Irak şi 99% în Turcia). Excepţiile notabile sunt Libanul cu circa 50% Musulmani şi Israelul cu 60% Evrei şi 35% Musulmani.

 

În Iran, singura comunitate creştină cea mai mare este Biserica Nestoriană cu circa 100.000 de urmaşi, un simplu indiciu al bisericii misionare odinioară puternică care a fost aproape ştearsă odată cu cucerirea musulmană a Persiei. Câteva alte biserici Răsăritene antice, inclusiv armenii, numără un total de 100.000 de urmaşi; Protestanţii numără circa 8.000. Ca o minoritate culturală, creştinii s-au bucurat de privilegii speciale sub Shah, şi au cerut noului guvern să le acorde şi lor aceleaşi privilegii. Creştinii pretind că sunt în siguranţă în Iran în prezent. Irakul numără aproape 100.000 de Nestorieni, 70.000 de alţi Ortodocşii, 125.000 de Romano-Catolici şi circa 4.000 de Protestanţi. Preşedintele tolerează minoritatea creştină. Dar anumiţi Nestorieni care se numesc Asirieni cer adesea autonomie şi privilegii în calitate de minoritate culturală, astfel creând suspiciune în minţile autorităţilor. Ayatollah Khomeini din Iran, un musulman Şiit, nu îi place de Sudan Hussain din Irak, un Sunni. Deşi Şiiţii sunt mai numeroşi în Irak, conducătorii sunt Sunni. Iran vrea o schimbare în conducere. Creştinii săraci care locuiesc în ambele ţări pot suferi ca rezultat al acestor rivalităţi politice dintre cele două naţiuni.

 

Din punct de vedere cultural, Nestorienii din Irak şi Iran sunt la fel ca Asirienii, şi pretind a fi descendenţi ai Regelui Nebucadneţar.

 

În Siria, cele patru comunităţi ortodoxe numără un total de circa 300.000 – cu 150.000 de Romano-Catolici şi 14.000 de Protestanţi. Instabilitatea politică şi legile interzic musulmanilor să-şi schimbe religia lor ţinând astfel mărturia creştină la limită.

 

În Liban, bisericile ortodoxe numără circa 600.000 – cu circa 900.000 Maroniţi (Romano-Catolici) şi 26.000 de Protestanţi. Libanul este singurul stat din lumea arabă cu o majoritate creştină, şi este oarecum strategic pentru misiunile creştine din Orientul Mijlociu.

 

Comunitatea creştină din Iordania, inclusiv Ortodocşii, Romano-Catolici şi Protestanţii este de circa 8% sau 200.000 de urmaşi. Creştinii din Turcia numără mai puţin de 1% (250.000 de urmaşi) şi sunt din cadrul minorităţilor ne-turce.

 

Ca un întreg, creştinii din Orientul Mijlociu trăiesc sub controlul musulman. Ei au libertatea de a se închina, dar nu li se permite să-i convertească pe musulmani. Comunităţile Nestoriene se găsesc în Iran, Irak, Siria şi Liban. Bisericile armene se găsesc în Iran, Irak, Siria, Liban, Egipt şi Armenia Sovietă. Iacobiţii se găsesc în Siria, Liban, Iran şi Turcia. Există grupări reprezentative de Ortodocşi în Ţara Sfântă. Unele biserici ortodoxe favorizează calendarul Iulian şi sunt cunoscute drept Vechii Caledarişti.

 

F. Egiptul

 

Populaţia este de 42 milioane – cu 8 milioane Coptici, 200.000 de Evanghelici, 200.000 Catolici şi 33,6 milioane de Musulmani.

 

Islamul este religia de stat. Creştinii sunt liberi să se închine dar nu să facă prozelitism. Biserica Ortodoxă Coptică recunoaşte 7 Ordine Bisericeşti, Cititorul, Sub-diaconul, Diaconul, Arhidiaconul, Preotul, Arhipreotul, şi Episcopul. Candidaţii pentru ordinarea în preoţia parohiei trebuie să fie căsătoriţi, din moment ce căsătoria este interzisă după ordinare. Ordinul de Diacon este deschis atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei, şi alte Ordine numai pentru bărbaţi. Liderul bisericii este cunoscut ca Patriarh (local el este numit Papă, dar nu are felul de autoritate pe care o are Papa de la Roma). În teologia Ortodox Coptică, biserica este Trupul Comun al lui Hristos. Astfel că nici un individ nu poate face pronunţări teologice. Teologia bisericii este definită de un grup, după ce a fost studiată atent într-un conciliu. Patriarhul trebuie să fie un călugăr. Monasticismul a dat Bisericii Ortodoxe Coptice o line neruptă de 117 Patriarhi, începând, aşa cum se pretinde, cu Sf. Marcu, autorul Evangheliei. Se susţine în mod tradiţional că Marcu a fost primul organizator al bisericii din Egipt.

 

Biserica Coptică este conservativă, provenind din biserica martirilor. Aceasta are un calendar Coptic care a început pe 29 august 294 d. Hr., când persecuţia creştinilor egipteni era la culme.

 

Islamul devine încet o religie „misionară”. Zelul misionar musulman a devenit cel mai puternic odată cu avântul economic din ţările cu petrolul arab, un avânt care a dat Islamului o mare prosperitate în anii recenţi. Parţial datorată acestui zel misionar, dar probabil datorită agitatorilor politici de stânga care fac mascaradă ca reformatori religioşi, creştinii s-au găsit a fi din nou ţinta atacului.

 

Aceasta a fost probabil provocarea Islamului care a început cu câţiva lideri (atât ortodocşi coptici cât şi protestanţi) până la realizarea faptului cât de departe au căzut aceste biserici de standardul lui Hristos. EI au studiat exemplul bisericii primare şi au notat că era marcat de o spontaneitate, căldură şi de mărturie care lipseşte în vremurile moderne. Ei s-au întors la Cuvântul lui Dumnezeu şi au început să-l redescopere într-un fel proaspăt. Ei au început să se roage pentru puterea curăţătoare a Duhului Sfânt.

 

Astăzi se poate vede începutul trezirii şi renaşterii în bisericile egiptene. Este de notat în special faptul că în Biserica Ortodoxă Coptică noul accent este pus pe reînnoirea personală şi pe studiul disciplinat al Cuvântului.

 

G. Etiopia

 

Din cei 25 milioane ale Etiopiei, majoritatea dintre ei (96%) sunt implicaţi în agricultură. Ei sunt de diverse compuneri etnice, şi circa o jumătate din populaţie sunt creştini – majoritatea dintre ei, membrii ai Bisericii Ortodoxe Etiopiene, care este religia de stat. Ortodoxia predomină în provinciile de nord, dar toate provinciile sudice sunt în majoritate musulmani. Circa 20% din populaţie sunt animişti, trăind în mare parte în sud şi vest.

 

În cadrul Bisericii Ortodoxe, Patriarhul este cea mai înaltă autoritate, şi Sinodul de episcopi este trupul lui de consilieri. Ei au autoritate limitată pentru a inova ceva. Episcopii sunt aleşi de colegiul electoral eclesiastic, dar datorită marii presiuni guvernamentale, biserica este în mare dominată de autoritatea seculară şi de ilegalitate în ceea ce priveşte legea canonică.

 

Peste 30 de agenţii de misiune sponsorizează circa 900 de misionari în ţară. Lucrătorii străini se confruntă cu un climat foarte dificil, precum şi cu prejudiciu, fanaticism şi opoziţie din partea bisericii de Stat.

 

H. Statele Unite şi Canada

 

În America de Nord sunt mai mult de 6 milioane de ortodocşi, subdivizaţi în cel puţin 15 grupări naţionale sau jurisdicţionale, cu un total de mai mult de 40 de episcopi. Ortodocşii Greci din America de Nord numără circa 3 milioane, cu mai mult de 400 de parohii. Ele sunt conduse de Arhiepiscopul Jakobos, care exercită conducerea a 10 episcopi auxiliari (unul trăind în Canada şi ceilalţi în America de Sud). Şcoala Teologică Greacă de la Holy Cross din Boston are circa 110 studenţi, toţi candidaţi pentru preoţie.

 

Ruşii au patru seminarii teologice în America: Sf. Vladimir în New York; Sf. Tikhon în South Canaan, Pennsylvania; Holy Trinity Seminary în Jordanville, New York, şi Christ the Saviour Seminary în Johnstown, Pennsylvania. Viaţa ortodoxă din America de astăzi arată vitalitate. Noi parohii sunt formate şi noi biserici sunt clădite.

 

Problema principală a comunităţilor ortodoxe din America de Nord este cea de naţionalism şi a locului să un în viaţa bisericii. Există pericolul că naţionalismul excesiv va înstrăina tânăra generaţie de ortodocşi din biserică. Generaţia mai tânără nu a cunoscută altă ţară decât America; interesele lor sunt americane, şi limba lor primară este engleza. Se prea poate că ei se vor depărta de biserică dacă ea va insista asupra închinării într-o limbă străină şi să acţioneze în principal ca un depozit de relicve culturale ale „vechii ţări”.

 

O altă problemă este cea a materialismului, care ocupă mintea şi interesul şi absoarbe energia multor emigranţi din America.

 

I. Australia şi Noua Zelandă  

 

Există 600.000 de Ortodocşi, în principali greci. Melbourne, cu 135.000 de greci, este unul din cele mai mari oraşe vorbitor de greacă din lume. Situaţia este similară cu cea din America de Nord. Anumite biserici ortodoxe promovează în mod deliberat distribuţia de traduceri moderne ale Noului Testament către oamenii lor, şi îi încurajează să îl studieze. Există circa 14 biserici evanghelice vorbitoare de greacă în Australia cu lucrări evanghelice bune. Cele mai eficiente metode par a fi evanghelismul personal şi studiul Biblic de casă.

 

J. Alte ţări

 

În adiţie faţă de comunităţile ortodoxe imigrante găsite în ţări precum Africa de Sud şi Kenya, există de asemenea biserici ortodoxe plantate printre naţiunile stabilite în anii recenţi de misionarii greco-ortodocşi. Există 200 de biserici în Uganda şi Kenya, cu un seminar teologic în Nairobi. Există mici biserici ortodoxe naţionale atât în Korea cât şi în Japonia. Există ci biserici ortodoxe în America Latină.

 

continuare în numărul viitor...

sus

Puteţi citi alte articole de apologetică

pe pagina de Apologetică a Bibliotecii Misiunii Vox Dei

 [Apasă aici pentru detalii]

Ce este nou?

CHAT Creştin! Aici poţi să vorbeşti online pe teme de Apologetică, Teologie sau să îţi faci prieteni noi. Tot ce trebuie să faci e să intri cu un user (de preferinţă numele tău mic) apăsând aici.

 

FORUM de discuţii pe teme Teologice, Apologetice şi discuţii libere!

 

Pe pagina de Resurse Baptiste a site-lui, veţi găsi o serie de subiecte de studiu:

 

Apologetică

Biografii

Etică

Istorie Creştină

Scrieri Primele Secole

Teologie Sistematică

 

Pe paginile fiecărui subiect de studiu găsiţi o serie de articole de interes.

 

Pe pagina de Teologie Sistematică puteţi găsi o serie de articole noi la subiectele doctrinare despre:
 
HRISTOLOGIE
(doctrina despre persoana lui Isus Hristos)
 
PNEUMATOLOGIE
(doctrina despre Duhul Sfânt şi alte duhuri)
 
ANTROPOLOGIE
(doctrina despre om, aşa cum a fost creat el)
 
HAMARTIOLOGIE(doctrina despre păcat)
 
SOTERIOLOGIE
(doctrina despre mântuire)
 
BIBLIOLOGIE
(doctrina despre Biblie)
 
COSMOLOGIE
(doctrina despre creaţie şi istorie)
 
ECLESIOLOGIE
(doctrina despre trupul lui Hristos - Biserica)
 
ESCATOLOGIE
(doctrina despre lucrurile viitoare - sfârşitul)
 
Apasă pe titluri pentru a accesa paginile cu aceste subiecte
Newsletter gratuit!

Apasă aici dacă doreşti să primeşti lunar pe email notificări despre apariţia următorului număr al Publicaţiei de Apologetică

 

Cartea de Oaspeţi

Apasă aici dacă doreşti să semnezi sau să citeşti Cartea noastră de Oaspeţi.


 Iunie 2006 | Caută în site | Colaboratori 
Copyright © 2003 Vox Dei Baptist Ministries. Toate drepturile rezervate